2,901 matches
-
care să respecte cerințele Convenției (vezi, mutatis mutandis, Cauza Al-Nashif, citată mai sus, § 128). 43. Având în vedere această constatare, Curtea apreciază c�� nu mai are rost să continue analiza acestui capăt de cerere al reclamantului pentru a cerceta dacă ingerință viza "un scop legitim" și era "necesară într-o societate democratică". 44. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 8 din Convenție. ÎI. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 7 45. Reclamantul invocă încălcarea garanțiilor procedurale în
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2006 în Cauza Lupsa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184294_a_185623]
-
consultarea propriului dosar și la obținerea de copii. Păstrarea în continuare de către autoritățile publice și conservarea acestor documente de către Arhivele Naționale, după încetarea activității Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fără consimțământul explicit și liber exprimat al persoanei vizate, reprezintă ingerințe "prevăzute de lege" ale statului în viața intimă, familială și privată, nejustificate de un scop legitim și fără a fi necesare într-o societate democratică. Or, în cauza Leander împotriva Suediei, 1987, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că
DECIZIE nr. 465 din 20 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137767_a_139096]
-
legii, care trebuie să fie compatibilă cu principiul supremației legii "și impune condiții care depășesc existența unei baze legale în legislația internă, cerând ca baza legală să fie «accesibilă» și «previzibilă» (...)", iar în ceea ce privește noțiunea de "scopuri legitime" care să permită "ingerințe" ale statului în exercitarea acestui drept, aceeași instanță a decis că acestea trebuie să dea individului o protecție adecvată împotriva intervențiilor arbitrare în viața intimă, familială sau privată a unei persoane (cauza Malone împotriva Regatului Unit, 1984). Tot astfel, în
DECIZIE nr. 465 din 20 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137767_a_139096]
-
cetățenilor țării, a drepturilor și libertăților fundamentale. Prin urmare, aceste dosare au un regim special și de aceea se impune, după încetarea activității Consiliului, predarea lor Arhivelor Naționale spre conservare. De asemenea, verificarea într-o anumită reglementare a legalității unei ingerințe la viața privată, așa cum aceasta a fost definită prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, presupune analizarea mai multor condiții. Astfel, ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească unul din scopurile legitime și să fie necesară într-o
DECIZIE nr. 465 din 20 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137767_a_139096]
-
activității Consiliului, predarea lor Arhivelor Naționale spre conservare. De asemenea, verificarea într-o anumită reglementare a legalității unei ingerințe la viața privată, așa cum aceasta a fost definită prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, presupune analizarea mai multor condiții. Astfel, ingerința trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească unul din scopurile legitime și să fie necesară într-o societate democratică, cerințe care se regăsesc pe deplin în economia reglementărilor contestate. Faptul că aceste dosare nu conțin numai informații referitoare la
DECIZIE nr. 465 din 20 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) fraza a doua, art. 13 alin. (1) lit. b) şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137767_a_139096]
-
lege criticat impune titularilor de drepturi și utilizatorilor o remunerație pe cale administrativă, deși acest element ar trebui să fie stabilit, ca și celelalte elemente, în cadrul raporturilor contractuale convenite de părți conform procedurii civile. Aceasta reprezintă în opinia autorului excepției o ingerință nepermisa a statului într-un raport juridic și totodată o încălcare a dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție. Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ, exprimându-și opinia, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătându
DECIZIE nr. 253 din 28 noiembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 alin. (3), alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134572_a_135901]
-
principiului disponibilității procesuale; în Dosarul nr. 8/1996 al Secțiilor Unite ale Curții Supreme de Justiție, reprezentantul Parchetului General a susținut că Parchetul General nu este parte în procesele în care a promovat recurs în anulare, ceea ce ar reprezenta "recunoașterea ingerinței unui organ al puterii executive în activitatea puterii judecătorești" și deci "poate fi vorba de o ingerință a puterii judecătorești în activitatea puterii legislative"; recursul în anulare este imoral, deoarece așa-zisul interes general care ar fi aparat prin acesta
DECIZIE nr. 230 din 17 iunie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi art. 330^4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118209_a_119538]
-
Parchetului General a susținut că Parchetul General nu este parte în procesele în care a promovat recurs în anulare, ceea ce ar reprezenta "recunoașterea ingerinței unui organ al puterii executive în activitatea puterii judecătorești" și deci "poate fi vorba de o ingerință a puterii judecătorești în activitatea puterii legislative"; recursul în anulare este imoral, deoarece așa-zisul interes general care ar fi aparat prin acesta se referă, de fapt, la păstrarea imobilelor abuziv confiscate în trecutul regim politic. Potrivit art. 24 alin
DECIZIE nr. 230 din 17 iunie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi art. 330^4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118209_a_119538]
-
