5,387 matches
-
Adică, gândind lumea „ca și cum”, ei nu utilizează o logică inclusivă. Or, din punctul meu de vedere, eu nu pot rosti și gândi „ca și cum” decât dacă mă gândesc pe mine ca subiect implicat, inclus, interior universului despre care vorbesc. În lipsa acestei incluziuni obligatorii a subiectului eu nu pot trăi, nu-mi pot imagina nici lumea, nici textul, nici critica, nici cunoașterea lumii. Introducerea mea ca observator În universul pe care-l observ alterează acest univers și, la rându-mi, mă determină să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în abordarea sociobiologică se poate distinge între două mari perspective: grupuri primare și grupuri secundare (deși, în mod natural, este dificil să distingem grupuri strict primare ori strict secundare): - grupurile primare există mai mult în sensul satisfacerii necesităților persoanei privind incluziunea/afilierea și afecțiunea/considerația decât pentru a rezolva o anumită sarcină (spre exemplu, câțiva prieteni care se întâlnesc zilnic, după serviciu, și petrec un anumit timp împreună); - grupurile secundare sunt formate pentru a efectua o anumită activitate (cum ar fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în alte două paragrafe: prețuind - paragraful 7 - și apreciind - paragraful 14 -, pe când omagiind și cinstind, deschid textele analizate - paragrafele 13 și 16. În ambele texte, fraza este extrem de lungă: adică întregul text este o singură frază. În această frază sunt incluziuni, unele formând propoziții (aici, introduse prin 4 V, dintre care două - adică primul și al doilea format din 2 verbe alăturate alcătuiesc o singură unitate: să facem/ să creăm și să dăm, să slujească (ca detaliu, dacă vrem, de anecdotă
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
Incluziunea nu se realizează de la sine. Este un proces sistematic care necesită o atentă implementare și monitorizare pentru a avea succes. Simpla plasare a copilului cu CES În clasa obișnuită, fără sprijinul și resursele necesare, va avea ca rezultat garantat eșecul
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
În clasa obișnuită, fără sprijinul și resursele necesare, va avea ca rezultat garantat eșecul școlar. Acesta nu este eșecul școlar al copilului, ci eșecul școlii În a respecta dreptul la educație al fiecărui copil și a-i oferi oportunități de incluziune. Tulburările de comportament ale copilului trebuie Înțelese ca dovezi ale dezvoltării progresive a copilului, În special discriminarea progresivă a dependenței și independenței, a realității și a regulilor instituite de realitate, aceasta fiind reprezentată de familie, școală și alte grupuri sociale
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
în cazul bolii. Rezultatele au sugerat că suportul social poate oferi protecție împotriva tulburărilor emoționale legate de crizele de viață. Nevoia de apartenență este una dintre nevoile fundamentale ale oricărei persoane, iar integrarea în comunitate este considerată o caracteristică a incluziunii sociale și a apartenenței la statutul de cetățean. Bolnavul cu afecțiuni locomotorii și neurologice percepe chiar și echipa medicală ca pe un factor limitativ al libertății sale deoarece în raport cu persoanele care îi asigură asistența medicală, pacientul trebuie să aibă cât
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
unor obiective și planuri de acțiune socială comune, în cadrul metodei deschise de coordonare a politicii de combatere a excluziunii sociale, enunțată la Summitul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000. De altfel, în primul raport al CE privind sărăcia și incluziunea socială, s-a precizat că, în multe țări membre ale Uniunii Europene, „persoanele vârstnice au fost menționate ca fiind cele mai vulnerabile în ce privește riscul de excluziune socială, datorită nivelului insuficient al pensiilor”. Legea privind asistența socială a persoanelor vârstnice a
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
nu avem cunoștință de existența a unor asemenea tentative. Într-o mare măsură, această carte este rezultatul angajării autorilor în diferite programe de dezvoltare socială națională, sectorială sau locală. O experiență fructuoasă a constituit-o Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale. Tema dezvoltării sociale a pătruns în ultimii ani și în procesul de învățământ sub formă de capitole, module, dar și masterate și subiecte de doctorat. Cartea de față, de la început, nu a fost concepută ca un tratat. Ambiția ei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltare social-economică de mare amploare, orientată de obiective pe termen lung implementate prin strategii și planuri: crearea unei economii europene unice, construirea unei „societăți europene”. În ultimii ani, în centrul preocupărilor de dezvoltare socială a UE se afla promovarea incluziunii sociale prin planuri naționale elaborate pe o structură comună. În ultimii ani, toate țările din Uniunea Europeană au dezvoltat planuri de incluziune socială. O componentă importantă a programului de integrare europeană a țărilor fost comuniste europene a fost JIM - Joint Inclusion
