1,813 matches
-
pentru a o manipula în propriul beneficiu. Natura sistemică a leninismului în timpul epocii Brejnev a devenit plenar vizibilă la conferința de la Helsinki din 1975 și imediat după. În relațiile internaționale, poziția sovietică semăna puternic cu cea realistă, ghidul teoretic al "imperialismului" american în acest domeniu (Lynch: 1989, 31). Se știe ce s-a întâmplat cu această ocazie: "o înțelegere între o Uniune Sovietică nerăbdătoare să își legitimeze frontierele europene existente, și astfel hegemonia sa în Europa de Est, și un Vest nerăbdător să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninistă înseamnă nimic mai mult decât decât că Uniunea Sovietică respecta direcția pe care i-o imprimase leninismul viu, indiferent de forma sa revoluționară, post-revoluționară sau europenizată, extrăgându-și mecanic legitimitatea din viitorul comunist și proiectând-o în prezent, în timp ce "imperialismul" avea tendința de a proceda exact invers, legitimându-se discursiv prin referirea la trecut. Leninismul sistemic nu era altceva decât leninism mort clinic. Sarcina resuscitării sale va aparține unei forme de leninism nu mai puțin neobișnuite, și anume leninismului post-bolșevic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cât și a Războiului Rece (Herz: 1967, 38-111) și pe care îl dorea securizat din punct de vedere politic și ideologic pentru a servi drept tampon geopolitic împotriva unei eventuale resurgențe a imperialismului german (Crampton: 2002, 240), posibilitate pe care mulți o considerau aproape o certitudine în primii ani de după război. Chiar dacă, tacit, odată cu acordurile încheiate la conferința de la Teheran din decembrie 1943 și cu debarcarea forțelor aliate în Normandia, un an mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
suferise pierderi economice, umane sau logistice enorme care ar fi constrâns-o să adopte o poziție internațională defensivă mai degrabă decât ofensivă. Integrând Europa de Est pe propria orbită ideologică, politică și geopolitică, Kremlinul nu făcea altceva decât să se protejeze în fața imperialismului american dezlănțuit, care avea ca scop, sub masca discursivă a liberalismului economic și a democrației politice, transformarea întregii lumi după chipul și asemănarea sa. Sintetizând argumentele tradiționaliste și pe cele revizioniste, post-revizioniștii susțin cu îndreptățire că sursa conflictului nu aparține
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
perpetueze mizeria pentru a o exploata în scopuri politice sau de altă natură se vor lovi de opoziția Statelor Unite" (Marshall în Fontain: 1992, 97-98). Stalin a respins planul prin vocea comisarului poporului pentru afaceri externe Viaceslav Molotov, catalogându-l drept "imperialism al dolarului". Perceput ca o continuare agresivă pe filieră economică a anticomunistei "doctrine Truman" prin care fuseseră puse bazele politicii de "containment" care echivala cu neprecupețirea nici unui efort în vederea limitării extinderii globale a comunismului planul ar fi reprezentat astfel "un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
efort în vederea limitării extinderii globale a comunismului planul ar fi reprezentat astfel "un document programatic al expansionismului american" a cărui emergență ar fi oglindit "tendința oligarhiei financiare din S.U.A. de a soluționa dificultățile economice și politice care au apărut în fața imperialismului american după ce-l de-al Doilea Război Mondial" (Haloșa: 1963, 14). Cel mai probabil, Moscova a nutrit rețineri în ceea ce privește angajarea într-un proiect de factură capitalistă care i-ar fi subminat credibilitatea ideologică și preeminența pe care o câștigase în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
