3,064 matches
-
Helsinki, este un alt exemplu. O politică ce vizează o pacificare de acest tip trebuie să fie denumită, conform definiției noastre, imperialistă. Este imperialistă deoarece încearcă să înlocuiască statu-quoul de dinaintea războiului, când puteri aproximativ egale sau cel puțin nu foarte inegale se opuneau una alteia, cu un statu-quo postbelic, în care învingătorul devine stăpânul permanent al învinsului. Înfrângerea în război Tocmai acest statut de subordonare, intenționat a fi permanentizat, poate ușor să stârnească dorința părții învinse de a întoarce sorții, de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
între standardele de viață. Din această presupusă cauzalitate a responsabilității, rezultă datoria morală de a aduce amendamente relelor comise înainte și de a contribui la o distribuție mai echitabilă a bogăției mondiale. Cel mai faimos caz este cel al distribuției inegale de hrană, sursă de excese și lăcomie în rândul națiunilor industriale și malnutriție cronică și chiar foamete în multe țări din Lumea a Treia. Totuși, legăturile cauzale și morale între abundența din lumea industrială și sărăcia extremă din cealaltă parte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Les gros balaillons ont toujours raison. Afirmând aceasta, știința războiului face la fel cu o eventuală mecanică, știință care, întemeindu-se în aprecierea corpurilor în mișcare numai pe raportul acestora cu masele lor, ar spune că forțele sunt egale sau inegale între ele pentru că masele lor sunt egale sau inegale. Forța (cantitatea în mișcare) este produsul masei cu viteza. În arta militară, forța trupelor este de asemenea produsul masei cu un alt factor, factorul necunoscut x. știința războiului, văzând de-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
războiului face la fel cu o eventuală mecanică, știință care, întemeindu-se în aprecierea corpurilor în mișcare numai pe raportul acestora cu masele lor, ar spune că forțele sunt egale sau inegale între ele pentru că masele lor sunt egale sau inegale. Forța (cantitatea în mișcare) este produsul masei cu viteza. În arta militară, forța trupelor este de asemenea produsul masei cu un alt factor, factorul necunoscut x. știința războiului, văzând de-a lungul istoriei nenumărate exemple, în care masa trupelor nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că prin Carta Națiunilor Unite s-a eliminat, sau era pe cale de a se elimina, suveranitatea națională a acelor state membre care nu sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate. La fel, se avansează în mod frecvent teza că reprezentarea inegală și decizia majoritară în instituțiile internaționale sunt incompatibile cu suveranitatea națiunilor implicate. Acest argument este cel care a anulat toate propunerile pentru înființarea unui autentic tribunal internațional la cele două Conferințe de Pace de la Haga. A fost folosit în mare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Haga. A fost folosit în mare măsură împotriva alăturării Statelor Unite la Liga Națiunilor și la Curtea Internațională Permanentă de Justiție. Din nou, o declarație atât de categorică trebuie să fie amendată prin deosebiri politice. Ținând cont de aceste deosebiri, reprezentarea inegală și regula majorității pot sau nu să fie compatibile cu suveranitatea. Răspunsul ar depinde de întrebarea dacă această abatere de la regula unanimității transferă sau nu autoritatea supremă de la guvernele naționale la o instituție internațională. Cu excepția Curții Internaționale de Justiție unde
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Internaționale de Justiție unde, așa cum am văzut, principiul unanimității este imposibil de realizat, un număr considerabil de instituții internaționale care îndeplinesc funcții legislative, administrative și executive se abat de la principiul reprezentării egale și al unanimității. Comunitățile Europene au susținut reprezentarea inegală și, de asemenea, într-o mare măsură, diferite tipuri de voturi majoritare. Multe organizații internaționale determină puterea de vot a membrilor lor pe baza contribuției financiare a acestora. Pe un astfel de temei, convenția care a înființat Institutul Internațional de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
analiză numite state. După cum era de așteptat, Morgenthau începe cu o scurtă analiză a naturii puterii, dar, spre deosebire de Machiavelli, care descria parcimonios puterea ca fiind capacitatea de constrângere provenită din „armele bune”, primul o definește drept o „relație psihologică” între inegali, decurgând din „anticiparea beneficiilor, teama de dezavantaje și respectul sau simpatia față de oameni sau instituții”18. Astfel, amenințările, ordinele, convingerea și charisma - toate sunt mijloace prin care este exercitată puterea, iar „tendința de a reduce puterea politică la aplicarea reală
