5,050 matches
-
2002) Prin sistemele de codificare și standardizare, prin politicile de promovare și strategiile publicitare, prin concurența fățișă, prin cadrele juridice subsecvente, promotorii NTIC creează punți de acces la beneficii, care, departe de a fi accesibile pentru toți, creează sau adâncesc inegalități. De aceea, una dintre prealabilele virtualizării formării rezidă în diminuarea decalajelor, în crearea premiselor unui acces egal la astfel de instrumente. Ivirea noilor ancadramente formate din dispozitivele mediatice (internet, CD-uri, videoconferințe etc.) va conduce la o recontextualizare a sistemului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nimic. Că există, în fapt, o realitate destul de consistentă în spatele imaginator, generatoare a acestora. Sau poate că lucrurile nu există cu adevărat, ci doar decalcul lor imagistic? Să nu uităm, în aceeași notă ușor critică, și de o serie de inegalități deschise de tendințele de virtualizare a culturii și educației. Potențialul „binefăcător” al acestor noi tehnologii culturale nu se distribuie egal la nivelul entităților socio-comunitare. Informatizarea învățământului superior în Europa, ca să luăm un exemplu apropiat de noi, nu pare să aibă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Pedagogic Dimensiunea pedagogică este intrinsecă edificiului e-learning și vizează rezolvarea unor probleme privind decelarea conținuturilor, stabilirea obiectivelor, proiectarea metodologică, organizarea situațiilor de învățare etc. Etic Considerațiile de ordin etic vizează stabilirea influențelor de ordin socio-politic, privind diversitatea culturală, particularitățile educaților, inegalitățile digitale etc. Profilul interfeței Interfața facilitează relația dintre emitentul cunoașterii și beneficiarul aflat în fața calculatorului; structura unei pagini Web, designul și conținutul acesteia, dispozitivele de navigare, accesibilitatea, incitările prevăzute sunt tot atâtea elemente ce generează un bun contact. Suport-resursă Resursa
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ceea ce spun explicit, iar în al doilea rând ele spun ceva despre felul lor de a spune (direct, concis, sincer, tuturor, fără rezerve, deschis etc.). Dezvoltarea internetului ridică numeroase probleme politice, economice, juridice și etice cu totul noi: supraîncărcarea rețelelor, inegalitățile de acces, scăderea costurilor și repartizarea acestora, absența controlului validității informației, ineficiența justiției în fața noilor forme de propagandă rasistă, antisemită, neonazistă sau față de pornografie, invazia unor forme noi de escrocherie și falsuri, derive publicitare și comerciale de tot felul (vezi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de forță în avantajul pionierilor și în detrimentul adoptanților întârziați. (Perrenoud, 1998, p. 8) Rețelele informatice creează o „cybercultură” ce modifică peisajul cultural și social, raporturile sociale și interpersonale, modurile de informare și activitate, de distracție și consum. În fața „revoluției numerice”, inegalitățile culturale și intelectuale se manifestă într-un mod mai sofisticat, de cele mai multe ori agravându-se. Tehnologiile, în general, nu fac să dispară inegalitățile cu privire la câmpul savoir-ului. De multe ori, acestea le întăresc, le încurajează, le permanentizează. 6.3. Medierea didactică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
social, raporturile sociale și interpersonale, modurile de informare și activitate, de distracție și consum. În fața „revoluției numerice”, inegalitățile culturale și intelectuale se manifestă într-un mod mai sofisticat, de cele mai multe ori agravându-se. Tehnologiile, în general, nu fac să dispară inegalitățile cu privire la câmpul savoir-ului. De multe ori, acestea le întăresc, le încurajează, le permanentizează. 6.3. Medierea didactică și autonomia educatului Programele informatice sunt concepute a se adresa unor milioane de persoane cu culturi dintre cele mai diferite și cu o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dictonul Knowledge is power la o altă perspectivă: Shared knowledge is power. Însă odată cu această dezvoltare nu putem să nu sesizăm diferențele uriașe care (încă) există între info-bogați și info-săraci. Digital divide (ruptura digitală) este una dintre sursele puternice ale inegalităților economice, iar ea poate fi sesizată în domeniul educației prin nivelul de echipare a instituțiilor de învățământ, dar mai ales prin gradul de alfabetizare digitală a absolvenților. 1.3. Globalizare și educațietc "1.3. Globalizare și educație" 1.3.1
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
diferitelor culturi și se joacă destinul întâlnirii conflictuale dintre particular și universal.” A. Mattelart, Noua ideologie globalitară Interculturalitatea poate fi considerată, dintr-o anumită perspectivă, o consecință a globalizării. Garantarea dreptului la liberă circulație, deschiderea granițelor, dar și polarizarea și inegalitățile existente la nivel mondial au condus la mișcări ample și frecvente ale populației. Integrarea pe care o descriam ca o dominantă a economiei, geopoliticii și tehnologiilor se manifestă în plan cultural prin redefinirea noțiunii de cultură, mai puțin legată de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
