2,113 matches
-
în lipsă, o discretă libertate a vieții sexuale. G. Călinescu Saferian nu mai avea motive obiective de a păzi pe Sultana împotriva unui accident după logodna ce fusese o scurtă căsătorie. Iubindu-și fata, ar fi recurs la cele mai insolite căi spre a o vindeca. Încercarea de a-i găsi un soț dăduse greș, iar libertățile ce i le acorda, nu fără spaimă, rămâneau nefolosite, deoarece Sultana nu era vițioasă, ci numai aprinsă. Ea visa iubiri violente în condiții imposibile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un cancello sever, neînflorit), iar porțiunea de trotuar, printr-o excepție, era pavată cu dale de piatră. Simplificarea aceasta a unei case banale, concepută pe o schemă regulată, era opera lui Ioanide. Îndată peste drum se recunoaște și celălalt punct insolit, prin același dalaj al trotuarului. Aci construcția era mai scundă, cu toate că solidă. Un zid înalt, alb, cu muchie de olane, ascundea curtea și se oprea în flancul casei, care avea la stradă o ușă de stejar și o fereastră. De
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
domnule, nici o explicație, faci cepoftești! Ai fost sau n-ai fost? - Da! răspunse moale Doru. - lată un adevăr pe care l-am cucerit cinstit! observămalițios Ioanide. Acum pot să ies în lume cu fața deschisă. De aci încolo, ca și când nimic insolit nu s-ar fi întîmplat, Ioanide cerea din când în când cîte-o informație despre ceea ce văzuse în Germania, interesîndu-se numai de aspectul de civilizație, și dezvolta astfel convorbirea încît să se desprindă anume idei generale, fără nici un raport cu politica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
caricaturizată de studenții umoriști, care făceau și desene cu creta pe tablă, relevând că Ermil Conțescu descoperise o corabie cu pânze pe Caraiman. Pentru Conțescu totul e semnificativ și plin de probleme, și dacă găsea o pietricică de o culoare insolită, îndată își nota coordonatele geografice și făcea un consult asupra compoziției rocii. Entuziasmul pueril al lui Ermil Conțescu n-avea nimic de a face cu pedanteria, nu era decât uimirea unui om din prima generație de cercetători ai naturii, pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
totdeodată suficient de largă ca să cuprindă pe o latură și în fund niște șoproane bine întocmite, comode ca o galerie. Totul în curte era în cea mai perfectă regulă. Dar, fiind vorba de casa unui intelectual, surprindea prezența unor obiecte insolite: de pildă vreo zece poloboace noi de stejar sub șopron, o căruță nouă, lustruită ca o trăsură, stocuri - cu mult prea voluminoase pentru uzul casnic - de bucăți de teracotă pentru sobe, rafturi de olane, bidoane noi de metal, așezate unele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o conspirație pentru desființarea Franței și unirea ei cu Germania, spre a rezolva astfel un conflict secular, și veți vedea că se vor găsi aderenți. Noile stări de lucruri au apărut din această orientare a maselor către tot ce este insolit și incomod, în pofida conformismelor burgheze (pe care personal le detest, fiind într-asta în mod surprinzător în consonanță cu tata). Dar să reiau șirul ideii. Am spus că nu sunt bine încredințat a fi cu desăvârșire fixat asupra modului geografic
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
asistența la adunări, sugerând că aparține unei case domnitoare. Pentru acest motiv, la locul cuvenit, era detestată. O dată așezată, privind spre lustru, pe pereți, prințesa se documentă: - Aci aveți sediul? Frumos! Madam Pomponescu se simți puțin contrariată de acest termen insolit, căci Gaittany se ferise de a o informa asupra principiului în numele căruia se făcea vizita. Din fericire, cuvântul nu produse nici o alarmă, cu atât mai mult cu cât madam Pomponescu încunoștință, din proprie inițiativă, pe prințesă că reuniunile ei nu erau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
onoruri și lux într-un castel. Însăși decapitarea se făcea cu paradă. Mă urmărește inexplicabil o imagine: executarea ducelui d'Enghien. Este hotărît: niciodată nu mi-am închipuit că voi fi condamnat la moarte, lucrul mi se pare cu totul insolit, așa cum mi s-ar anunța că am fost ales papă de conclav. Punând mâna pe fierul patului mi-am pus deodată o întrebare: ce e fierul? De asemeni, ce este piatra? Ce sunt aceste felurite ipostaze ale materiei? Pentru întîia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o lume înspăimîn-tătoare, desfigurată de ură și crimă. Spectacolul inteligenței e prezent în fragmente ce pot fi oricând incluse în seria eseurilor călinesciene, precum paginile despre "idilicul rural" (hiperbola e a inteligenței!), unde se joacă un spectacol al paradoxurilor imprevizibile, insolite. "Bietul Ioanide" călinescianizează, dacă se poate spune așa, inventîndu-și un interlocutor sau căutîndu-l printre "ascultători" (vorbindu-i Erminiei ca și când ar redacta un tratat de "erotologie"; glosând despre câinele său Ștolț, cu amare observații preluate, parcă, din reflecțiile "mizantropului" etc.). Ca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
