1,914 matches
-
stațiile aflate la mici distanțe între ele, îi permite profesorului, îndrăgostit de priveliștile familiare, ce l-au încântat în nenumăratele sale deplasări acasă, să mediteze și să-și contureze forma finală a volumului nedefinitivat. În vagonul necompartimentat, cu bănci îmbătrânite, incomode și murdare, soarele pătrunde anevoie prin geamurile încețoșate de fumul și praful ce le-au acoperit. Călătorii, puțini la număr, cu genți și sacoșe de toate felurile, își ocupă locurile preferate, pe care le părăsesc în grabă când se apropie
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în cauză mă întrebă cu o voce subțire, calmă, privindu-mă în ochi: „E de vânzare lucrarea?”, neluându-și privirea de pe fața mea transpirată de căldura de afară și de efortul pe care îl făceam, având și o poziție destul de incomodă de a ciopli. Cum era și firesc i-am răspuns că lucrarea o realizez pentru Centrul Cultural din oraș și nu este de vânzare. „Păcat, mi-ar fi plăcut să o cumpăr.” , schițând un gest de regret. Am zâmbit ușor
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
el a povestit despre cum a publicat o poezie în anii ’80 și a reușit să fenteze cenzura strecurând o aluzie la Yalta. După cum el însuși ne spune, domnu’ Cornel a creat multe probleme regimului trecut: „Am fost un om incomod. Așa cum sunt incomod acum, așa eram și atunci. Eugen Barbu avea o vorbă despre mine: «Și de al dracu’ ce era, nici în troacă nu stătea.» Tot timpul trebuia să se desființeze vreo rubrică sau vreo publicație din cauza mea.“ Prin
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
filme românești), am rejubilat la Croaziera, m-am emoționat la Iacob (o capodoperă) ; în fine, după fatidicul decembrie 89, am fost dintre cei care, contra vânturilor potrivnice (și n-au fost puține) au susținut Patul conjugal încă de la premieră. Tip incomod, zbârlit uneori, cu motive bine întemeiate (vezi ”vântul de Libertate” !) contra criticii, Daneliuc plătește cu prețul unor cronici defavorabile o personalitate tăioasă și un simț al replicii ascuțite care se regăsesc, din fericire, și în filmele sale. Ca orice mare
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Spălați-vă lenjeria între voi. Și spune-i lui Teodoru să se ferească să rămînă singur cu mine vreodată, că am pumnul greu... Nu-ți recomand să folosești pumnul. Pe-un inginer-șef îl vor apăra toți, pe-un scriitor incomod cine? strînge ea colțul gurii într-un surîs ironic, pe care, dacă nu m-ar lovi în amintire gesturile ei feminine de pînă azi, dacă n-ar exista amintirile! i l-aș strivi cu un dos de palmă, dar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
că nici nu ai auzit de Ina Cristian! Cine-i asta?! E numele cu care și-a semnat Cristina volumul de versuri. Versuri?! Scrie versuri? Oricum, e mai frumos decît să scrie declarații false, pentru dosarele de cadre ale celor incomozi. Incomozi pentru mediocritățile vremii! Dacă nu ți-a dat o carte, înseamnă că, în sinea ei, Cristina te consideră totuși un suflet mărunt, meschin, orgolios! Mihai!... "Ajungă-i zilei răutatea ei!" îmi strigă încet Brîndușa, tremurînd de furie. Cerul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nici nu ai auzit de Ina Cristian! Cine-i asta?! E numele cu care și-a semnat Cristina volumul de versuri. Versuri?! Scrie versuri? Oricum, e mai frumos decît să scrie declarații false, pentru dosarele de cadre ale celor incomozi. Incomozi pentru mediocritățile vremii! Dacă nu ți-a dat o carte, înseamnă că, în sinea ei, Cristina te consideră totuși un suflet mărunt, meschin, orgolios! Mihai!... "Ajungă-i zilei răutatea ei!" îmi strigă încet Brîndușa, tremurînd de furie. Cerul e senin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pierdut dinainte de a-l începe. Am impresia că martorii trec la adversar și că ulti mul cuvânt îl va avea Cioflec. O să-ți scriu prin Gaby rezultatul. Draga mea, mă simt singură pe lume; țâncii ăștia, fără să fie propriu-zis incomozi, mă incomodează. Și-apoi cea mică a fost de o indiferență care cerea palme, la Mangalia, și eu asta n-o uit. Dar îmi spun că dintre toate relele îl aleg pe cel mai mic. Peste zece zile am să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spune haraba” <endnote id="(744, p. 110)"/>. Totuși, În Alexandria egipteană, harabaki putea să Însemne „o birjă frumoasă”, ca În proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 563)"/>. De regulă, nefiind echipate cu vreun sistem de suspensie, harabalele erau incomode și zgomotoase. Așa s-a născut probabil cuvântul românesc harababură, cu sensul de „dezordine” și „zgomot mare”. Iată câteva replici din piesele lui Vasile Alecsandri : „Ne-a asurzit În harabaua cea jidovească de la Roman” sau (cum se exprimă un personaj
