6,988 matches
-
cam inestetic Lascar Catargiu și partidul conservator și Ion Brătianu și partidul liberal. Cu toată repetarea de trei ori a interesantei particule, broșura are un stil al ei propriu, încît se suportă citirea ei până 'n capăt. Sub o aparentă imparțialitate și conform cu regula "laudă pe adversarul pe care vrei să-l critici", broșura face o revistă repede a guvernelor de la 1866 până astăzi. Ca specimen al manierei de-a vedea, reproducem aci începutul ei: Toți aceia care examină cele ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să apuc înainte și să deviu eu acuzatorul. D-lor deputați, vă mulțumesc din inimă și vă felicit de alegerea ce ați făcut în persoana mea. Vă, mulțumesc pentru că mi-ați făcut onoarea să mă credeți capabil de a garanta imparțialitatea în dezbaterile și lucrările noastre. (Aplauze). Vă felicit pentru că ați manifestat această voință și cutez a zice că nu v-ați înșelat dîndu-mi sufrajele dv. Puteți fi siguri că nu voi căuta nici în dreapta, nici în stânga, nici în sus, nici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
formelor de difuzare, în lipsa oricărei presiuni din partea unor grupuri politice sau de interese ori din partea autorităților naționale sau comunitare, fără a aduce atingere cerințelor instituționale, cum ar fi dispozițiile bugetare privind instituțiile comunitare sau naționale ori definirea necesităților statistice; b) imparțialitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod neutru, iar toți utilizatorii trebuie să beneficieze de tratament egal; c) obiectivitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod sistematic, fiabil și just; acest principiu implică utilizarea de standarde
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și creaturile inferioare. Spre deosebire de sistemele etice occidentale, cultivarea virtuților morale și sociale vizeaz] comportamentul fâț] de toate fiintele vii. În opinia lui Buddha, monarhul universal era obligat s] conduc] în mod corect și imparțial. Conceptul de corectitudine prezint] trei dimensiuni: imparțialitatea, r]splata dreapt] și buna-credinț]. Deși imparțialitatea și corectitudinea trebuie s] reprezinte tr]s]turile definitorii ale oric]rui monarh, manieră de guvernare trebuie s] fie în spiritul toleranței. Mai presus de ordinea social] și politic] se situeaz] conceptul budist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cultivarea virtuților morale și sociale vizeaz] comportamentul fâț] de toate fiintele vii. În opinia lui Buddha, monarhul universal era obligat s] conduc] în mod corect și imparțial. Conceptul de corectitudine prezint] trei dimensiuni: imparțialitatea, r]splata dreapt] și buna-credinț]. Deși imparțialitatea și corectitudinea trebuie s] reprezinte tr]s]turile definitorii ale oric]rui monarh, manieră de guvernare trebuie s] fie în spiritul toleranței. Mai presus de ordinea social] și politic] se situeaz] conceptul budist de dharma, reprezentând ordinea cosmic] a întregului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a face cu morală, cu atat mai r]u pentru moral]. Morală hobbesian] ar putea fi lucrul cel mai bun pe care îl putem spera într-o lume f]r] obligații naturale sau valori obiective. 2) Contractualismul kantian: morală că imparțialitate Al doilea curent al contractualismului contemporan îl contrazice în multe aspecte pe primul. Contractul social este folosit pentru a dezvolta, măi degrab] decât pentru a înlocui noțiunea tradițional] a obligației morale; ideea contractului este folosit] pentru a explica morală inerent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ce putem înțelege din acest tip de teorii contractualiste ale moralei? Ele sunt atractive pentru acele persoane (majoritatea, b]nuiesc) care ader] la premisele egalit]ții morale și ale drept]ții. Contractualismul kantian d] expresie credinței larg r]spândite c] imparțialitatea este decisiv] din punctul moral de vedere, adic] acel punct de vedere din care toate persoanele conteaz] în mod egal. Aceast] credinț] este reg]sit] nu numai în etică lui Kant, ci în întreaga tradiție etic] a Occidentului atât creștin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anagajamentului nostru fâț] de ele (v]lul ignorantei confer] o inc]rc]tur] emoțional] afirmației potrivit c]reia am accepta un anumit principiu indiferent de modul în care ne-ar afecta). În aceste feluri și nu numai, instrumentul contractual imprim] imparțialitate principiilor esențiale ale moralei, f]r] a le putea ap]ra ins]. Pe de alt] parte, contractul nu trebuie s] dea expresie acestor principii esențiale. Imparțialitatea a fost exprimat] mai degrab] prin intemediul persoanelor ideale care simpatizeaz] cu soarta tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care