4,420 matches
-
debut, Iadeș (1967), cuprinde poezii scrise la o vârstă aproape infantilă (14-17 ani), dar pericolele debutului precoce - sentimentalismul, banalitatea exprimării - sunt evitate abil. Originalitatea, nu doar căutată, ci și afișată ostentativ, nu duce însă totdeauna la performanțe estetice. Cultivând cu insistență imaginea șocantă, forțând sensul cuvintelor, împerechindu-le deseori în mod arbitrar, poetul mizează pe ineditul rezultatului. Nu puține sunt și piesele unde, printr-o neașteptată străfulgerare, apar imagini expresive care sugerează o intensitate emoțională remarcabilă. De altfel, și în volumele
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
unui model de rachetă coerent ca structură care să corespundă cu orice date obținute din alte surse. 22. SALT II a interzis utilizarea criptării telemetrice dacă aceasta împiedica verificarea modului în care se respectă prevederile tratatului. Unii au argumentat că insistența Statelor Unite pe ideea includerii în tratat a acestei prevederi privind interzicerea criptării a avut efecte adverse întrucât Uniunea Sovietică a fost alertată cu privire la succesele obținute de americani în interceptarea și exploatarea telemetriei rachetelor sovietice. Alții au susținut că succesele obținute
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dat seama că unele cărți ce nu erau încă gata de publicare îi fuseseră sustrase pentru a fi difuzate (un caz destul de frecvent în lumea antică); ar fi vrut să denunțe furtul și să renunțe la publicare, ulterior însă, la insistențele prietenului său Aureliu, episcop al Cartaginei, s-a hotărât să revadă partea deja compusă și să termine lucrarea, rescriind partea a doua a cărții a douăsprezecea și adăugând altele trei, dar fără să aducă textului deja divulgat modificări prea mari
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ereziilor și în special confutațiunii celei mai importante dintre ele, arianismul, în privința căruia Augustin reia multe din considerațiile avansate de teologia orientală, mai cu seamă de scriitorii din Capadocia, cunoscuți de el probabil doar în traducere latină. Fundamentală este apoi insistența asupra problemei relației dintre Persoanele divine: Dumnezeu este iubire și raporturile intertrinitare sunt raporturi de iubire. Ca să ni le reprezentăm, ne ajută chiar structura omului care a fost creat după chipul și asemănarea Domnului și păstrează în sine imaginea acestuia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
simbolurilor credinței le sunt consacrate predica Împotriva iudeilor, a păgânilor și a arienilor (Contra Iudaeos, Paganos et Arrianos), din 439, și Tratatul contra celor cinci erezii (Tractatus adversus quinque haereses), care ar fi păgânismul, iudaismul, maniheismul, sabelianismul și arianismul: această insistență polemică antiariană se explică dacă nu uităm faptul că vandalii care invadaseră Africa erau arieni; și ulterior în Africa vor avea loc dezbateri cu caracter doctrinal între episcopii ortodocși și episcopii vandali care erau adepții lui Arie. Oricum, trebuie să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sută zece hexametri, scrisă imediat după invazia vandalilor și a alanilor din 407, a satirizat moravurile epocii printr-un dialog între un tânăr cleric, Salmon, și bătrânul călugăr Thesbon. La decadența morală a Galiei epocii, descrisă în poem cu o insistență critică, se adaugă devastările materiale provocate de invaziile barbare. Nu sunt aici gânduri foarte adânci și nici poezie de calitate, asta și pentru că ne-a parvenit în stadiu de proiect. Fontaine vorbește despre un „examen de conștiință personal și colectiv
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
așa cum am văzut: din acest motiv, în Evul Mediu, a fost supranumit și „Augustinus breviatus”. La drept vorbind, episcopul de Ruspe nu dovedește că a aprofundat în mod special tematica augustiniană pe care o propune însă din nou cu multă insistență; pentru el, Augustin este maestrul prin excelență. Nu numai că i-a redus la tăcere pe pelagieni; mai mult, n-a mai lăsat ereziei nici o posibilitate de a mai renaște. Operele care abordează această tematică datează în cea mai mare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Dumnezeu prin intermediul istoriei, care trebuie citit recunoscând în Vechiul Testament o prefigurare a celui Nou, iar în cel Nou o împlinire a celui Vechi. De aici și necesitatea unei exegeze alegorice. Pe de altă parte, pentru Macarie, exegeza literală corespunde excesivei insistențe asupra umanității lui Cristos, în sensul schemei antiohiene Logos/anthropos, el preferând, prin opoziție, schema Logos/sarx; refuză totuși să atribuie Logosului enunțurile referitoare la suferințele și la moartea lui Cristos, pentru că vede în ele „economii” legate de carnea lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