Hotărârii aceleiași curți de apel din 2 septembrie 1999, pe motivul că contestația în anulare, cale extraordinară de atac, nu constituie un recurs ce trebuie epuizat. 30. Curtea consideră că excepția de tardivitate a cererii ridică întrebări referitoare la definirea ingerinței în dreptul de proprietate al reclamantului. Aceste întrebări sunt strâns legate de fondul cauzei. De asemenea, Curtea apreciază că ele trebuie analizate din perspectiva articolului invocat de către reclamant (vezi, în special, Airey împotriva Irlandei, Hotărârea din 9 octombrie 1979, seria A
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2006 în cauza Sebastian Taub împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188779_a_190108]
-
achizitorului. Astfel, procedura litigioasă nu a adus atingere dreptului de proprietate al reclamantului. El ar fi avut mai multe șanse de a i se restitui bunul dacă ar fi formulat o nouă acțiune în revendicare. Chiar dacă hotărârea litigioasă constituie o ingerință în dreptul de proprietate al reclamantului, aceasta era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim și era proporțională. 34. În fine, Guvernul apreciază că reclamantul ar fi putut obține o despăgubire în temeiul Legii nr. 10/2001 , dar el nu a
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2006 în cauza Sebastian Taub împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188779_a_190108]
-
fost infirmat sau contestat până în prezent. Prin urmare, Curtea apreciază că reclamantul avea un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 (Străin și alții împotriva României, citată mai sus, §§ 37 și 38). 2. Asupra existenței și justificării unei ingerințe 38. Curtea reamintește că, în cauza Străin citată mai sus (§§ 39 și 59), ea a considerat că vânzarea de către stat a unui bun ce aparține altcuiva unor terți de bună-credință, chiar și atunci când este anterioară confirmării definitive în justiție a
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2006 în cauza Sebastian Taub împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188779_a_190108]
-
unor terți de bună-credință, chiar și atunci când este anterioară confirmării definitive în justiție a dreptului de proprietate al altcuiva, combinată cu lipsa totală de despăgubire, constituie o privare contrară art. 1 din Protocolul nr. 1. În speță, Curtea constată că ingerința în dreptul la respectarea bunurilor reclamantului provine din combinația dintre vânzarea apartamentului nr. 3 și validarea acestei vânzări prin Hotărârea din 9 februarie 2004 a Curții de Apel București. Prin urmare, termenul de 6 luni nu a început să curgă decât
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2006 în cauza Sebastian Taub împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188779_a_190108]
-
exercitării unei căi de atac prevăzute de legea internă. Comisia locală era unica competentă pentru a-l pune pe reclamant în posesie pe terenul său conform hotărârii anterior menționată. 35. Pe cale de consecință, Curtea consideră că reclamantul a suferit o ingerință în dreptul său la executarea unei hotărâri judecătorești. Rămâne de stabilit dacă această ingerință este compatibilă cu art. 6 din Convenție. 36. În această privință, Curtea observă faptul că Comisia locală a refuzat să se conformeze dispozițiilor Hotărârii din 25 septembrie
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Abăluţă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189595_a_190924]
-
competentă pentru a-l pune pe reclamant în posesie pe terenul său conform hotărârii anterior menționată. 35. Pe cale de consecință, Curtea consideră că reclamantul a suferit o ingerință în dreptul său la executarea unei hotărâri judecătorești. Rămâne de stabilit dacă această ingerință este compatibilă cu art. 6 din Convenție. 36. În această privință, Curtea observă faptul că Comisia locală a refuzat să se conformeze dispozițiilor Hotărârii din 25 septembrie 1997 și că ea a eliberat reclamantului un titlu de proprietate asupra unui
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Abăluţă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189595_a_190924]
-
eliberarea procesului-verbal de punere în posesie. Reclamantul nu ar putea deci pretinde că deține decât "o speranță legitimă" de a fi pus în posesia terenului, pe care l-ar utiliza în calitate de posesor, și nu de proprietar. 47. În plus, eventuala ingerință în dreptul reclamantului de a fi pus în posesia terenului în cauză și rezultând din neexecutarea Hotărârii din 25 septembrie 1997 nu este imputabilă autorităților, ci reclamantului care, potrivit Guvernului, nu a demarat o procedură pentru a solicita constatarea nulității titlurilor
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Abăluţă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189595_a_190924]
-
terenului în cauză și rezultând din neexecutarea Hotărârii din 25 septembrie 1997 nu este imputabilă autorităților, ci reclamantului care, potrivit Guvernului, nu a demarat o procedură pentru a solicita constatarea nulității titlurilor de proprietate ale terților. În orice caz, eventuala ingerință era prevăzută de lege, urmărea un scop legitim, și anume protecția drepturilor altuia, în temeiul principiului siguranței raporturilor juridice, și era proporțională cu scopul urmărit. De altfel, reclamantul ar fi putut cere executarea prin echivalent a Hotărârii din 25 septembrie
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Abăluţă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189595_a_190924]
-
administrativ și învestită cu autoritate de lucru judecat. Imposibilitatea obiectivă de a executa sentința menționată anterior este, în opinia reclamantului, imputabilă autorităților care au eliberat titluri de proprietate ilegale terților, după ce această sentință a devenit definitivă. 51. Reclamantul arată că ingerința în dreptul său de proprietate nu era prevăzută de lege și că, în orice caz, nu era deloc proporțională cu scopul urmărit. El consideră ineficientă calea executării silite a hotărârii. 52. În răspunsul său la observațiile complementare ale Guvernului, reclamantul susține
