2,126 matches
-
memorii culturale. Prin exemplele solitudinii londoneze și al însingurării lui Beethoven, Memoria colectivă continuă Cadrele sociale prin faptul că memoria este o reconstrucție a trecutului în funcție de prezent; dar, importantă în Cadrele sociale era prezentarea colectivului ca esență a memoriei, contra individualismului psihologic al lui Bergson; dimpotrivă, în Memoria colectivă valoarea memoriilor colective virtuale pune în prim-plan alegerea individului în funcție de prezentul său. Dacă Memoria colectivă este simetrică față de Cadrele sociale, foarte important este titlul original dat de Halbwachs primului capitol, "Memorie
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a ceea ce Gilles Lipovetsky numea "etica nedureroasă a noilor timpuri democratice"417, unei dispoziții ce repudiază datoria colectivă a moralei pozitive în profitul unei opțiuni etnice aservite căutării fericirii individuale sau angajamentului personal. În 1911, filozoful Georg Simmel afirma că individualismul extrem al societății moderne nu mai tolera valorile moștenite, percepute ca fiind pur formale, aceasta în așteptarea noilor coduri culturale ce întîrziau să se concretizeze 418. De aici rezultă în prezent atracția exclusivă față de cauze umanitare, ecologice și, în plus
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
totalitaire, Bruxelles, Complexe, 1978, p.104-105. 222 Alocuțiunea din 3 octombrie 1933 de la Leipzig, citată în prefața cărții lui A. Hitler Mon Combat (Mein Kampf), Paris, Éditions nouvelles, 1933, p.11. 223 Cf. în special L. Dumont, Essais sur l'individualisme, Paris, Seuil, 1983. 224 Cf. L. Dumont, "Are cultures living beings? German identity in interaction", Man (21), 1987, p.590-592. 225 G. W. F. Hegel, Principes de la philosophie de droit, Paris, Gallimard, 1940, p.286. 226 Cf. ibid., p.272
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ale elementelor definitorii pentru cele două generații. Așa procedează Al. Cistelecan în Generația și polii ei239 sau Simona Popescu care preferă însă termenul de antimodernism celui de postmodernism și care stabilește următoarea listă de opoziții între modernitate și antimodernitate: "evazionism, individualism, lumi imaginare paralele, personale/poezie implicată, model de acțiune și comportare în cadrul acestei lumi, soluție existențială individuală, dar și colectivă; construcții deviante, compensatorii, disjuncte, izolatoare/ imaginar al realității contingente și colective; specializare restrictivă a limbajelor/ asumare deliberată a lipsei de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
treilea și în primii ani ai deceniului patru, atît la bătrîni, cît și la tineri; „timpuri complicate”, - după unii de „vertiginoasă precipitare”, după alții de „marasm”. Contrastele resimțite cel mai dureros erau cele dintre preocupările materiale și cele spirituale, dintre individualism și demagogia solidarității, dintre certitudinile bazate pe averi și eclipsele de conștiință. Nici unul din ele n-a scăpat ochiului moraliștilor și moralizatorilor. în această ultimă ipostază, cel mai șfichiuitor îmi pare a fi fost Gala Galaction, preot cu idei socialiste
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
franceză este renumită prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil, curios și ironic, cu reputație de persoana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de amor, de adulter și divorț. Toate acestea vorbesc atât despre o continuă liberalizare a societății și individului, cât și despre elasticitatea unei culturi. În faza capitalismului victorios, individualismul triumfă și molipsește cu spiritul sau subiecții timpului. Prin această se explică, în mare măsură, faptul ca Pariziana funcționează ghidată de ego-ul sau, instituind trăsături definitorii, cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cum ar fi egoismul (satisfacerea tuturor dorințelor), egotismul (preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța în poziția centrală în universul sau, disprețul profund pentru semeni, dorința de a-i domină pe ceilalti) și egocentrismul (ambiția exagerată). Morală să se întemeiază pe individualism și se manifestă proeminent într-un egoism pasional. Deoarece nu crede într-un sentiment adevărat sau în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor dau dovadă de curaj, nu dau înapoi înaintea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să place dans l'Etat. Autrefois, leș Gauloises légiféraient, leș Anglo-Saxones aussi, leș épouses des Hurons faisaient pârtie du Conseil. L'œuvre civilisatrice était commune. Îl fallait toutes y concourir, et substituer enfin à l'égoïsme la fraternité, à l'individualisme l'association, au morcellement la grande culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]; "L'affranchissement du prolétaire, selon la Vatnaz, n'était possible que par l'affranchissement de la femme. Elle voulait son admissibilité à tous leș emplois, la recherche de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sfert de secol s-a născut din transformările ce au drept cadru principalele țări europene, începând cu Epoca Luminilor (a moderniza datează din 1758). Ea reunește diferite mișcări de secularizare, raționalizare, industrializare etc. A fost grăbită de revoluții: politice (apariția individualismului democratic), economice (revoluția transporturilor, a aparatului de producție, a sistemului de credite etc.), culturale (restrângerea brutală a culturii populare, instaurarea unui sistem educativ destinat pregătirii noilor elite). Pentru sociologul de astăzi, modernizarea este definită ca un proces de deschidere și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fel, tot ceea ce întreprinde Biserica din punct de vedere al activității sociale are ca bază de referință valoarea persoanei, deoarece prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, așa cum se întâmplă în capitalism, nici cel bazat pe colectivismul care era mai degrabă specificul comunismului nu pot pune în umbră valorile pe care persoana le deține prin creație. Persoana ca ființă orientată spre trascendență și cu deschidere continuă spre
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse", traducere de Ioan I. Ică jr., în Ică, I. I. jr.; Marani, G. (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu, 2002. Gavreliuc, A., Psihologie interculturală, Editura Polirom, Iași, 2011. Gavreliuc, A., Româniile din România / Individualism autarhic, tipare valorice transgeneraționale și autism social, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2011. Giddens, A. Sociologie, Editura ALL, București, 2000. Giddens, A., The Nation-state State and Violence, vol. 2 din A contemporary Contemporary Critique of Historical Materialism, Polity Press, Cambridge
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
subzistând treimic" (Ion Bria, Dicționar de Teologie Ortodoxă, E.I.B.M., București, 1994, p. 304). 15 Una din teoriile contemporane cele mai importante pentru organizații este și cea a lui Geert Hofstede: Cele 5 dimensiuni esențiale pentru culturile naționale care influențează organizațiile; individualism vs. colectivism; amploarea puterii; evitarea incertitudinii; materialism vs. altruism; orientarea pe termen lung vs. termen scurt. În privința cuplului individualism/colectivism, scorurile pe care le avea Hoftede în urma cercetării, arătau că România este caracterizată de colectivism. 16 "Termen cu o aplicare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai importante pentru organizații este și cea a lui Geert Hofstede: Cele 5 dimensiuni esențiale pentru culturile naționale care influențează organizațiile; individualism vs. colectivism; amploarea puterii; evitarea incertitudinii; materialism vs. altruism; orientarea pe termen lung vs. termen scurt. În privința cuplului individualism/colectivism, scorurile pe care le avea Hoftede în urma cercetării, arătau că România este caracterizată de colectivism. 16 "Termen cu o aplicare generală și o varietate de aplicații specifice. În sensul cel mai obișnuit, el desemnează orice teorie sau practică politică
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
e singur, relativ ostracizat, după ce, în secolul al XIX-lea, în perioadă cristalizărilor identitare naționale, poetul romantic își asumase glorios rolul de voce a interesului public. Desacralizată și împinsă într-o lume dominată de etica protestantă searbădă a acumulării și individualismului fiziocrat, poezia abia mai pâlpâie, abia se mai aude pe scena publică, acoperită de dezmățul asurzitor al vulgarității și violenței din mass-media. Poate că, din nefericire, acesta este drumul inexorabil al creației poetice în vremuri de restriște ("la ce bun
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
adolescentin, cu poze, panseuri și motto, și-a depășit în ultimii ani rostul fundamental de mesaj solitar ambalat în sticla pixelilor și aruncat în oceanul planetar al internauților cu speranța că astfel singurătatea instituită de opresiunea lumii liberale, bazată pe individualism, va fi diminuată. Blogul- s-a mutat de vreo câțiva ani în "Centrul Civic". Asumate de politicieni sau de activiști civici, de jurnaliști sau de vedete, blogurile au creat, pas cu pas, un canal alternativ de comunicare, de informare sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