îi răspunde lui Sergius susținând că, după unirea ipostatică, proprietățile divine și umane rămân distincte și nu separate, așa cum carnea și spiritul, unindu-se, formează unica natură umană, deși fiecare își păstrează, fără a putea fi confundate, proprietățile lor naturale. Insistența cu care Sergius își susține propria poziție și faptul că el cere explicații ulterioare duc la prelungirea schimbului epistolar până la un total de patru scrisori trimise de Sergius și trei răspunsuri din partea lui Sever. În ultima, Sergius, după ce citează diverse
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care stipula din nou condamnarea celor Trei Capitole și atrăgea atenția conciliului asupra acesteia. La 14 mai 553, într-un alt document emis de Vigilius în urma a nenumărate presiuni din partea împăratului, erau condamnate anumite doctrine ale lui Teodor, însă - în ciuda insistențelor lui Justinian asupra acestui punct, așa cum am văzut - nu și amintirea acestuia. Totuși, la 8 decembrie, Vigilius a ratificat condamnarea celor Trei Capitole pronunțată de conciliu, provocând reacții violente în Occident și mai cu seamă o ruptură cu Bisericile din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la unica ipostază a Logosului. Acest raționament, elaborat prin confruntare critică mai degrabă cu nestorianismul (chiar dacă, așa cum am spus, e un nestorianism teoretic) decât cu monofizismul, pune în mod inevitabil accentul pe caracteristicile divine ale persoanei lui Cristos. Într-adevăr, insistența asupra miracolelor și asupra miraculosului în tradiția evanghelică este unul din aspectele prin care Leontie din Ierusalim se deosebește de Leontie din Bizanț. Importante sunt și diferențele la nivelul antropologiei; așa cum am văzut, pentru Leontie din Bizanț, unirea sufletului cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Învățături): la familie, patrie și averi pe de o parte, iar pe de altă parte mai cu seamă la pasiuni. Viața călugărească pe care o are în vedere Dorotei este cea dusă în mănăstire. Caracteristică doctrinei lui Dorotei este și insistența asupra conștiinței, un fel de scânteie divină sădită de Dumnezeu în ființa umană în timpul Facerii; aceasta e aprinsă și însuflețită prin respectarea poruncilor (Învățătura 2). Scrisorile, adresate unor călugări sau unor grupuri de monahi, se ocupă de probleme concrete de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
București a unui spital al congregației Saint-Vincent-de-Paul și, datorită stăruințelor sale și sprijinului dat de profesorul N. Paulescu, ia ființă, pentru început, un dispensar gratuit cu numai trei surori, deschis bolnavilor săraci, indiferent de confesiune. În decembrie 1906, tot grație insistențelor sale, se întemeiază Asociația Doamnelor Carității. În 1907 aderă la Junimea și publică mai multe articole de istorie politică și religioasă românească în „Convorbiri literare”, iar în 1912 devine colaborator al recent înființatei „Reviste catolice”; organizează ambulanțe „pentru victimele răscoalei
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
la introspecție, dar și la prospectare, la ceea ce el numește „adâncul obscur”, „izvoarele somnului”, visul „haotic și nemărginit”. Reapar motivul germinației secrete, „sfera născătoare”, metaforă care atestă faptul că de astă dată geneza și perfecțiunea se confundă. Cu mai multă insistență, realitatea interioară este proiectată pe ecranul reprezentărilor onirice, reprezentări activate la început cu discreție, apoi cu ostentație chiar. Astfel, în Nostalgica triadă (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) continuă incursiunile în „spațiile somnului”, viselor, care și-au făcut „biserică în carnea trupului
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
și o abordare ideologică a acestora, în termeni revendicativi, este însă realizabilă, așa cum se întâmplă și în recenta lucrare despre „societatea genizată” (Kimmell, 2004). e) Continuă să fie operantă și într-un fel reînviorată prin postmodernism teoria interacționalismului simbolic, cu insistența ei pe emergența realității familiale din interacțiunea actorilor pe baza simbolurilor și așteptările de rol (vezi 2.5.2., etnometodologia). Important este că tot mai multe metode calitative sunt dublate de culegerea de date statistice. f) Consider însă că cea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
material-financiară, deși foarte importantă atât în cererea femeilor, cât și în oferta bărbaților, nu are aceeași intensitate ca în anunțurile din ziare. Față de datele din Franța anilor ’80, o notă specifică a celor din România zilelor noastre este menționarea cu insistență a seriozității (și fidelității) și din partea femeilor și din cea a bărbaților și, aproape exclusiv la femei, „lipsa de vicii”. Nu intru aici în interpretări teoretico-metodologice mai de profunzime, dar amintesc că studiind anunțurile matrimoniale (cu atât mai mult cele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