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
6, iar pentru mesianismul Mișcării Legionare și al lui Corneliu Zelea Codreanu În mod special, care Își regiza descinderile În sate pe un cal alb, vezi 202, p. 294, și 203, pp. 411 ș.u. 190. Mihai-Răzvan Ungureanu, „O vecinătate incomodă : cuplurile de convertiți la ortodoxie și vecinii lor În Iașii primei jumătăți de secol XIX”, În vol. coordonat de Adrian Neculau și Gilles Ferréol Minoritari, marginali, excluși, Editura Polirom, Iași, 1996, pp. 125-130. 191. Mihai-Răzvan Ungureanu, „Exil fără recurs”, Secolul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre critica literară, între critică și istorie literară, Permanența tradiției, Virtuțile spiritului critic și altele foarte actuale? De asta nu voi răspunde: aceste articole, chiar și încă jumătate din celelalte, sunt o dovadă că această carte e foarte actuală și... incomodă. A apărut Hogaș? Aștept răspuns grabnic la această scrisoare. Cu toată prietenia și nădejdea în nu e rău să fie bine, Mihai Drăgan P.S. Nașa mulțumește pentru felicitările de Sf. Elena. </citation> (83) (84) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
timp suficient În cei trei ani de viață care-i mai rămăseseră din 2003 până În 2006 când a sucombat răpus de o suferință nemiloasă. S-a mulțumit doar să-i numească „satane” și atât. d. Cum să scapi de un incomod? Îi „fabrici” un dosar penal de drept comun! Odată cu desființarea culpelor politice, securiștilor le venea tot mai greu să-și bage urmăriții În fundul pământului, la exploatat sarea patriei socialiste, sau prin șerpăriile Deltei Dunării la recoltat stuf așa că, s-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
între altele, și acea consecință absurdă, trăită însă pe viu de cetățenii statelor comuniste ale Europei de Est: biografiile liderilor comuniști erau rescrise permanent, în birourile secției "cadre" a partidului, atât în cursul vieții, cât și după moartea acestora. Rude incomode, inclusiv cele de gradul întâi, puteau dispărea că prin farmec din biografia oficială sau își modificau post-mortem, cât ai bate din palme, traiectoria vieții. Rolul unei mame naturale dar incompatibilă, din cine stie din ce motiv; cu biografia marelui cârmaci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
încă dous zile pentru pune mâna complet pe putere - două zile în care teroriștii vor trage din toate pozițiile, provocând astfel peste o mie de morți și sute de răniți, cu toții oameni nevinovați - ca și pentru a se debarasa de incomodul (în viață) Ceaușescu, ținut încă din 22 decembrie, la păstrare, într-o unitate militară de la Târgoviște, dar a cărui arestare nu fusese anunțată poporului decât douăzeci și patru de ore mai tarziu. Timp de două zile, în mare taină, Iliescu nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Ne asumăm însă prudent riscurile unei lecturi de suprapunere a afec- telor acolo unde există foarte multe indicii autobiografice. În locul ocheadelor amuzate, a aluziilor malițioase, a sub- înțelesurilor împărtășite cu care Momentele ne obișnuiesc, avem parte de o ironie sarcastică, incomodă și neliniști- toare. De fapt, în locul umorului, avem sarcasmul, în locul comicului lejer, bulevardier, un comic problematic cu un dramatism conținut. Nu este nimic amuzant în acest moment care nu duce lipsă de un relief propriu grotescului ca expresie a deformării
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ame- țit, nervii iritați. Simț enorm și văz monstruos. Lumânarea îmi dă drept în ochi... Mă scol s-o mut și apoi m-așez la loc.” Contextul este cel al unei stări de iritare amplificată de oboseală în urma unei călătorii incomode cu trenul și a unei conversații plictisitoare cu colegii de compartiment, în general a neplăcerilor cauzate de călătorie și de condițiile improprii de locuit. Dispozitivul senzorial este declanșat, o optică a excesului este pusă în funcțiune. Pe cale de con- secință
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de Gracia și am ieșit la lumină tot în fața casei lui Gandi, supranumita „Mărul discordiei”. Ne-am rostogolit la vale, înspre mare, pe bulevardul destul de puțin populat, dar și destul de incomod din cauza lucrărilor efectuate pentru schimbarea plăcilor de pe trotuare. Spun „incomod”, când de fapt nu deranja nimic, munca fiind făcută destul de curat și fără zgomotele pe care le-ai putea întâlni la noi într-o situație similară. Am ajuns în Piața Cataluniei, am ocolit El Corte Ingles - marele magazin - și am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