scena internațională în două tabere majore: tabăra imperialistă și antidemocratică, pe de o parte, și tabăra antiimperialistă și democratică, pe de cealaltă parte. Principala forță motrică a taberei imperialiste sunt Statele Unite ale Americii. Scopul cardinal al taberei imperialiste este întărirea imperialismului, declanșarea unui nou război imperialist, combaterea socialismului și democrației și susținerea regimurilor și mișcărilor reacționare și antidemocratice, profasciste, de pretutindeni. [...] Forțele antifasciste alcătuiesc cea de a doua tabără. Această tabără este bazată pe U.R.S.S. și pe noile democrații. [...] Tabăra
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe țărănime și pe categoria ei cea mai culpabilă și care ar fi trebuit eradicată cât mai rapid posibil, "chiaburimea". Muncitorilor li se refuză astfel "calitatea de principală forță conducătoare a regimului de democrație populară" ("Clica lui Tito, agentură a imperialismului anglo-american": 1949, 19). Un document inedit aflat în arhivele naționale din județul Timiș insistă asupra mecanizării insuficiente a agriculturii iugoslave și a gestionării ei de către "chiaburiii cei mai crunți, mai aprigi, mai sălbatici", care nu ar fi altceva decât "copii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Tito a trecut definitiv în lagărul imperialist. Ca orice trădător însă, se teme să mărturisească aceasta deschis, cu atât mai mult cu cât este silit să țină seama de adevăratele sentimente ale popoarelor Iugoslaviei, care nutresc o ură neîmpăcată împotriva imperialismului anglo-american" (Dej: 1952, 332; vezi și Moraru et. al.: 2002, 54). Următoarea acuză, care fusese clar specificată și în rezoluția Cominformului din anul precedent, viza diluarea fermității ideologice a PCI prin intermediul infuzării acesteia în întreg Frontul Popular. O asemenea abordare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
anglo-americani și restaurarea capitalismului în Iugoslavia" (Dej: 1952, 334-335). Există însă speranța, alimentată prin orice mijloace posibile de către Moscova, că popoarele Iugoslaviei, " Tot ce este cinstit și patriotic în Iugoslavia" nu vor admite metamorfozarea acestei țări "într-o semicolonie a imperialismului anglo-american". Mesajul transmis de către Stalin este lipsit de orice urmă de echivoc: înlocuirea actualei conduceri, "naționaliste" și revenirea la principiile "internaționalismului proletar". Astfel, oamenii muncii își exprimă convingerea că popoarele din Iugoslavia, în frunte cu clasa muncitoare, în frunte cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al mișcării revoluționare a proletariatului internațional (Dej: 1952, 336). Emblematic pentru ferocitate incriminărilor aduse lui Tito rămâne însă raportul prezentat de Gheorghiu-Dej cu ocazia reuniunii Cominformului desfășurată în toamna aceluiași an. Aici, Iugoslavia devine din "semicolonie" "colonie" integrală a forțelor "imperialismului" (Dej: 1952, 399). Transpare foarte clar acum "piatra de încercare și criteriul internaționalismului": fidelitatea necondiționată a oricărui partid comunist sau mișcări revoluționare față de Uniunea Sovietică. Pentru a întări această aserțiune, Gheorghiu-Dej oferă un citat relevant din "operele" fundamentale ale "genialul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din ordinul imperialiștilor, încearcă să creeze în țările de democrație populară bande complotiste, alcătuite din elemente fasciste- reacționare, pentru a înfăptui în aceste țări o lovitură de stat contrarevoluționară spre a le despărți de U.R.S.S. și a le subordona imperialismului. Deaceea lupta împotriva clicii Tito-Rankovici unealta provocatorilor imperialiști ai războiului e o sarcină a tuturor partidelor comuniste și muncitorești. Partidul nostru trebue să ia în considerare și faptul că pe teritoriul Republicii noastre trăiește o populație destul de numeroasă de naționalitate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, Dosar 48, 1952, f. 131). Din același fond arhivistic putem afla că "titofascismul" nu mai este considerat nici măcar un regim "deviaționist" cu rădăcini socialiste, transformându-se în "cel mai reacționar și periculos produs al imperialismului". Pe cale de consecință, "lupta împotriva lui este sarcina tuturor membrilor de Partid". Printre "măsurile" circumscrise acestei "lupte" se numărau "întărirea vieții de Partid, ridicarea nivelului politic și ideologic al membrilor, ridicarea necontenită a nivelului cultural al masselor și demascarea permanentă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și în plan extern. În primul caz avem de-a face cu anularea cuceririlor revoluționare și cu reîntoarcerea țării, prin renunțarea la lupta de clasă în mediul rural și la încurajarea apariției gospodăriilor private, forme embrionare ale capitalismului în malaxorul imperialismului. În plus, se susținea că din punct de vedere național, liderii iugoslavi aplică "o politică național-șovinistă rasială de tip fascist" prin care minoritățile erau în permanență supuse unei largi palete de opresiuni. În ceea ce privește politica externă titoistă, aceasta era calchiată pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
doar la întărirea campaniei antisovietice" (Gluchowski: 1995, 40). Într-adevăr, Gomułka era convins de necesitatea menținerii Armatei Roșii pe teritoriul polonez, fapt care reprezenta, în optica sa, o garanție a menținerii graniței vestice a Poloniei în eventualitatea unei resurgențe a imperialismului german (Granville: 2002, 540-541; Nagee; Donaldson: 1988, 227). Nu în ultimul rând, acesta era până la urmă un comunist convins, care nu ar fi permis liberalizări de natură să submineze regimul, având totodată certitudinea că procesul de "construire a socialismului" nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
antiruse ale polonezilor (Skilling: 1964, 13). Cu ocazia consfătuirii partidelor comuniste care a avut loc la Moscova în anul următor, delegația poloneză a afișat "o atitudine de concesii neprincipiale față de cercurile imperialiste", renunțând la teza leninistă clasică care postula implozia imperialismului ca urmare a contradicțiilor sale interne, fiind motivată de lipsa de dorință de a-și compromite relațiile comerciale cu anumite state occidentale, care demaraseră promițător. De asemenea, polonezii nu se manifestau la fel de critic ca restul partidelor comuniste la adresa "revizioniștilor", noțiune
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
carul societății maghiare, ci și în interiorul partidului însuși. Astfel, "vigilența revoluționară" a coborât la cote îngrijorător de mici, ceea ce a permis un atac concertat asupra regimului, atât din interior, din partea "elementelor reacționare", "horthiste" și "carieriste", cât și din exterior, din partea "imperialismului anglo-american", fapt care a periclitat enorm "cuceririle socialismului" în Ungaria. O revoluție înseamnă întotdeauna un mare pas înainte pe linia progresului istoric, în dezvoltarea societății. De aceea, Marx numea revoluțiile "locomotivele istoriei". Progresist, revoluționar este acel proces social care corespunde
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
au căutat să reducă esența lagărului socialist la aceea a unui bloc militar și au tratat problema relțiilor internaționale, ignorând contradicția fundamentală dintre sistemul socialist și cel capitalist, dintre forțele socialismului și păcii, pe de o parte, și cele ale imperialismului și războiului pe de altă parte, partidul nostru și-a exprimat deschis dezacordul cu acest mod de a prezenta lucrurile. Din păcate aceste aprecieri se găsesc într-o formă amplificată în proiectul de program al U.C.I. Este cu desăvârșire
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
post-revoluționar era utilizat conceptul coexistenței pentru a oferi o explicație ideologică a realității internaționale postbelice, chiar dacă nu era completat cu atributul "pașnic". Nerenunțând la obiectivul final, anihilarea capitalismului global, ideologii staliniști argumentau că "înfrângerea și prăbușirea la scară mondială a imperialismului sunt precedate de o perioadă îndelungată de coexistență a celor două sisteme opuse sistemul capitalist și cel socialist". Această coexistență dintre "lagărul socialist", respectiv "lagărul imperialist", reprezenta "baza politicii sovietice de colaborare internațională". Fiind, pentru acea etapă istorică, "inevitabilă", cele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