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fiecare ramură trebuie să se desfacă în sens tangențial, în formă de Y. Când cele două alei sunt de importanță egală, bifurcarea lor din aleia comună se va face sub unghiuri egale față de direcția inițială. Dacă aleile sunt de importanță inegală, aleea secundară se poate desprinde de cea principală atât pe marginea concavă cât și pe cea convexă, racordarea fiind tangențială la aleia principală. Când unghiul de bifurcare este mare, efectul inestetic produs de cocoașa contracurbei se marchează cu vegetație sau
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pe parcursul aleilor sinuoase, privirea nu trebuie să cuprindă mai mult de două schimbări de direcție succesive; restul traseului este camuflat de mase de arbuști sau arbori, eventual de forme de relief pozitive. De obicei aleile sinuoase divizează terenul în suprafețe inegale și asimetrice, conducând de la un obiectiv la altul, parcurgând formele de relief sau ocolindu-le. Anumite sectoare delimitate de alei pot avea dimensiuni mai mici, intrând în câmpul vizual, astfel că aranjamentul formei suprafețelor, liniile fluide de alei, pot fi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
adesea mai puțin precise, fiind întrerupte de schimbări de unghiuri sau de intercalarea diferitelor suprafețe geometrice. Când este necesară direcționarea clară a parcursului principal se proiectează o traiectorie continuă sau având întreruperi puțin importante, față de care se dispun asimetric suprafețe inegale, determinate de alte alei. Aspectul aleilor este dat și de materialele de acoperire a acestora, care imprimă o anumită textură. În functie de tipul traficului, panta terenului, criterii estetice și economice, se pot alege diferite soluții. Pentru aleile pietonale se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ținute în tensiune, se poate efectua suturarea tegumentelor într-un plan simetric. Această afrontare corectă a tegumentelor și a planurilor subiacente este elementul principal al refacerii corecte a inciziilor laterale, în care retracția planurilor după incizie se face în mod inegal. Firul următor va fi plasat la marginea inferioară a reliefului determinat de labia mare; celelalte fire se pun la distanțe de 1cm, având grijă ca să nu fie suprapuse cu cele de pe planul muscular. Ultimul fir se pune la nivelul fosetei
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
alții. Desigur că cel care controlează și recompensează se va impune mai ușor decât cel care trebuie să asigure disciplina sau întreținerea. Aceasta conduce, implicit, la diferențierea statutelor specialiștilor, astfel încât din „egali”, aflați la același nivel ierarhic, ei vor deveni „inegali”, intrând în funcțiune o ierarhie subterană. dat fiind faptul că fiecare specialist își consideră funcția sa ca fiind „cea mai importantă”, mai importantă chiar decât a tuturor celorlalți, se pierde din vedere întregul, scopul general al organizației. Asistăm la un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
chiar autorii „grilei manageriale”, Blake și Mouton, au propus un program de antrenare a liderilor în vederea dezvoltării unor interese crescute ale acestora atât față de producție, cât și față de oameni. Deși programul este larg acceptat, se apreciază că rezultatele obținute sunt inegale și, în cele mai multe cazuri, dificil de interpretat (Lévy‑Leboyer, 2003, p. 393) sau că lipsește validarea fără echivoc a eficienței activităților formative (Jago, 1994, p. 121). Tocmai de aceea, la un moment dat, s‑a vorbit despre mitul liderului care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
câteva caracteristici esențiale ale naturii umane. Una dintre cele mai importante implicații manageriale ale „teoriei piramidei trebuințelor” provine din recunoașterea diferențelor dintre indivizi, în sensul că trebuințele indivizilor, deși sunt identice și organizate după aceeași secvențialitate, sunt situate la niveluri inegale ale piramidei. Aceasta înseamnă, printre altele, că ceea ce îl motivează pe un individ s-ar putea să nu-l motiveze pe altul sau că ceea ce îl motivează pe un individ la un moment dat s-ar putea să nu-l
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflictul este interpretat de sociologi ca un mecanism de reechilibrare a forțelor în vederea menținerii și consolidării sistemelor sociale. Așadar două sunt ideile susținute de sociologia conflictului: 1. caracterul fundamental al conflictului, dat de faptul că el este generat de repartiția inegală a puterii specifică oricărei societăți umane; 2. funcțiile pozitive ale conflictului, acesta protejând sistemele sociale de osificare, permițând schimbarea și consolidarea echilibrului, în fine, contribuind la procesele de socializare. Sociologia radicală merge și mai departe, considerând conflictele nu doar un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
