13,415 matches
-
presimte că-l exprimă în chip intim. Că așadar suntem ghidați în înțelegere de opțiuni care nu au nimic rațional în ele. Restul e umplutură verbală pusă să atîrne de grinda de protocol a zorzoanelor publice, fîșii colorate din postavul ideologic aflat pentru o vreme la modă. Fărcășanu are onestitatea de a lăsa fîșiile deoparte, trecînd la miezul pledoariei monarhice. Autorul se regăsește în tema monarhică și crede în ea, de aceea volumul și-l scrie mai întîi din convingere, și
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
23 va avea următorul cuprins: "ART. 23 Consiliul de conducere îndruma și controlează întreaga activitate a organului de presă, poartă deplină răspundere pentru orientarea acestuia potrivit Programului Partidului Comunist Român, hotărîrilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului, pentru conținutul politic, ideologic și calitatea materialelor publicate, pentru respectarea strictă a prevederilor prezenței legi, a tuturor legilor țării, pentru păstrarea secretului de stat și informarea corectă și obiectivă a opiniei publice. Periodic, consiliul de conducere analizează întreaga activitate desfășurată de consiliul de redacție
DECRET Nr. 471 din 24 decembrie 1977 pentru modificarea Legii presei din Republica Socialistă România, nr. 3/1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106513_a_107842]
-
aveau nicio putere de control. Iar judecata noastră despre faptele lor trebuie sensibil nuanțată. Ca scriitor, Dan Ciachir a tras o carte câștigătoare. Este astăzi, fără îndoială, cel mai credibil martor al vieții bucureștene din anii derusificării și ai dezghețului ideologic și nu numai. Un autor care, cu farmec, precizie și multă delicatețe, privind mai degrabă jumătatea plină a paharului, revelează un must al vieții omului obișnuit, pe care cei mai mulți dintre noi suntem pe cale să-l uităm.
Cealaltă față a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6843_a_8168]
-
pentru literatură și artă "Regele Carol II", București, 1940, alcătuită de un coleg de generație, Emil Giurgiuca, poetul era prezentat cu un grupaj de poezie și cu o caracterizare esențială a creației sale poetice: "Un tradiționalism cuminte al cărui fundament ideologic sunt, ca și în criticele lui G. Bogdan-Duică, profesorul poetului, oroarea de silnicia formală și aversiunea față de cerebrali sau maladivi. Poezia sa e poezia peisajului poetic cu tonuri biblice sau patriarhale, străbătută de un sentiment de evlavie, ecou al misticismului
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
absolventă de filologie, de la care te-ai fi așteptat cel mult să scrie o cărticică leșinată în cuprinsul căreia să ofteze pe marginea poeziilor lui Eminescu, și care, culmea, dîndu-ne o lecție de neașteptată luciditate, scrie o carte despre mutilarea ideologică la care este supusă opera poetului național. Pe scurt, Miruna Lepuș îți dă peste cap orizontul de așteptare, punîndu-te în fața unei cunoscătoare a lui Eminescu și silindu-te să recunoști că mai sunt tineri care, izbutind să gîndească cu capul
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
luăm în serios, ea ar putea fi un ferment suficient de puternic să tulbure niște răni care oricum sunt prea vechi ca să le mai deschidă cineva acum. Firește, oroarea de gazetăria lui Eminescu vine din presupoziția aberantă că obsesiile lui ideologice ar putea fi contagioase. Caz în care e mai bine s-o supunem unei carantine profilactice pentru a împiedica declanșarea vreunei epidemii. Replica Mirunei Lepuș e fără echivoc: nu e vorba de nici o epidemie și de nici un ferment, ci de
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
s-o supunem unei carantine profilactice pentru a împiedica declanșarea vreunei epidemii. Replica Mirunei Lepuș e fără echivoc: nu e vorba de nici o epidemie și de nici un ferment, ci de obligația elementară de a-l înțelege pe Eminescu fără deformări ideologice. Pentru asta, trebuie să-l așezăm în contextul epocii în care a trăit, să vedem care au fost trăsăturile acelui epoci și cum au ajuns ele să se întipărească în gîndirea lui. Atît și nimic mai mult. Trecutul nu poate
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
-l așezăm în contextul epocii în care a trăit, să vedem care au fost trăsăturile acelui epoci și cum au ajuns ele să se întipărească în gîndirea lui. Atît și nimic mai mult. Trecutul nu poate fi judecat cu schemele ideologice ale prezentului decît de cei care au aroganța de a fi descoperit niște norme a căror valabilitate este eternă, indiferent de timp și de spațiu. Astfel de spirite arogante uită că peste 50 de ani intransigența lor de azi va
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
face exact ceea ce istoricii noștri ezită s-o facă de teamă să nu fie stigmatizați. Rezultatul este o carte în care nu avem de-a face cu un Eminescu ad usum delphini, unul pe înțelesul proștilor și pe placul supraveghetorilor ideologici; un Eminescu dat la rindea și îmbrăcat în hainele de gală ale corectitudinii politice; un Eminescu care să facă figura unui poet nebun a cărui principală însușire era aceea că, în afara de versificație, nu se pricepea la nimic. "Am început