urmare, participarea activă și responsabilă a acestuia la procesele democratice și la dezvoltarea instituțiilor democratice; - creșterea coeziunii sociale, ameliorarea discrepanțelor și promovarea unui mediu social bazat pe justiție; - întărirea drepturilor omului și a autonomiei personale ca o contrapondere la creșterea inegalităților globale, a marginalizării și excluderii sociale a unor categorii de persoane. Una dintre investigațiile cele mai serioase cu privire la competențele-cheie a fost întreprinsă sub egida OECD începând cu anul 1997 și continuată inclusiv în 2002. Proiectul DeSeCo (Definition and Selection of
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pe plan regional. Hurrell (1998) demonstrează că aceste demersuri nu pot produce În mod automat stabilitate, dat fiind că ele nu contribuie În mod semnificativ și la diminuarea altor elemente precum fragilitatea instituțiilor regionale și a multor actori implicați sau inegalitatea de putere dintre statele participante. Obstacolul cel mai important În obținerea unei stabilități de durată În zonă pare Însă a fi lipsa unei viziuni comune asupra problemelor și implicațiilor de securitate regională și globală, generate de noul context internațional (Hurrell
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Începutul anilor ’90, majoritatea conflictelor contemporane erau considerate a fi conflicte etnice (Coackley, 1993; Wolff,2006). În prezent, se acceptă mai degrabă ideea că noile conflicte ar fi rezultatul mai multor factori, dintre care cei mai importanți ar fi insecuritatea, inegalitatea, interesele private și percepțiile (Brzezinski, 1994; Buzan et al., 1998) 1. Din acest punct de vedere, elementul etnic este mai degrabă o formă prin care se manifestă unii din acești factori. Implicit, conflictele actuale sunt mult mai frecvent transnaționale și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1997) a dezvoltat acest model concentrându-se asupra tipologiei actorilor implicați În conflicte. Cercetarea participativă este o direcție largă de investigație și intervenție socială, dezvoltată după cel de-al doilea război mondial pentru a răspunde unor probleme precum discriminarea și inegalitățile sociale (Sherman și Torbert, 2000; Reason și Bradbury, 2001). În sens larg, orice analiză realizată prin interacțiune directă cu actorii implicați În situația studiată și care are drept scop intervenția socială În respectiva situație poate fi considerată cercetare participativă. În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de a fi În sine și pentru sine. Leonhardt, studiind modelele de personalitate și viața indivizilor, vorbește despre tipurile de personalități accentuate, evitând astfel să le suprapună categoriei afecțiunilor psihopatice, din nosologia clinico-psihiatrică. Acestea sunt modele de personalitate caracterizate prin inegalitate, imprevizibilitatea reacțiilor emoționale, particularități de gândire, de acțiune, comunicare și conduită. 2. Tipologiile morale Tipurile morale de oameni sunt poate printre cele mai vechi din istoria clasificărilor tipologice ale personalității. Elementul de referință al clasificării este caracterul individului: felul său
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Un asemenea exemplu este dat de confiscarea averilor celor bogați și redistribuirea lor săracilor. Un alt exemplu este dat de conflictul dintre intelectuali și muncitori etc. Se poate spune că la baza prejudiciului, din punct de vedere psihosocial, stă și inegalitatea dintre oameni, deși aceasta este un fapt natural pe care nu mai este necesar să-l explicăm. Ori, inegalitatea dintre oameni creează atitudini, fie de respect, fie de adversitate, cu toate consecințele lor. Istoria a dovedit că o societate nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de conflictul dintre intelectuali și muncitori etc. Se poate spune că la baza prejudiciului, din punct de vedere psihosocial, stă și inegalitatea dintre oameni, deși aceasta este un fapt natural pe care nu mai este necesar să-l explicăm. Ori, inegalitatea dintre oameni creează atitudini, fie de respect, fie de adversitate, cu toate consecințele lor. Istoria a dovedit că o societate nu poate evolua, nu poate aspira către progres, decât prin cooperare și nu prin revoluții, răsturnări, reforme artificial-utopice. Cei buni
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a fost reconfirmată de către nouă guverne, statele participante angajându-se să promoveze politici active de incluziune socială a romilor, orientate pe patru domenii prioritare: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe. Lansarea oficială a Deceniului s-a desfășurat în prezența partenerilor internaționali care fac parte, alături de delegațiile celor nouă state participante, din Comitetul Internațional Director al Deceniului (International Steering Committee - ISC). Scopul Deceniului este de a reduce semnificativ, pe parcursul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ISC). Scopul Deceniului este de a reduce semnificativ, pe parcursul a zece ani, decalajele socioeconomice care despart populația romă de restul cetățenilor. Domenii de acțiune: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe (gender). Agenția de Implementare a Deceniului este Guvernul României, Agenția Națională pentru Romi (ANR), iar președintele ANR este coordonatorul național al Deceniului. La ultima întâlnire a Comitetului Internațional Director, delegația României a reafirmat angajamentul de a asigura președinția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Complementaritatea obiectivelor și a rezultatelor pe perioada implementării politicilor publice pentru romi Obiectivele Deceniului sunt cele de promovare a incluziunii sociale în patru domenii sectoriale, educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de combaterea discriminării, a sărăciei și a inegalității de șanse. Obiectivele strategiei guvernului sunt de responsabilizare a autorităților publice centrale și locale în aplicarea măsurilor concrete de îmbunătățire a situației romilor în cinci domenii sectoriale: dezvoltare comunitară și administrație publică, educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, formarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
importanți atât în menținerea stării de sănătate, cât și în combaterea bolilor și a cauzelor acestora. Alți factori psihosociali sunt reprezentați de statusul socioeconomic (ocupație, instruire, venit), rețeaua socială și suportul social (familia, prietenii, colegii etc.), factorii ocupaționali de risc, inegalitățile sociale, sistemele de servicii de sănătate - medicale și/sau sociale. Suportul social - factor psihosocial cu impact asupra sănătății Suportul social reprezintă principala resursă exterioară la care individul poate apela pentru rezolvarea anumitor probleme pe care nu le poate rezolva singur
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Mecinikov, Câteva chestiuni științifice, București, [1909]; G. Brandes, Leon Tolstoi, București, 1910 (în colaborare cu S. Brădeanu); Buffon, Omul și natura, București, 1910; H. Bernheim, J.-M. Charcot, Hipnotismul, București, 1910; J.-J. Rousseau, Pagini alese, București, 1910, Despre originea inegalității dintre oameni, București, [1912]; Platon, Ce-i amorul?, București, 1910; K. Marx, Muncă, marfă, bani, București, [1910]; ed. București, 1945; A. Schopenhauer, Durerile lumei, București, 1910; P. Mantegazza, Arta de a iubi și de a fi iubit, București, [1910], Fiziologia
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
de reducere a sărăciei. Alte facilități suplimentare pentru copiii și tinerii rromi (ca și pentru cei foarte săraci, mulți din mediul rural, de altfel) au produs efecte pozitive atât în comunitățile defavorizate, cât și în societate, în general prin reducerea inegalităților sociale și sporirea șanselor în fața școlii pentru copiii în situații de risc. Exemplu de practică pozitivă LOCURI SPECIALE PENTRU ROMI LA FACULTATE ȘI LA LICEU Încă de la începutul anilor ’90, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Universitatea București a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de acces la asistența medicală fac ca persoanele din unele categorii cu risc social ridicat să nu beneficieze în mod practic de serviciile de asistență sanitară necesare; - ambiguitățile de organizare a sistemului de asistență medicală, cuplate cu resursele limitate, generează inegalități accentuate în acoperirea cu servicii medicale a unor zone geografice (localități depărtate) sau sociale (concentrările de sărăcie). Accesibilitatea serviciilor de sănătate este afectată de factori precum: - distanța până la cel mai apropiat spital/cabinet medical - în mediul rural sunt regiuni care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a femeilor și promovarea egalității de gen Participarea socială deplină a femeilor este un deziderat care în România a fost realizat în mare parte încă din perioada comunistă. Există trei domenii importante în care se semnalează de obicei în lume inegalități pe criterii de gen: accesul la educație, accesul la piața muncii și implicarea în luarea deciziilor. - Accesul fetelor/femeilor la educație. Chiar dacă în acest moment cuprinderea școlară în ciclul primar și gimnazial este foarte apropiată de 100% pentru ambele sexe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
părinți, precum și relațiile din interiorul colectivului didactic, relațiile dintre școală și autorități locale și/sau centrale); - elevii (mediul sociofamilial de proveniență al elevilor, rezultatele și performanțele școlare, aspirații socioprofesionale); - strategii de prevenire și combatere a fenomenului de abandon școlar, a inegalităților de șanse de acces la educație. Din interviurile cu cadrele didactice privind situația din școli au rezultat diferențe foarte mari între condițiile de desfășurare a procesului instructiv-educativ în școala de la oraș și celelalte două din mediul rural: spațiul pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în reușita fiecărui elev, precum și motivația acestora sunt câțiva dintre factorii care determină aceste diferențieri. În școala din municipiul Bacău se derulează de o perioadă lungă de timp (3-4 ani) programe privind prevenirea și combaterea fenomenului de abandon școlar, ale inegalității de șanse de acces la educație: întâlniri cu părinții pe diverse teme, programe prin care li se acordă un ajutor material elevilor aflați în situații defavorizate, cursuri de limbi străine și informatică la care accesul se face pe baza rezultatelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]