19,622 matches
-
și cu un total de 87 de membrii”. Organizația, al cărui centru era la Silistra, a fost anihilată. Tot cu aceiași ocazie s-a mai intrat în posesia unor documente informative ale VDRO-ului, în județele Durostor și Caliacra, cu indicarea tuturor organizațiilor. Concomitent, a fost descoperită o altă organizație iredentistă, cu sediul în Brăila și cu o filială la Galați, care avea rolul de a forma o „punte de legătură între iredenta bulgară” din Dobrogea toată și cea din sudul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
învățării ancorate: analiza unei probleme critice din context real, cu găsirea punctelor ei tari și formularea în jurul lor (ca ancore) a diferite alternative de soluționare. • Învățarea prin studiul de caz, în variante procedurale. Modelul bazat pe propunerea de scenarii, pentru indicarea diferitelor acțiuni, scene, comportamente, relații, cu explicații, argumente, soluții flexibile, finalizări diferite. • Metoda proiectelor, în plină dezvoltare astăzi. • Modelul învățării prin colaborare și cooperare. Metode de integrare a condițiilor interne • Accentul cade aici pe procedurile folosite de către educatul însuși în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau schimbarea mediului de exemplu, deteriorări ecologice, pandemii, sfârșitul sistemului mondial bipolar (vezi Sztompka 1993:5-6). O altă clasificare făcută de Boudon (1986:9-21) duce la identificarea a patru tipuri de probleme interrelaționate de care se preocupă teoriile schimbării: a) indicarea direcțiilor schimbării toate identifică stadii ce apar într-o anumită ordine; b) căutarea legilor schimbării industrializarea duce la apariția familiei nucleare; c) determinarea formelor schimbării continuă, ciclică, discontinuuă ș.a.; d) identificarea cauzelor schimbării valorile, modurile de producție ș.a. Toate teoriile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
totalitate). Coroanele nemetalice sau estetice se confecționează din ceramică, materiale compozite și rășini acrilice (ultimele doar ca restaurări provizorii). Coroanele mixte prezintă o componentă metalică și un placaj estetic. În funcție de placaj, ele pot fi: coroane metalo-ceramice, metalo-compozite și metalo-acrilice. În indicarea tipului de coroană de înveliș, a materialelor din care se confecționează și a tehnologiei folosite, se au în vedere următoarele variabile: -scopul urmărit: restaurarea morfologiei și funcției coronare, agregarea unei proteze fixe, ancorarea unei proteze mobilizabile etc.; -topografia dintelui pe
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ncepe a se acorda din anul 1931, în sesiunea de Iunie a Academiei Române, cu întreruperea unică și excepțională arătată mai jos. Ele vor fi anunțate din timp cu arătarea într egul ui ciclu de șase ani, a valorii premiului, cu indicarea operei respective și a anului și lunii când ele se acordă, pentru ca aut orii să fie puși în cunoștință cu șase ani înainte de decernarea lor, spre a se putea pregăti din timp. În credința noastră că literatura română are și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea funcției conative poate avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acestor banalități este extrem de greu de obținut și extrem de importantă.“15 Aceste rânduri ne amintesc de observații din „Cuvântul înainte“ al Tractatus-ului, de observația că problemele filozofice sunt rezultatul neînțelegerii logice a limbajului nostru, ca și de aceea că prin indicarea sursei lor și prin înlăturarea acestor probleme nu s-a realizat mare lucru. Există însă elemente noi. Când vorbește aici de banalități, Wittgenstein are în vedere identificarea contextelor și practicilor care oferă sens expresiilor limbajului. Recunoașterea și prevenirea nonsensurilor filozofice
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
există loc pentru o asemenea temă. Atenția ne este îndreptată acum spre uriașa varietate a limbajelor, corelate cu varietatea formelor de viață, a activităților și instituțiilor comunităților omenești. Întrebarea de ce le numim pe toate acestea „limbaje“ nu primește răspuns prin indicarea uneia sau a mai multor trăsături 220 GÂNDITORUL SINGURATIC comune tuturor, ci prin scoaterea în evidență a unor asemănări sau apropieri parțiale, care devin vizibile prin găsirea sau imaginarea verigilor de legătură. „Limbajul“ este un concept cu contururi tot atât de vagi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui Waismann.73 Acestea sunt genul de răspunsuri pe care Wittgenstein le va numi mai târziu „dogmatice“. Nu despre toate se va pronunța însă în acest fel. Ray Monk menționează o reflecție a sa despre principiul determinării semnificației enunțurilor prin indicarea metodei verificării lor, reflecție prilejuită de o discuție la Clubul de științe morale din Cambridge: „Mai de mult, obișnuiam să spun că pentru a clarifica cum trebuie să fie folosită o propoziție trebuie să ne întrebăm: «Cum voi verifica o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ne apare clar dacă analizăm modul cum ne reprezentăm o relație ca cea dintre intenții și acțiuni. Suntem înclinați să credem că un anumit proces mintal premerge și pregătește acțiunea. Procesul trebuie să se producă pentru ca acțiunea să aibă loc. Indicarea procesului ar reprezenta explicația acțiunii. Este ceea ce Wittgenstein denunță drept o „simplificare falsă“34. Spunând aceasta, el nu neagă că anumite procese mintale constituie antecedente ale acțiunilor noastre. „Simplificarea“ intervine atunci când ne închipuim că, de exemplu, este suficient să înțelegem