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
limită care e rușinea. E adevărat că teroarea, cea mai calificată teroare care a constituit instrumentul de căpetenie al regimului, s-a însoțit de "cooptarea (asimilarea oamenilor în sistem)", dar n-avem a face oare cu efectul scelerat al îndoctrinării ideologice, care e tot o formă a terorii? "Omul nou", făptură hibridă, cu conștiința manipulată, care mai persistă între noi, nu e oare un copil nefast al terorii? În consecință, cum am putea aprecia decît impudic-fantaste asemenea cuvinte? "Imaginea unei națiuni
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
negocia cu el, ci-l putem doar distruge (sau ne poate distruge)". Simplu, nu? Hai "să explicăm" comunismul, să-l cuprindem în brațele noastre analitic-iubitoare, lăsînd la o parte bagatela imoralității sale: "e curat obscurantism să afirmi că un curent ideologic sau altul e absolut inexplicabil din punctul de vedere al psihologiei sociale fiindcă e nejustificabil moral" (D.U.). Dacă cele de mai sus ne-au produs nu doar consternare, ci și, uneori, un surîs (comicul involuntar ni se pare cel
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
în aer că o promisiune vagă. §i, în ultima perioadă, lucrurile au început să capete deja un contur și să se constituie în adevărate alternative. Cele mai tinere promoții de artiști, pentru care mitul valorilor naționale, cu subtilă să coloratura ideologică, nu mai reprezintă un subiect de fascinate, iar spafiul european încetează a mai fi unul exterior, au îmbogafit peisajul artistic românesc adauglndu-i o altă dimensiune: aceea a imaginii suficientă sieși. Situată polemic față de ambele atitudini mai sus amintite, această nouă
Restaurarea imaginii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7605_a_8930]
-
comentatorii alarmați au preferat să uite, cu gândul la marota teoretică a romanului (ortografiată eventual, caragialesc, cu inițială triplă), că în proza lui scurtă, Dan Lungu investighează, în definitiv, exact aceeași etapă istorică. Debusolarea personajelor venea nu din lipsa azimutului ideologic, ci din amplificarea narativă, pe spații restrânse, a valențelor magnetice. Tranșarea acestei divergențe - cu resorturi ce țin deopotrivă de etica locală și de estetica de gen - poate veni de la cel de-al treilea roman publicat, săptămânile acestea, de Dan Lungu
Rrromanul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7516_a_8841]
-
vreme, circulând nu numai în documente politice, ci și în enciclopedii și texte științifice. Textul care însoțește petiția conține numeroase confuzii și inexactități, evaluări subiective și insinuări amenințătoare. El ilustrează, de altfel, trăsăturile tipice ale discursului naționalist și xenofob: reducția ideologică (imaginea negativă a României ar fi exclusiv creația străinilor: "totul pornește de la o nefericită confuzie de termeni: rom/români"), dominația emoțiilor, a tonului catastrofic-hiperbolic ("o confuzie care s-ar putea dovedi fatală pentru viitorul european al poporului român"; "rezultatul pe
Rom by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7525_a_8850]
-
depășește jocul prostesc la care participă. Ori tocmai aici filmul lui Danny Boyle vizează succesul facil al poveștii incredibile, al miracolului, al poveștilor din ciclul O mie și una de nopți puțin cosmetizată, însă fiecare eveniment răspunde și unei agende ideologice, fapt menit să lanseze dezbateri umanitariste. Spre exemplu, la întrebarea ce ține Rama în mâna stângă răspunsul corect nu este arcul și săgețile, ci intoleranța religioasă care duce la confruntările sângeroase dintre hinduși și musulmani, într-una din ele Malik
Love story de Mumbai by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7529_a_8854]
-
după 22 decembrie 1989 de Florin Constantiniu, Neagu Djuvara și Lucian Boia. Politică și istorie. Cazul comuniștilor români. 1944-1977, de Vlad Georgescu este o carte inconturnabilă pentru cei dispuși să înțeleagă foarte elaboratul proces de mistificare a istoriei din perspectivă ideologică, operat de comuniști. Mutatis mutandi, cartea lui Vlad Georgescu este o variantă, aplicată în domeniul studiului istoriei, a volumelor lui Eugen Negrici despre literatura română în comunism. Spre deosebire însă de Eugen Negrici care analizează textele în primul rând din
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
despre literatura română în comunism. Spre deosebire însă de Eugen Negrici care analizează textele în primul rând din perspectiva (non)valorii lor literare, Vlad Georgescu observă mutațiile care au loc în câmpul disciplinei istoriei în foarte strânsă corelație cu tectonica ideologică, așa cum se revelă ea din intervențiile publice ale demnitarilor din diversele vârste ale comunismului românesc. În perioada 1944-1977, istoriografia românească s-a (re)modelat continuu în funcție de evenimentele de pe scena politică. Interesele prezentului au dat, de fiecare dată, interpretări diferite faptelor