două momente demne de reținut: fusesem invitați la un spectacol susținut de o trupă americană la celebrul teatru "La Fenice". Teatru cu tradiție, de pe vremea lui Goldoni, avea niște fotolii tip "strană", înguste și cu laterale înalte de lemn, model incomod pentru monumentalul cântăreț și ministru. Așa că la 5 minute după începerea spectacolului, Spiess îmi șoptește cu o mină "preocupată": "Vasilică, hai să plecăm ca mi-a amorțit fundul!". Al doilea moment a fost într-o după-amiază plină de soare, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să fiu sincer cu alții, cu un actor, de exemplu: nu mi-e deloc greu să-i arăt lui când ceva nu e adevărat. Am dezvoltat un obicei „profesional“ care mă protejează, căci vorbindu-le altora despre ei Înlătur gândurile incomode despre mine. Oare aș putea să Înving pentru câtva timp această „boală profesională“? Dar, chiar presupunând că aș reuși, cât de mult voi putea conta pe precizia memoriei mele, când este de notorietate printre actori că nu pot să memorez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a apucat să guste ultima porție din tortul ce purta numele piesei. Spectacolul nostru era din păcate sortit să dispară foarte iute, fiind comandat special pentru festival și planificat să se joace numai de două ori (acesta fiind un aspect incomod al festivalurilor, căci se joacă prea puțin pentru a permite unui proiect să-și trăiască viața). Ellen Însă nu s-a dat bătută și, la insistențele ei, am reluat În toamnă la New York spectacolul, Încercând să adaptăm totul la spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
este doar a șaisprezecea parte din tabla de șah, alternând ultramarinul cu roșu Închis și cu o cruce sub formă de trifoi, argintată, În fiecare pătrat. Deasupra se vede ce a mai rămas din cavaler: coiful lui solid și o incomodă gardă de gât care-l Împiedică să mănânce, precum și un braț viteaz ieșind dintr-un fel de ornament cu frunze, roșu Închis și ultramarin și Încă fluturând o spadă scurtă. Za hrabrost’, „pentru vitejie“, stă scris pe inscripție. Conform vărului
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prin care mă căznesc de două ceasuri să descriu ceea ce el nota cu scrisul lui impecabil În două minute. Ciornele lui erau copii corecte ale gândului imediat. În modul acesta a scris cu o ușurință și o rapiditate fenomenale (stând incomod la un pupitru de copil În sala de clasă a unui palat lugubru) textul abdicării marelui duce Mihail (următorul succesor după ce țarul renunțase la tronul lui și al fiului lui). Nu-i de mirare că era În același timp și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
slujba - lungă și obositoare. E Joia Mare, lumea se rezervă pentru a doua zi, când, de Vinerea Mare, o mulțime nesfârșită va înconjura de trei ori catedrala. Alături de tata, îngenuncheat și el, stau în genunchi, pe lespezile frumos lustruite și totuși incomode, mă uit la cunoscutele coloane groase de marmură și la pereții, atât de cunoscuți și ei, nezugrăviți în întregime, cu destule suprafețe albe, mă uit și încerc să ascult și simt cum picioarele mi-au amorțit și tot trupul mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
numit-o Teodor Mazilu. Iar pentru acești oameni atât de febrili, atât de dramatici, așa-numiții „trăiriști”, despre care se poate spune că la noi, în epoca respectivă, au anticipat, într-un fel, existențialismul de după război, Caragiale era un antidot incomod. Binențeles, și acuma i un antidot foarte incomod, la alt soi de supralicitări, și sunt unii acum care, dacă ar putea - da’ noroc că nu se poate - l-ar suprima din cultura noastră ! Dar în epoca respectivă, deși Caragiale nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
atât de febrili, atât de dramatici, așa-numiții „trăiriști”, despre care se poate spune că la noi, în epoca respectivă, au anticipat, într-un fel, existențialismul de după război, Caragiale era un antidot incomod. Binențeles, și acuma i un antidot foarte incomod, la alt soi de supralicitări, și sunt unii acum care, dacă ar putea - da’ noroc că nu se poate - l-ar suprima din cultura noastră ! Dar în epoca respectivă, deși Caragiale nu-și putea pierde primatul său literar, era un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]