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
n v e n i s t e pronumele personale, constatîndu-se că, spre deosebire de substantive, pronumele eu orientează identificarea denotatului său numai prin raportare la activitatea de vorbire, la realizarea actelor vorbirii. Contextul de comunicare în func-ție de care se realizează indicarea denotatului (= realității la care se referă) pronumelui eu este numit de lingvistul francez instanță de discurs. De aceea, pronumele de persoana întîi nu are un conținut la nivelul limbii, acesta fiind atribuit numai de instanța de discurs în vorbire. Așa-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prezentate de Zgusta, actele de vorbire (mai ales în perspectiva în care le prezintă John Searle) avînd multiple implicații de acest tip. În sfîrșit, dintre speciile de cuvinte prezentate de lingvistul ceh, interesează cuvintele deictice (ca acesta, acela) folosite pentru indicarea obiectelor, dar nu prin trăsăturile lor, ci printr-o apreciere a poziției lor (în spațiu) de către vorbitor, care realizează în același timp o orientare a interlocutorului prin poziția obiectelor respective. O asemenea raportare la cel care vorbește realizează și unele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
numele imaginare, a căror referință (entitate denumită) este un produs al fanteziei, deci nu o construcție logică, ci o construcție în care elemente ale realității sensibile se află într-o combinare neobișnuită, ireală. În cazul numelor abstracte, caracteristice limbajului filozofiei, indicarea ostensivă a realității semnificate (a referentului) este exclusă și, de aceea, există posibilitatea interpretării diferite a semnificației, situație ce rezultă dintr-o mobilitate intensivă (a intensiunii) a noțiunii ce stă la baza semnificației respective. Acesta este motivul pentru care semnificația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în repetate rînduri, opiniile acestui lingvist. 73 Dacă se are în vedere semnul lingvistic MINGE, de exemplu, din punctul de vedere al limbii, semnificația (și noțiunea) este "obiect de obicei sferic, adesea elastic, folosit la diferite jocuri (sportive)", unde, prin indicarea semelor (notelor) de bază se indică ce se poate numi minge. Într-un enunț precum La hochei nu se folosește mingea, cuvîntul minge, vizează întreaga clasă la care se aplică semnul lingvistic, iar, în enunțul Mingea de rugbi este alungită
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
15 trimite la influența În grup, iar Întrebarea 16 la prestigiul grupului În exterior. Prin comparație constatăm unele similitudini cu metodele prezentate anterior. La prima vedere această probă seamănă cu testul sociometric deoarece, la fel ca și acesta, proba cere indicarea unor nume ale colegilor. Se deosebește de testul sociometric, centrat mai ales pe sondarea relațiilor de natură afectivă dintre membrii grupului, prin aceea că evidențiază gradul de cunoaștere a elevilor Între ei și mai ales modalitatea concretă de cunoaștere. Proba
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
domnului Ionel Muntele. Îi sunt profund recunoscător, pentru că și-a făcut rost de timp și răbdare pentru a-mi coordona lucrarea pe întreaga durată a conceperii ei. Sprijinul pe care dumnealui mi l-a oferit a luat forme diverse: de la indicarea unor direcții de cercetare până la punerea la dispoziție a unor date care să susțină diferite teorii și ipoteze promovate în această carte. Rog cititorul să țină seama de faptul că lucrarea nu și-a propus să îmbrace o haină științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
necesară în cadrul unei afecțiuni bipolare. Poate fi, de asemenea, necesară în cazul în care se observă unele interacțiuni cu mediul patogene care pot constitui un factor de întreținere al depresiei. Această spitalizare va fi cu atât mai eficientă cu cât indicarea ei va putea fi negociată cu tânărul și cu părinții săi și ea se va înscrie într-un proiect de îngrijire mai amplu. Chiar și într-un cadru de relativă urgență (amenințare suicidară de exemplu), este de preferat să amânăm
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