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
reinventat ca sursă de legitimare a unor regimuri politice mai mult decât discutabile. Primul deceniu de istoriografie oficială marxistă este pus sub semnul directivei celui de-al doilea congres al PMR, potrivit căreia "știința istorică face parte integrantă din frontul ideologic de luptă al partidului". În ce-i privește pe autorii aserțiunii, nici măcar retoric nu se simte vreo preocupare pentru adevăr, obiectivitate, în ultimă instanță pentru ceea ce ar trebui să reprezinte deontologia profesională a unui istoric. Studiile publicate în această perioadă
Istoria lui Big BrOther by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7546_a_8871]
-
catedre, formate din cadrele didactice de aceeasi specialitate sau de specialități apropiate, organizate potrivit normelor unitare de structură. Catedrele răspund de realizarea activității instructiv-educative, de producție și de cercetare științifică a personalului didactic și studenților, de îmbunătățirea conținutului științific și ideologic al programelor, manualelor și cursurilor, de modernizarea metodelor de predare și de educație, precum și de perfecționarea profesională și politica a personalului didactic. Articolul 68 Durată studiilor în învățămîntul superior este de 3 - 6 ani. Studiile în instituțiile de învățămînt superior
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
rîndul literaților cu veleități meditative. Cel mult, dintr-un scrupul elementar de politețe postumă, îl putem încadra în rîndul suprarealiștilor, tagmă în care Bataille poate intra cu ușurință alături de atîția alți autori cu identitate culturală incertă. Oricum, fără Bataille, sanatoriului ideologic al Franței postbelice i-ar fi lipsit o piesă clinică de primă mărime. Cînd a scris, la tinerețe, un roman cotat drept pornografic (Istoria ochiului, 1926), recurgînd la acel amestec de sexualitate și perversitate care mimează foarte lesne adîncimea unui
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
comuniste". Exemplele, îndeajuns de convingătoare, nu absentează. O ambițioasă lucrare academică e izbită de un grav discredit: "Dicționarul General al Literaturii Române, pe cale de realizare tipografică, nu reprezintă altceva decît o monstruoasă reconciliere a spiritului contemporan cu concepțiile și perspectivele ideologice perimate ale regimului comunist, ce a mistificat nu numai sensul valorilor contemporane, ci și modul de interpretare a conștiinței tradițiilor naționale". La fel e vorba, socotește pe bună dreptate Nicolae Florescu, de o perpetuare a "marginalizării" unor scriitori cu un
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
morală, ce ia temperatura spirituală a unei epoci", această specie a spontaneității, dar și a examenului dublu pe care-l trece opera ca și criticul, e încă supusă unei suspiciuni ce semnifică în largă parte un reziduu al epocii dirijismului ideologic. Grandomania oficială, poftitoare de "sinteze", ca și, bineînțeles, iritarea în raport cu "rolul formativ" al cronicarului l-au hărțuit pe acesta și nu fără urmări. Văzut ca o rudă săracă, foiletonistului i-a fost pusă în chestiune autoritatea deranjantă, sub pretextul unor
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
discuțiile privind substanța poetică s-au purtat în fapt în zona extraliterară. Intitulată Unde merge literatura?, ancheta inițiată de Tribuna poporului (și anunțată cu promptitudine și în Veac nou - nr. din 31 decembrie 1944)1 avea exclusiv deziderate sociologice și ideologice: Tudor Vianu, Perpessicius, N.D. Cocea, Mihail Sadoveanu, Al. Philippide, Camil Petrescu, Gala Galaction, Teodorescu-Braniște sunt chemați să răspundă dacă se poate vorbi de o criză a culturii, dacă proza și poezia sunt atât de indispensabile maselor ori vor fi devansate
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
dedică un pertinent eseu, ce contrapune forței începuturilor, naturaleții și dezinvolturii primei faze de creație, scrierile "postmoromețiene", căznite, lipsite de inspirație adevărată. E o "scurgere de sevă", o "dislocare narativă", explicabile doar prin efortul automutilant de adaptare la un sistem ideologic. Credem că intuiția autorului, deși nu neapărat originală, e foarte fină, fapt valabil și atunci când observă reducționismul călinescian, neîncrederea în iluminare a marelui critic, care "n-are antenă pentru grandoare și tragic" însă e extrem de dotat pentru comic. Nici romanele
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
înseamnă a-i rata motivațiile adînci. Iar Noica nu face excepție. Cărțile lui nu au fost scrise în aerul imponderabil al speculațiilor transcendente, ci în ambianța adesea sufocantă a celui mai răscolitor secol din istoria României. Psihologia autorului și tiparele ideologice succesive în care a respirat de la un deceniu la altul s-au impregnat vizibil în cărțile sale, și de aceea, dincolo de satisfacția impură pe care o curiozitate meschină o poate afla iscodindu-i viața, dincolo de această vulgară bucurie, paginile dosarului
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]