ne-ar afecta). În aceste feluri și nu numai, instrumentul contractual imprim] imparțialitate principiilor esențiale ale moralei, f]r] a le putea ap]ra ins]. Pe de alt] parte, contractul nu trebuie s] dea expresie acestor principii esențiale. Imparțialitatea a fost exprimat] mai degrab] prin intemediul persoanelor ideale care simpatizeaz] cu soarta tuturor celorlalți decât prin contractanții imparțiali. Ambele teorii susțin c] agentul moral trebuie s] adopte un punct de vedere imparțial, dar, întrucat contractanții imparțiali v]d în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contractualiste doar că teorii contractualiste deoarece aceast] etichet] nu explic] nici premisele și nici concluzia. Este necesar s] evalu]m cele trei teorii componente ale tradiției în mod separat, bazate fie pe dreptul natural, fie pe avantajul reciproc, fie pe imparțialitate. Într-un anumit sens, nici nu exist] o tradiție contractualist] în etic]; exist] doar un instrument contractual pe care diferitele curente l-au folosit în scopuri diferite. Referințe Barker, E.: Social Contract: Essays by Locke, Hume and Rousseau (London: Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu o idee cât se poate de plauzibil]: aceea c] cerințele morale trebuie s] fie capabile s] soluționeze în mod autoritar conflictele interpersonale de interese; este ceea ce se cheam] „doctrina reglemet]rii conflictelor etice”; aceasta presupune existența unui element de imparțialitate sau de universalitate în domeniul eticii, iar argumentele în acest sens sunt prezentate în capitolul 14, „Etică lui Kant” și în capitolul 40, „Prescriptivismul universal”. S] urm]rim un exemplu: poate fi greșit în ceea ce m] privește, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] d]m cu banul de cinci ori pentru că interesele fiec]ruia dintre cei cinci s] se bucure de aceeasi considerație de care se bucur] unul singur. Mai exist] și un alt aspect sub care perspectivele deontologice se deosebesc de imparțialitatea consecințialist]. Nu este permis a face un lucru care încalc] o regul] deontologic] nici chiar atunci când s]vârșirea lui ar înl]tură posibilitatea că cei cinci subiecți menționați s] fie nevoiți fie s] încalce ei înșiși o regul] deontologic], fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etiopieni. În perspectiva utilitarist], datoria individual] și cea colectiv] este independent] de identitatea și statutul personal precum și de obligațiile speciale care decurg din acestea. Prin urmare, conform acestui model de gândire, orice persoan] se poate substitui altei persoane. Deși aceast] imparțialitate este nepl]cut] pentru mulți, ea prezint] și o lătur] atractiv]. A înclina balanța în favoarea propriei persoane sau a celor apropiați nu este un gest tocmai potrivit din punct de vedere moral. Așadar, cei care se opun acestei imparțialit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ed.: Philosophy of Sex (Totawa, NJ: Rowman and Littlefield, 1980). 28 Relațiile personale HUGH LAFOLLETTE i. Morală și relațiile personale: sunt ele în conflict? Morală și relațiile personale par s] fie în conflict. Morală, așa cum este conceput] de obicei, presupune imparțialitate: trebuie s] trat]m toate fiintele umane în mod similar, în afară cazului în care exist] diferențe generale și morale relevante care justific] o diferențiere a tratamentului. Un profesor trebuie s] dea aceeași not] studenților cu performanțe egale; notele diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considera aceast] viziune eronat] și indezirabil]. Pan] la un punct sunt și eu de acord. În forma sa neprelucrat], viziunea este eronat]. Eronat], dar nu f]r] sens deoarece are argumente importante pe care nu trebuie s] le ignor]m. Imparțialitatea este vital] înțelegerii moralei, „ceva extrem de important, la care nu ar trebui s] renunț]m prea ușor. Este util], de exemplu, în a explica de ce egoismul, rasismul și sexismul sunt condamnabile din punct de vedere moral, iar dac] abandon]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei imagini morale mai ample. Probabil c] acea imagine poate fi schițat] astfel: dac] morală imparțial] ar cere un tratament imparțial pentru toți, atunci nu am putea dezvolta cunoașterea sau motivația care ne dau posibilitatea de a acționa moral. Deci, imparțialitatea nu poate pretinde acest lucru. Ea trebuie s] permit] cel puțin câteva relații personale - relații în cadrul c]rora oamenii pot acorda un tratament preferențial cunoscuților în mod justificat. În caz contrar, ea se autosubmineaz]. Cât de preferențial poate fi acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi acest tratament? Suficient de preferențial pentru a permite oamenilor s] dezvolte relații apropiate veritabile. Ce înseamn] mai precis acest lucru? Nu știu. Este evident ins] c] acest lucru nu justific] astfel tratamentul preferențial nelimitat acordat apropiaților noștri. Lipsa de imparțialitate care nesocotește regulat necunoscuții în timp ce acumuleaz] beneficii superficiale în rândul apropiaților nu este justificat]. Pan] la acest punct, poziția lui Rachels se susține. Este evident c] unele conflicte vor ap]rea, dar când se va întâmpla acest lucru, se va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