galben și subțire ca o lamă de brici, cu o fâșie verticală de sticlă mată deasupra intrării. Sticla ardea acum în amurg, iar în flacăra ei se răsuceau lujerii art nouveau de fier forjat, negri și calzi ca noaptea. Zăpada insolita piațeta cu o lumină albă venită de jos, ca de sub pământ, topită repede în rozul morbid al înserării. Blocul tăcut, ca o lamă ruptă de cuțit înfiptă-n asfalt, îmi dădea o stare de neliniște și leșin. M-am oprit
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a aplecat asupra complicatelor religii ale Persiei antice, asupra superstițiilor și practicilor magiei populare care derivă din ele. Și peste toate s-a așezat tulburătoarea umbră a Indiei. Au fost dimensiunile care au trezit, la Hedayat, gustul pentru straniu și insolit, ideea că excepțiile și devierile de la ordinea naturală ne guvernează existența. Iubirile lui mari, urmare a unor afinități elective, s-au numit Omar Khayyam (căruia i-a dedicat un strălucit studiu, Cântecele lui Khayyam) și, se putea altfel?, Franz Kafka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
care delirează. Nu știu ce particularitate aveau pereții, dar îți semănau frig în inimă. Era de neconceput ca o ființă vie să fi locuit vreodată aici. Să fi fost oare locuințe construite pentru umbra creaturilor celeste? Vizitiul alesese fără îndoială un itinerar insolit sau un drum ocolit. În astfel de locuri, doar trunchiuri retezate și arbori diformi se ridicau în împrejurimile drumului. De-a curmezișul, se zăreau case, unele joase, altele înalte, dar mereu cu o anume formă geometrică, conice sau trunchiuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nopți eterne. În sfârșit, voaluri vagi, imprecise, se succedară prin fața ochilor mei. O clipă am traversat uitarea absolută. Când mi-am revenit, mă aflam din nou într-o cameră strâmtă. Mă mențineam într-o stare deosebită, care mi se părea insolită și, totodată, naturală. Climatul, aspectul noii lumi în care m-am trezit îmi erau întrutotul familiare; aici mă simțeam chiar mai în largul meu decât în mediul care îmi servea drept cadru al existenței anterioare - de parcă aceasta n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
un mormânt, timpul nu are valoare - doi ani și patru luni de când camera asta era cavoul vieții și gândurilor mele. Neliniștea, tumultul, spectacolele oferite de existența acestei canalii, creată fizic și moral pe un model uniform, totul mi se părea insolit și lipsit de semnificație. De când mă îmbolnăvisem, mă trezisem într-o lume atât de străină și de incredibilă, că n-aveam nevoie de cea a canaliei. Purtam în mine un univers misterios și mă simțeam obligat să-l explorez în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
o afacere, luam parte activă la conversație, dar spiritul îmi era în altă parte; mă gândeam la altceva și mă mustram în forul meu interior. Eram o materie în descompunere: totdeauna am fost și voi rămâne așa - un amestec disproporționat, insolit. Simțeam că eram departe de oamenii pe care-i vedeam și printre care trăiam, dar cărora, în ciuda acestor lucruri, le rămâneam solidar în virtutea unei asemănări, vagi, dacă vreți, dar destul de puternice. Era intolerabil. Doar constatarea nevoilor comune pe care viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de suprapopulată, treceau zilnic niște irlandezi crazy, care purtau pe umeri busturi de mario nete uriașe și intrau În relații diverse ( În general, decente) cu trecătorii. Am urmărit și filme de animație cu păpuși și marionete, unele din ele moderne, insolite (produse În Ame rica). M-a surprins să văd, În Capitala mondială a pă pușilor ( numai În centru există, aproape lipite, zece maga zine care expun și comercializează asemenea „jucării” !) și spectacole mediocre - vreo două, chiar jignitor de proaste : unul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