foloase, pericolul imperialist va fi slăbit" (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond CC al PCR, secția Relații Externe, dosar 2/1957, f. 4). Principalele puncte asupra cărora participanții au ajuns la un consens constau în aprecierea progreselor globale ale socialismului în raport cu "imperialismul", a cărui sucombare datorită "contradicțiilor interne" era doar o chestiune de timp; aspirațiile statelor socialiste pentru o dezvoltare pașnică și evitarea conflictelor militare; succesele partidelor comuniste "în combaterea sectarismului și dogmatismului, prin înlăturarea consecințelor cultului personalității" și respingerea "revizionismului" (iugoslav
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
internaționale în era nucleară profund dăunătoare pentru etapa prin care trecea atunci comunismul internațional. În acest punct, Mao și-a atras ostilitatea marii majorități a partidelor comuniste când a argumentat că, în eventualitatea unui conflict nuclear devastator între socialism și "imperialism", chiar dacă ar dispărea jumătatea din populația pământului, cealaltă jumătate ar prospera rapid datorită extincției inamicului, iar avansarea înspre comunism ar fi fost astfel accelerată. Încă de anul trecut, cei peste 1300 de consilieri economici sovietici fuseseră retrași de pe teritoriul Chinei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
PMR, Hrușciov a lansat un atac dur la adresa delegației chineze la care Gheorghiu-Dej a subscris voalat, calificând în particular China drept ""un fel de acțiune fracționistă în mișcarea comunistă internațională"" (Cătănuș: 2004a, 119-127). Chiar dacă susținea integrarea Chinei în ONU, condamnând "imperialismul american" care "nu poate uita că victoria revoluției chineze a dat întregului sistem colonial una din cele mai grele lovituri, însuflețind lupta pentru libertate și independență națională a celorlalte popoare asuprite" (Dej: 1961: 265) relațiile sino-române se aflau într-o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
amândoi comuniști și amândoi provenim din rândurile muncitorilor. Amândoi reprezentăm interesele popoarelor noastre, ale statelor noastre. Aceste interese cer în mod insistent ca U.R.S.S. și R.P.R. să stea întotdeauna ca frați în aceleași rânduri ale luptei noastre comune împotriva imperialismului" (Moraru: 2008, 229). Pe acest ton îi scria Hrușciov, în primăvara anului 1963, secretarului general al PMR, insistând pentru a obține o întâlnire bilaterală în vederea soluționării recentelor dispute care afectau vizibil relațiile româno-sovietice. Dej nu era însă deloc receptiv la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
subiect deloc neglijat în istoriografia română post- decembristă. În perioada comunistă însă, subiectul a fost reintegrat în circuitul istoric de abia la începutul anilor '60, ca urmare a eforturilor Bucureștiului de a se elibera de sub tutela sovietică. Opresiunile la care imperialismul rus supusese populația și elita politică română în acea perioadă au fost readuse în actualitate prin intermediul unor manuscrise inedite descoperite în arhivele olandeze și scrise de nimeni altul decât Karl Marx. Lovitura era cu adevărat abilă, Moscova neputându-și permite
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
139-140). Pentru Ceaușescu, "patriotismul revoluționar socialist" (Răducu, Deliman: 1983) echivala cu aplicarea "internaționalismului", a "solidărității militante cu toate forțele păcii și progresului", "cu toate popoarele, cu mișcările de eliberare națională în lupta contra dominației străine, pentru libertate și independență, împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului (Ilie în Probleme fundamentale ale statutului...: 1980, 374-375, subl. în orig.; vezi și Solidaritate militantă: 1977) chiar și pe timp de pace. Pacea era însă numai militară, nu și ideologică. Următorul citat pare extras cuvânt cu cuvânt
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]