când problemele erotice și sentimentale ale acestora, valorile „tinerești” pot conduce nu numai la o criză intergenerațională, ci și la una interconjugală (Segalen, 1987). Chestiunea satisfacției și a fericirii familiale se diferențiază și în funcție decategoriile socioprofesionale. Probabil că însăși insistența noastră pe satisfacția emoțională și spirituală ce trebuie să o ofere familia este o proiecție a condiției de intelectual. În cazul multor familii, distribuite neuniform pe categorii și clase sociale, modelul familiei ca unitate pragmatic instrumentală cu funcții foarte prozaice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
faptului că nu recunoaște, și ea devine furioasă; b) se produce explozia, iar partenerul (de obicei, bărbatul), care se simte îndreptățit să-i dea o lecție celuilalt, își pierde controlul și lovește; c) „luna de miere” în miniatură, scuze și insistențe, rugăminți de iertare și împăcare, promisiuni din suflet că nu se va mai întâmpla, dovezi fizice de dragoste profundă. Asemenea episoade pot fi unice în viața cuplului sau foarte rare, dar de regulă ele se repetă, rezolvându-se uneori prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aluzie la o situație din familie, de exemplu, la faptul că tata nu merge la serviciu (indiferent dacă din lene sau că nu-și găsește ușor de lucru). În acest caz, refuzul copilului de a mai merge la școală, în ciuda insistenței părinților, este o metaforă pentru refuzul tatălui de a merge la muncă, în ciuda insistenței mamei. Intervenția terapeutului va fi, în consecință, la nivelul cuplului și mai puțin la nivelul simptomului, al comportamentului copilului. Ideea simptomuluica metaforă este specifică orientării strategice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la serviciu (indiferent dacă din lene sau că nu-și găsește ușor de lucru). În acest caz, refuzul copilului de a mai merge la școală, în ciuda insistenței părinților, este o metaforă pentru refuzul tatălui de a merge la muncă, în ciuda insistenței mamei. Intervenția terapeutului va fi, în consecință, la nivelul cuplului și mai puțin la nivelul simptomului, al comportamentului copilului. Ideea simptomuluica metaforă este specifică orientării strategice (vezi 9.3.1.); 2. metafora ca modalitate de intervenție terapeutică, de care ne
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Scriitorilor (1981, 1995), Premiul Academiei Române (1986), Premiul Asociației Scriitorilor din Republica Moldova (1992). Cartea de debut a lui R., Singurătatea în doi, prezentată elogios de Otilia Cazimir, anunță chiar prin titlu conturarea unei duble identități, pe care o va evidenția cu insistență întreaga lui creație: pe de o parte, este ființa umilă, spiritul plebeu răzvrătit care, în maniera lui Serghei Esenin, se vede definitiv atașat de obârșia dură, țărănească, pe de alta, ființa privilegiată, creatorul, cel care investighează misterele lumii și tainele
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
în Cronicele sale din „Epoca”, reunite în 1888 în volumul Cronicele lui Max (1886-1888). Cu o limbă rea și ascuțită, Max, aflat în opoziție, batjocorește în șarje brutale oamenii politici aflați la putere (liberalii, în speță), speculând cu o regretabilă insistență chiar defectele lor fizice. Când renunță la poanta de un gust dubios, publicistul practică o cozerie acidulată, dezvăluindu-și oarecare aptitudini narative (ca în notele de voiaj București-Varna), precum și resurse umoristice. Însemnările lui au câteodată un aspect de fiziologie, colectând
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
acela de a oferi o lucrare de sinteză accesibilă și funcțională. Modest, autorul nu își ascunde, totuși, „mica ambiție de a suplini, până la apariția altora mai bune și mai complete”, realizarea unei asemenea scrieri de anvergură. Aceeași perspectivă evolutivă, cu insistență analitică asupra momentelor importante ale afirmării conceptului, relevă lucrări precum Forme ale clasicismului în poezia românească până la Vasile Alecsandri (1979), cursul universitar Literatura română veche (1981) și Valori expresive în literatura română veche (I-II, 1976-1983), rezultat al unei perseverente
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de homosexuali. Coroborate cu alte declarații ale subiecților, relatările evaluative sugerează că s-a produs și o polarizare atitudinală, adică s-au intensificat părerile inițiale. În unele cazuri, mesajul promovat cu insistență de comunicator nu numai că nu îți schimbă poziția pe care o ai, dar induce și dezvoltă un punct de vedere opus. Această reacție negativă, numită de psihologii sociali și reactanță (Baron și Byrne, 2000) sau, mai clasic, schimbare atitudinală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
satisfacerea nevoii de superioritate de statut, de a marca dependența celorlalți față de tine. Chiar conduitele cotidiene ce par dezinteresate (banii dați cerșetorilor) au la bază motivații egoiste, cum ar fi aceea de a scăpa de disconfortul și teama pe care insistența solicitanților - uneori acompaniată de gesturi fizice - le induce. Cea mai consistentă (și specifică) explicație a altruismului în termeni costuri-beneficii este aceea că, atunci când indivizii percep că, în interacțiunea cu alții, comportamentele lor strict individuale și egoiste determină o pierdere a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]