distrus-o, având pretenția că-i face pe toți proprietari. Stăpânul domeniului-moșiei avea obligații față de țăranii dependenți, îi înzestra cu pământ, capitalistul și capitalismul se desolidarizează de orice obligație, tocmai în baza divizării proprietății, a parcelării și hăcuirii pământului, exacerbând individualismul și egoismul, care sunt emblemele capitalismului. Atitudinea celor care, în baza legilor de restituiri și retrocedări de după 1989, au revendicat pe lângă ce n-au avut și ce-a folosit comunitatea să tească în urmă cu câteva sute de ani, deși
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mediu, prin secolele XIV-XVI. Renașterea avea În centru ideea că omul este măsura tuturor lucrurilor, ceea ce desemna termenul de umanism. Cea mai de seamă personalitate a umanismului românesc a fost Dimitrie Cantemir. Creațiile artistice ale perioadei renascentiste sunt marcate de individualism, În sensul descoperirii puterii omului de a Înțelege universul care il inconjoara. Pentru prima oara, Renașterea s-a manifestat in Italia, s-a extins În toata Europa, datorită complexității valorilor promovate. Curentul este materializat În capodoperele lui Shakespeare, Cervantes, Gongora
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bine În mai multe rânduri. Ion se află dincolo de normele morale ale satului. Faptele narate de liviu Rebreanu reflectă lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului rămâne neputincioasă În fața forței atavice a personajului Ion. Opinia publică este anihilată de individualismul specific societății rurale unde relațiile feudale coexistă alături de cele capitaliste. Intelectualii sunt dezbinați și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În profunzime a universului rural, frământat de o multitudine de contradicții sociale. Calitatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
colosalul prăpastiei dintre "noi" și "ceilalți". Ba chiar, constat cu tristețe, suntem autentice "mistere" unii pentru alții, în chiar comunitatea academică ale cărei interese s-ar cădea să le articulăm. Lăsând, însă, la o parte aceste bizare efecte ale celebrării individualismului în România, proiect american desăvârșit, în ultimii douăzeci și cinci de ani, de poporul român, trebuie să consemnez aici faptul că alegerea noastră comună, în ce privește cartea-manual despre care am considerat, Domnul Profesor Grecu și cu mine, că trebuie să constituie (pre)textul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
conservare are caracterul unui autentic "sacrificiu": este vorba despre "sacrificiul individual față de grup, de aceea militarismul, de aceea disciplina armatei, de aceea unirea sub semnul unei mari grupări"446. Pe de altă parte, instinctul de conservare evreiesc este fundamentat pe individualism, "care își atinge scopurile viclene prin exploatarea păcii"447. Cum e posibil ca un astfel de "individ" neînsemnat să "pună la cale un complot universal"448? Foarte simplu: Hitler scoate din mânecă "instinctul de turmă"449, atribut al gregarității evreiești
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
engleză), însă se unesc, oportuniști, pentru a îl seduce pe arian"450. Ultima "problemă tehnică"451: dacă persoana este atât de importantă, din punctul de vedere al doctrinei arianismului, cum putem continua să denigrăm "individul" evreu? Iată cum: "evreul reprezintă individualismul; arianul reprezintă "super-individualismul""452. A nu se confunda, atenționează Kenneth Burke, cu "supraom"-ul nietzschean. Criticul mărturisește că, ajuns în acest punct al periplului său prin Mein Kampf, a crezut că a găsit punctul slab al lui Hitler. În schimb
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
astfel -, o evoluție aproape imperceptibilă, măsurată cu o clepsidră multimilenară. În această perspectivă, occidentalii sunt niște isterici ai timpului scurt. M.I.: Sigur. Și e ceva diferit atât de India, cât și de America, unde în centru se află un acerb individualism: cine poate, poate; cine nu poate, nu poate și piere. În China există un fel de grijă, de planificare... S.A.: ...precum și de moderare și amortizare a șocurilor. M.I.: Da, ceva mult mai subtil decât sistemele de administrare și guvernare din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
la noțiunea de identitate, respectiv de identitate colectivă, în susținerea argumentului lor. 2.2.1. Alexander Wendt În conceptualizarea sistemului internațional, Alexander Wendt se delimitează de teoretizarea pe care Kenneth Waltz o propune, nefiind de acord cu raționalismul, materialismul și individualismul caracteristice neorealismului. După cum a argumentat Alexander Wendt, factorii materiali nu pot fi analizați fără a se lua în considerare structurile sociale prin care li se conferă semnificație. Wendt prezintă politica mondială ca un domeniu al socialului a cărui caracteristici sunt
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]