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unice, construirea unei „societăți europene”. În ultimii ani, în centrul preocupărilor de dezvoltare socială a UE se afla promovarea incluziunii sociale prin planuri naționale elaborate pe o structură comună. În ultimii ani, toate țările din Uniunea Europeană au dezvoltat planuri de incluziune socială. O componentă importantă a programului de integrare europeană a țărilor fost comuniste europene a fost JIM - Joint Inclusion Memorandum. JIM este un acord realizat în comun de Comisia Europeană și fiecare țară în parte, ce conține direcțiile principale de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
programului de integrare europeană a țărilor fost comuniste europene a fost JIM - Joint Inclusion Memorandum. JIM este un acord realizat în comun de Comisia Europeană și fiecare țară în parte, ce conține direcțiile principale de politică socială care să promoveze incluziunea socială. La baza JIM au stat planurile naționale antisărăcie și promovare a incluziunii sociale. România, înainte de elaborarea JIM, a adoptat încă în 2002 PNA-inc (Planul Național Antisărăcie și Incluziune Socială), fiind prima țară în tranziție care a elaborat un asemenea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Inclusion Memorandum. JIM este un acord realizat în comun de Comisia Europeană și fiecare țară în parte, ce conține direcțiile principale de politică socială care să promoveze incluziunea socială. La baza JIM au stat planurile naționale antisărăcie și promovare a incluziunii sociale. România, înainte de elaborarea JIM, a adoptat încă în 2002 PNA-inc (Planul Național Antisărăcie și Incluziune Socială), fiind prima țară în tranziție care a elaborat un asemenea plan. In prezent, guvernul a elaborat, pe baza planului deja existent, un nou
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
parte, ce conține direcțiile principale de politică socială care să promoveze incluziunea socială. La baza JIM au stat planurile naționale antisărăcie și promovare a incluziunii sociale. România, înainte de elaborarea JIM, a adoptat încă în 2002 PNA-inc (Planul Național Antisărăcie și Incluziune Socială), fiind prima țară în tranziție care a elaborat un asemenea plan. In prezent, guvernul a elaborat, pe baza planului deja existent, un nou proiect de plan pentru anii viitori, incluzând și JIM adoptat la începutul anului 2005. Dezvoltarea comunităților
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost o valoare centrală. În țările care optează pentru o ideologie liberalistă, egalitatea nu este o valoare. Importanța competitivității economice diminuează importanța egalității sociale. Un caz special îl constituie apariția unor noi valori: de exemplu, în Uniunea Europeană, coeziunea socială și incluziunea socială. b) Realizabilitatea/ Oportunitatea soluționării respectivei probleme - apariția resurselor de soluționare a unei probleme sau apariția unor noi oportunități de acțiune face ca aceasta să devină manifestă. De exemplu, dezvoltarea capacităților de tratament medical face ca incidența bolilor tratabile să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de timp, cu ținte intermediare. Exemple: Strategia antisărăcie adoptată în 1998 de Comisia prezidențială antisărăcie, ea nu a fost operaționalizată sub forma unui plan de acțiune, rămânând la nivelul de direcție de acțiune și principii; Planul antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, adoptat în 2002 de către guvern, este o operaționalizare a opțiunilor strategice; Raportul asupra obiectivelor mileniului trei, promovat de UNDP și realizat de fiecare țară în parte, este un exemplu de plan de acțiune, doar cu obiective, subobiective și ținte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
european îmbină măsurile care susțin creșterea economică durabilă cu cele orientate spre îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață. În acest perimetru sunt acoperite: ocuparea completă a forței de muncă, locurile de muncă calitative, oportunitățile egale, protecția socială pentru toți, incluziunea socială și implicarea cetățenilor în deciziile care îi pot afecta ( HYPERLINK "http://www.etuc.org/a/111" http://www.etuc.org/a/111). Modelul social european poate fi caracterizat ca „un set de bază de «standarde minime» pentru locul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu caracter social vizând, în primul rând, asigurarea bunăstării tuturor cetățenilor statelor membre. Un exemplu în acest caz este procesul complex de elaborare și implementare a Strategiei Europene de Ocupare a Forței de Muncă și a Strategiei de Promovare a Incluziunii Sociale. În ceea ce privește aria de influență a acestor măsuri, colectivității din definiția politicii sociale la nivel național îi corespund cetățenii Uniunii Europene. Promovarea conceptului de cetățenie europeană include asumarea responsabilității statelor membre de a le asigura cetățenilor lor dreptul și accesul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pp. 28-29) Categoriile excluse social sunt victime ale sărăciei și șomajului și includ: femei de diferite origini etnice, persoane în vârstă sau cu dizabilități fizice și psihice, șomeri, dependenți de alcool sau droguri, refugiați. În promovarea măsurilor de combatere a incluziunii sociale sunt implicați toți actorii sociali, parteneri guvernamentali, dar și reprezentanții societății civile, în special organizațiile nonguvernamentale. Tratatul de la Amsterdam marchează un remarcabil progres în conturarea politicii sociale a Uniunii Europene deoarece, pentru prima dată, politica de ocupare a forței