politic] sunt reprezentantivi și, deci, se preteaz] unei judec]ți morale diferite. Acest argument este deseori susținut prin apelul la morală rolului. Legat de aceasta, unii scriitori (și m] gândesc aici la Thomas Nagel) atribuie o important] ridicat] considerațiilor de imparțialitate în etică politic]. Nagel consider] c] acest fapt susține legitimitatea dat] statului de a recurge la violent] în contrast cu modul dezaprobator etalat fâț] de un asemenea gest venit din partea unui cet]țean. iii. Examinarea dezbaterii contemporane M] voi rezumă în urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ridicat. A se lua drept exemplu nevoia de prevenire a molest]rii sau perversiunii fâț] de propriul copil și a se compară cu nevoia de p]strare a carierei politice în interesul independenței naționale. Chestiunile legate de reprezentare, neutralitate sau imparțialitate ridic] foarte mari semne de întrebare, si nu le voi discuta pe larg aici. Ele sunt legate de o anumit] concepție a rolului politic, si ce se spune despre acest lucru depinde foarte mult de ceea ce se crede despre morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
particular. Altfel spus, nici un sistem instituțional nu poate fi analizat prin referirea la o sum] de acte individuale de orice fel. S] acord]m mai mult] atenție afirmației lui Nagel referitoare la faptul c] morală politic] pune accentul îndeosebi pe imparțialitatea nucleului moralei din care deriv] atât morală politic], cât și cea privat]. Este adev]rât c] unele culturi politice pun mare preț pe evitarea nepotismului și a patronajului, dar m] îndoiesc c] se poate ajunge prea departe pornind de aici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altor state (sau, măi degrab], interesele locuitorilor altor state). Este neplauzibil totuși, s] presupunem c] statele trebuie s] fie perfect imparțiale, acordând aceeași considerație intereselor locuitorilor altor state, ca și propriilor cet]țeni. Pe scurt spus, nici favorizarea absolut], nici imparțialitatea perfect] nu sunt adecvate. R]mane o problem] nerezolvat] a teoriei morale determinarea condițiilor și a gradului în care un stat are dreptul s] acorde prioritate intereselor și preocup]rilor proprii. (Unele forme de favorizare par a fi justificate din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
văzut pe scară largă, ca fiind un serviciu personal. De aceea, el se construiește și sederulează având la bază valori morale și etice. Câteva dintre principiile de bază ale acestui serviciu, statuate în literatura de specialitate, sunt: accesibilitatea, egalitatea deșanse, imparțialitatea, confidențialitatea și autonomia clientului (Jayasinghe, 2001). Career, echivalentul în limba română al termenului carieră, este „o succesiune a statutelor și rolurilor ocupate de o persoană de-a lungul vieții”, conform Dicționarului de psihologie (1997). Pentru individ, este un aspect foarte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
văzut pe scară largă, ca fiind un serviciu personal. De aceea, el se construiește și sederulează având la bază valori morale și etice. Câteva dintre principiile de bază ale acestui serviciu, statuate în literatura de specialitate, sunt: accesibilitatea, egalitatea deșanse, imparțialitatea, confidențialitatea și autonomia clientului (Jayasinghe, 2001). Career, echivalentul în limba română al termenului carieră, este „o succesiune a statutelor și rolurilor ocupate de o persoană de-a lungul vieții”, conform Dicționarului de psihologie (1997). Pentru individ, este un aspect foarte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
toate faptele lor Înțelepte sau rătăcite, fără deosebire, numai să Învățăm din toate. În acest spirit, el folosește pentru actualitățile irlandeze atât jurnale conservatoare, cât și liberale (paralela cea mai frecventă este Times - „Morning Chronicle”). Dar dincolo de această dovadă de imparțialitate, frecvența anumitor teme predilecte arată o clară selecție, după normele unui program ideologic propriu. O ultimă chestiune de natură contextuală privește raportul dintre imaginea de ansamblu a Marii Britanii și imaginea Irlandei, așa cum se reflectă ele În presa și opinia publică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]