După cunoștințele noastre, aceste studii comparative nu există. Ne bazăm deci pe experiența noastră clinică și pe schimbul de informații cu alți colegi pentru a formaliza pe scurt propunerile subiacente. În mod evident, parametrii care intervin în stabilirea criteriilor pentru indicarea supravegherii medicale și privind evoluția subiecților cu tentativă de suicid sunt foarte numeroși. Vom enunța trei dintre aceștia: - dimensiunea depresivă; - dimensiunea impulsivă; - reacția familiei față de gestul suicidar. În realitatea clinică, în cea mai mare parte a timpului aceste dimensiuni, mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
IV-a a CEE<footnote Directiva a IV-a a CEE, articolul 31, punctul 2. footnote> stipulează că sunt admise derogări, dar, atunci când se face apel la acestea, „ele trebuie să fie semnalate în Notele explicative și scrupulos motivate, cu indicarea influenței lor asupra patrimoniului, situației financiare și rezultatelor”.<footnote Klee L., La comptabilité des sociétés dans la CEE, La Villeguerin, Paris, 1992. footnote> Principiul intangibilității bilanțului de deschidere Între bilanțul de deschidere și bilanțul de închidere al exercițiului precedent trebuie
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
aceste referențiale reprezintă elemente de bază pentru toți profesioniștii contabili și pentru toate firmele, chiar dacă le aplică întocmai sau nu; 3) elaborarea unor norme mai clare, mai transparente din punctul de vedere al prezentării principiilor contabile care le guvernează, prin indicarea explicită a principiilor contabile pe care se bazează, cu indicarea limitelor, a circumstan țelor și nuanțelor de înțelegere și aplicare, pentru a nu mai fi necesare ghiduri ulterioare de interpretare; 4) găsirea unui consens și limitarea disputelor referitoare la principiile
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
și pentru toate firmele, chiar dacă le aplică întocmai sau nu; 3) elaborarea unor norme mai clare, mai transparente din punctul de vedere al prezentării principiilor contabile care le guvernează, prin indicarea explicită a principiilor contabile pe care se bazează, cu indicarea limitelor, a circumstan țelor și nuanțelor de înțelegere și aplicare, pentru a nu mai fi necesare ghiduri ulterioare de interpretare; 4) găsirea unui consens și limitarea disputelor referitoare la principiile contabile, cu privire la definirea, clasificarea, interpretarea și aplicarea acestora. Relativitatea principiilor
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
adecvată acestor indicatori fiziologici și ideodinamici ai accesării interne a materialului semnificativ. Un cadru de bază în folosirea metodelor de semnalizare ideodinamică cu ajutorul degetului pentru rezolvarea problemelor psihologice și psihodinamice este cel prezentat mai jos (Figurile 5.1-5.3Ă împreună cu indicarea unora din problemele potențiale. Oricum, terapeuților li se reamintește că acesta este numai un ghid pentru intervențiile posibile și că trebuie să adapteze sugestiile în mod creativ pentru a satisface cerințele pacienților precum și ale lor înșile. Cheek sumarizează foarte bine
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
statistic, al căror volum (număr de subiecți) să se situeze deasupra limitei critice inferioare. Psihometria și-a formulat ca normă metodologică obligatorie „elaborarea și etalonarea testelor cu caracter diagnostico-prognostic pe baza distribuției normale”, fiecare test trebuind să fie însoțit de indicarea mediei aritmetice și abaterii standard, în valori normate (T, H sau Z). În raport cu tendința centrală (media aritmetică), după scorul obținut la testul standardizat un subiect ocupă un loc precis determinat pe curba distribuției, loc ce va fi considerat constanta sa
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
departe de a se fi Încheiat, războiul continuă pe plan intern, sub forma unei politici de represiune de inspirație stalinistă, al cărei reflex ideologic e lupta de clasă. Logica acesteia e bazată pe identificarea dușmanului real sau doar presupus și indicarea lui ca sursă a răului, un prim pas spre lichidarea (necesară, din perspectiva aceleiași logici) a acestuia. Strategiile de luptă Împotriva „elementelor dușmănoase” sunt dintre cele mai diverse. De la deposedarea lor de bunurile prin care Își câștigau existența și până la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a ocupat de instalarea lor În Banat În condiții pe care le-am analizat În altă parte 29. Asupra statutului lor de refugiați, coloniști sau fugiți din URSS se decide În funcție de perspectivă: dacă În 1951 vina politică e mascată prin indicarea originii („originari din Basarabia stabiliți pe teritoriul RPR după 1 iunie 1940”), În listele făcute În preajma ridicării domiciliului obligatoriu sunt numiți „transfugi sau fugiți de pe teritoriul Uniunii Sovietice”. Ei nu vor avea voie, la ridicarea interdicției, să se stabilească În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]