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2003, pp. 12-13). Pentru a proteja totuși autonomia statelor membre în ceea ce privește politica socială, a fost introdusă metoda deschisă de coordonare. Au fost abordate și măsurile de eradicare a sărăciei, ocazie cu care a fost lansat un nou concept - acela de incluziune socială -, a cărui promovare a devenit oficial un obiectiv comun prioritar al tuturor statelor membre. Cu ocazia summitului de la Nisa din același an, s-au stabilit obiectivele de luptă împotriva excluziunii sociale și a sărăciei: promovarea participării la muncă și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la muncă și accesul la toate resursele, drepturile, bunurile și serviciile; prevenirea riscului excluziunii sociale; inițiative pentru grupurile cele mai vulnerabile; mobilizarea tuturor actorilor. Consiliul European a stabilit că toate statele membre să dezvolte strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale și să elaboreze planuri naționale de acțiune în acord cu obiectivele adoptate. Aceasta reprezintă a doua inițiativă europeană de acest fel după implementarea prin planuri naționale a Strategiei Europene de Ocupare a Forței de Muncă. Din punct de vedere
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
domeniul social (Platfoma Socială), înființată din anul 1995, este unul dintre partenerii constanți în dezbaterile privind viitorul social al Europei. Propunerea Platformei Sociale pentru agenda politicii sociale europene în perioada 2006-2010 cuprinde următoarele măsuri: garantarea accesului la drepturile fundamentale, promovarea incluziunii sociale, politica antidiscriminatorie, egalitatea între bărbați și femei, îmbunătățirea calității și numărului locurilor de muncă, asistența în inserția pe piața muncii, accesul la servicii sociale de calitate, învățarea pe tot parcursul vieții și educația, buna guvernare și participarea (Social Platform
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lucrătorilor, ocuparea forței de muncă, oportunitățile egale pentru bărbați și femei, lupta împotriva discriminării; participarea lucrătorilor; informarea și consultarea; recunoașterea parteneriatului social și implicarea; implicarea societății civile; serviciile publice și cele de interes general; salarii decente și echitabile; protecția socială; incluziunea socială; drepturile fundamentale de muncă și sociale (ca lucrători și cetățeni în general); coeziunea regională și politicile sociale transnaționale. În compoziția modelului social european identificăm o abordare comună a aspectelor sociale, creșterea drepturilor minime care privesc condițiile de muncă, sistemul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
accelerând dezvoltarea. O comunitate în care oamenii discută des între ei este una în care problemele comunității sunt adresate de toți membrii, iar soluțiile sunt dezvoltate prin consens și capătă legitimitatea dată de participarea la structurarea lor. Solidaritatea, toleranța și incluziunea socială sunt determinate laolaltă de existența unor stocuri de capital social, cu precădere a celui de tip bridging. Toate acestea trebuie însă considerate cu precauție, ca elemente complementare în cadrul unui mix mai larg de premise ale dezvoltării. Așa cum notează Putnam
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalul social în cadrul mixului de politici destinate dezvoltării sociale și creșterii bunăstării indivizilor. Modalități de dezvoltare a capitalului social Abordările privind căile de promovare și dezvoltare a capitalului social urmează trei modele importante: primul dintre ele se axează pe promovarea incluziunii sociale (Narayan), al doilea pornește tot de la rețele, vizând mai ales dezvoltarea celor existente (Lyon), iar al treilea se concentrează asupra încrederii și a dezvoltării instituționale (Sztompka). Toate aceste măsuri trebuie totuși privite cu precauția formulată de Fukuyama (1995): la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mare greutate. În funcție de poziția societății în spațiul descris în figura de mai sus, Narayan (1999) specifică două principii de dezvoltare socială prin intermediul capitalului social, fiecare având o serie de măsuri standard asociate. O primă direcție constă în dezvoltarea mecanismelor de incluziune socială a celor excluși de la sistemele formale financiare, educaționale și de guvernare. Măsurile concrete sunt identificate în promovarea valorilor și normelor toleranței și incluziunii, în facilitarea accesului la informație, în dezvoltarea unor mecanisme de mediere a conflictelor, asigurarea accesului la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]