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Abăluţă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189595_a_190924]
-
1. 56. Cu toate acestea, Hotărârea din 25 septembrie 1997 nu a fost executată în conformitate cu dispozitivul său și neexecutarea sa este imputabilă în exclusivitate autorităților administrative competente. Reiese că imposibilitatea pentru reclamant de a obține executarea acestei sentințe reprezintă o ingerință în dreptul său la respectarea bunurilor, care este menționat în prima frază a primului alineat al art. 1 citat anterior (Sabin Popescu, citată anterior, § 80). 57. Refuzând să execute în conformitate cu dispozitivul său această hotărâre, autoritățile naționale au privat reclamantul de dreptul
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Abăluţă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189595_a_190924]
-
avea dreptul în baza Sentinței din 27 septembrie 1997 (a se vedea, a contrario, Sabin Popescu, citată anterior, § 82). 59. Curtea consideră că atribuirea în proprietate a unui alt teren nu este de natură să acopere lipsa de justificare a ingerinței (Sabin Popescu, citată anterior, § 84) și nu constituie niciun act de natură a-l face pe reclamant să piardă calitatea de victimă, deoarece "o decizie sau o măsură favorabilă reclamantului nu este suficientă, în principiu, să-i retragă calitatea de
HOTĂRÂRE din 15 iunie 2006 în Cauza Abăluţă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189595_a_190924]
-
și în conformitate cu dispozițiile prezentului cod și ale legilor speciale. Articolul 221 (1) Este interzisă orice intervenție a autorităților publice de natură a limita drepturile sindicale sau a le împiedică exercitarea lor legală. ... (2) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerință al patronilor sau al organizațiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanții sau membrii lor, în constituirea organizațiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor. ... Articolul 222 La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceștia în cadrul conflictelor de drepturi
CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*) (Legea nr. 53/2003). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189479_a_190808]
-
patronale, precum și exercitarea drepturilor și obligațiilor acestora sunt reglementate prin lege. ... (2) Este interzisă orice intervenție a autorităților publice de natură a limita exercitarea drepturilor patronale sau a le împiedică exercitarea legală. ... (3) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerință al salariaților sau al sindicatului, fie direct, fie prin reprezentanții lor sau prin membrii sindicatului, după caz, în constituirea asociațiilor patronale sau în exercitarea drepturilor lor. ... Titlul VIII Contractele colective de muncă Articolul 236 (1) Contractul colectiv de muncă este
CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*) (Legea nr. 53/2003). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189479_a_190808]
-
Articolul 10 În exercitarea atribuțiilor care le revin, membrii Consiliului au următoarele îndatoriri: a) să își îndeplinească atribuțiile specifice în termenele și în conformitate cu normele prevăzute, dând dovadă de integritate, imparțialitate și obiectivitate; ... b) să aducă la cunoștință președintelui Consiliului orice ingerință în activitatea lor din partea unor persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să le afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; ... c) să participe la toate etapele procedurale ale concursului
REGULAMENT din 16 iulie 2007 (*actualizat*) de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi/sau vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189268_a_190597]
-
respective, care funcționa cu încălcarea prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, este proporțională cu scopul vizat și că motivele invocate de jurisdicțiile interne se dovedesc pertinente și suficiente. De aceea, Curtea a conchis că ingerința era "necesară într-o societate democratică". În fine, toate celelalte aspecte criticate de autorul excepției nu sunt veritabile probleme de constituționalitate, ci sunt probleme de aplicare a legii, atributul exclusiv al instanței judecătorești. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146
DECIZIE nr. 392 din 25 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 58 şi art. 227 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, precum şi art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197055_a_198384]
-
reclamantei, nici cu o confirmare a titlului cumpărătorului. Astfel, procedura litigioasă nu a prejudiciat dreptul de proprietate al reclamantei. Buna-credință a cumpărătorilor, precum și valabilitatea titlului lor de proprietate au fost recunoscute definitiv de instanțele interne. Chiar dacă hotărârea litigioasă constituie o ingerință în dreptul de proprietate al reclamantei, aceasta era prevăzută de lege și urmărea un scop legitim. În plus, instanțele interne au respectat prevederile dreptului intern, în special Legea nr. 10/2001 . Guvernul apreciază că, în orice caz, reclamanta putea obține o
HOTĂRÂRE din 29 iunie 2006 în Cauza Jujescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197158_a_198487]
-
secretă și nu poate fi comunicată unui terț decât cu acordul persoanei respective. ... Articolul 6 (1) Cenzură de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. ... (2) Independența editorială a radiodifuzorilor este recunoscută și garantată de prezență lege. ... (3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor de programe, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine. ... (4) Nu constituie ingerințe deciziile și instrucțiunile având caracter normativ, emise de
LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) Legea audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198833_a_200162]