economic, cum se făcuse până atunci, ci sociologic. De fapt, Marshall Încearcă să rezolve problema integrării claselor din societățile capitaliste recurgând la principiul cetățeniei. El caută acele fundamente ale unei comunități politice care transcend atașamentele particulare legate de statutele sociale inegale. După cum remarca Pierre Birnbaum, Marshall crede că „logica internă a cetățeniei ar fi un factor eminamente favorabil instaurării solidarității, fără a face Însă să dispară conflictul” (Birnbaum, 1996, pp. 58-59). Din această perspectivă, el postulează existența unui principiu fundamental al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a se proteja Împotriva acestuia, o colectivitate poate face apel și la diplomație: poate participa la coaliții, se poate pune sub aripa protectoare a alteia, poate căuta cooperare etc. Însă, atunci când se formează alianțe Între state de capacitate hegemonică inegală, unde se sfârșește colaborarea și protecția și unde Începe colonizarea? Altă Întrebare fără răspuns! Astfel (mai mult sau mai puțin) definită, colonizarea se dovedește a fi una dintre cele mai vechi practici umane. Numeroase state au practicat-o, fie la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În special În perioada de supremație a Atenei) și a romanilor: ocuparea Galiei de către romani este În mod clar un fapt de tip colonial. Hegemonia, regională ieri, mondială astăzi, este o miză a luptei dintre statele cele mai puternice. Din cauza inegalei lor dezvoltări, a rivalităților, a războaielor și a contradicțiilor dintre aceste state, cărțile puterii se redistribuie În permanență. Statele a căror capacitate de dominare este În creștere se confruntă cu puterile deja afirmate și sfârșesc prin a le lua locul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
elitelor Întăresc stabilitatea democrațiilor moderne și permit evitarea „escaladării extremelor”, alții atrag atenția asupra apariției unor noi mișcări sociale (Alain Touraine), asupra condițiilor de mobilizare a resurselor (Anthony Oberschall), asupra factorilor care condiționează participarea politică (Charles Tilly), precum și asupra distribuției inegale a autorității (Ralf Dahrendorf) În funcție de specificitățile naționale (Theda Skocpol). G. F. & ANSART Pierre (1977), Idéologies, conflits et pouvoir, Paris, PUF. CAPLOW Theodore (1971), Deux contre un, trad. fr., Paris, Armand Colin (prima ediție americană: 1968). COLEMAN James (1957), Community Conflict
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politic, cât și juridic. Este mai cu seamă cazul filosofului american John Rawls, care a Încercat să introducă dimensiunea etică Într-o societate bazată pe modelul contractual. Declarându-se liberal, el admite ca roadele dezvoltării să fie Împărțite În mod inegal Între oameni, cu condiția „să se refuze avantaje mai mari dacă acestea nu aduc nimic și celor mai puțin norocoși” (Rawls, 1987). Argumentul său este acela că reușita unora se datorează unor dispoziții naturale pe care ceilalți nu le au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
categorii definite prin trăsături fizice, se ajunge la segregare și la rasism. În general, societatea se ierarhizează și statutul indivizilor se definește a priori, anumite trăsături fiind valorizate, În timp ce altele sunt depreciate. Metișii proveniți din părinți care vin din subgrupuri inegale castatut moștenesc ambiguitatea originilor lor și sunt uneori considerați mai prejos ca rang decât ambii părinți. De fapt, statutul lor depinde În mare măsură de procentajul de hibrizi din populația de referință. Dacă există un număr mare de indivizi rezultați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
non-eu, cât și atribuirile care Însoțesc operațiunile de categorisire” (Vinsonneau, 2002, p. 60). Evoluțiile identitare induse de aceste contacte sunt departe de a fi toate pozitive (Thual, 1995; Vinsonneau, 1999). Un rezultat observat adesea este aculturația, care, În cadrul unei relații inegale Între etnii sau națiuni, reduce diferențele doar În favoarea sistemului dominant (etnocentrism). Negarea eterogenității, cu toate consecințele sale negative În plan identitar, a caracterizat până nu demult societățile occidentale În raporturile lor cu societățile așa-zis „primitive” (de exemplu, În cursul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai curând În distribuirea avuției În funcție de meritele fiecăruia, izonomia făcând loc căii de mijloc. Așa cum spune Aristotel (Politica, III, 9, 1280a), „dreptatea Înseamnă egalitate ș...ț, dar numai pentru egali”, iar „inegalitatea ș...ț este dreaptă ș...ț pentru indivizi inegali”. Pentru alții (cum sunt the supply-siders din Statele Unite), chiar dacă subscriem la „poziția originară” apărată de John Rawls in A Theory of Justice, inegalitatea Își găsește totuși o justificare. Astfel,dacă o repartizare mai „egalitaristă” a veniturilor demotivează agenții, frânează creșterea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Nairn se plasează Într-o perspectivă destul de asemănătoare, dar inversează ordinea priorităților Între cele două forme de naționalism. Anumite „necesități structurale” constrâng, după părerea lui, periferiile să „intre În cercul naționalismului”. „Mecanismul economiei politice mondiale” se bazează pe „o dezvoltare inegală”. Acesta Împinge fiecare centru să-și disimuleze strategia de exploatare sub stindardul „Progresului”: „Progresul abstract este garanția unei dominații concrete”. „Elitele periferiei” Înțeleg rapid șarlatania. Ele descoperă că sunt „Îndepărtate de acțiune În loc să fie invitate politicos să participe la ea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]