replic, malițios . Studenta se bosumflă : ei i se pare degradant să ai NUMAI 20 de ani ; eu aș da toată mica mea avere (adică, cele 1500 de volume din bibliotecă) ca să mai am 20 de ani... În fine, ora noastră insolită mai cuprinde o hasmodie : Îi spun fetei să imagineze o secvență extra-scenică, la Steaua fără nume, după ce se termină piesa. Ea chițcăie amuzată : „Am mai făcut una, Înainte de a Începe come dia!”. E vorba de rața despre care se vorbește
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
supranaturală dacă n-aș înclina să resping orice explicație de genul ăsta ca fiind inacceptabilă din punct de vedere intelectual. După părerea mea, ar fi mai înțelept să nu dăm nici o explicație acestor două fraze sau, cel mult, să atribuim insolitul lor purei întâmplări. În plus, consumarea în realitate a unor evenimente așternute anterior pe hârtie, din imaginație, de cineva, nu este un fenomen chiar fără precedent pentru un om a cărui muncă de zi cu zi, timp de decenii, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
numele meu ți se va deschide și el, va începe să însemne, poate, ceva pentru tine. Și poate că, la fel ca numele automobilului tău preferat, al programului tău de scris pe computer, al ziarului pe care-1 citești zilnic, acest insolit... "escu" va ajunge pentru tine, vreodată, o garanție de calitate: garanția unei literaturi cinstite, a unei literaturi adevărate. Europa are forma creierului meu* Cu mai bine de-un secol în urmă, pe când încă nu se știa că Europa e de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
portugheză sau „Sehnsucht“ în germană sau ca și cum nu ar mai fi atâtea cuvinte în atâtea limbi care să nu poată fi explicate decât printr-o poveste. Christopher Moore a adunat, cu ajutorul unei echipe de traducători și de lingviști, cele mai insolite cuvinte din lume într-o carte care se cheamă, inspirat, In Other Words. Așa că astăzi „Ențiclopedia“ își oferă un regal de minunății alcătuite din litere, iar prezentarea cuvintelor pe care le-a ales din cartea lui Moore nu urmărește nici o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Constantinescu, de pildă, vede în Pe-o gură de rai o "anemiere a expresiei"17, alți exegeți 18, dimpotrivă, salută lepădarea "măștii" și adoptarea tonului de confesiune nudă. Dinu Pillat observă că, odată cu Pe-o gură de rai, "spectacolul spaimelor insolite, cu care autorul, perturbat în permanență, ne confruntă în niște versuri de o mare intensitate de atmosferă, nu mai este regizat ca în Întunecatul April, cu tendința deformării tragicului în grotesc, a cultivării caricaturalului ditirambic, pentru a se bagateliza formal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mișcare de du-te-vino, generalizată și unanim acceptată. Se ajunge la o trăire absolută, supralicitând dimensiunile interiorității. Cu referire la poezia Jaf, Dinu Pillat no-tează: "Exprimându-se cu precădere în cifrul metaforic al delirului, care îngăduie lirismului său libertatea celor mai insolite polarizări, poetul ajunge nu o dată la efecte de-a dreptul amețitoare, cum se întâmplă bunăoară în jocul de reprezentări simbolizând procesul de absorbire a universului prin actul morții individuale."57 Dar personaje ca Înecatul ori Spânzuratul nu vor să aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și-a trimis ucenicii pe mare, apoi s-a retras să se roage, după miezul nopții, urmând ca după rugăciune să se alăture ucenicilor săi. Și li se alătură într-adevăr, dar nu într-o formă firească, ci într-una insolită: El calcă pe ape, fără să se scufunde, controlând atât marea, cât și întunericul. Dar mai ales controlând moartea. Poate că acesta este lucrul care m-a izbit și care a distrus cel mai tare logica mea. Zărindu-L pășind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
comunistă, și binele constând În ceea ce a descoperit demult În faptele oamenilor, ale acelor oameni care sunt modele caracteriale, de smerenie, religioși, profesioniști, devotați, cu credință În Dumnezeu, de țară și de neam. Pline de semnificații sunt și câteva informații insolite, cuprinse În scrierea „Cronică succintă a neamului Derdena”. Aflăm, așadar, că unul dintre strămoșii autorului a fost răpit de extratereștri(pe când se afla pe câmp cu oile la păscut) și că patronimul Derdena s-ar trage din Dardanos, Întemeietorul legendar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
iar În anul 2000 vede lumina tiparului a doua sa carte, intitulată, „Cabala tăcerii... și dreptul la replică.” În amplul nostru comentariu „Un jurnal original”, publicat În revistele „Asachi” din Piatra Neamț și „Permanențe” din București, relevăm, printre altele, o calitate insolită a excelentei cărți „Jurnal din prigoană” de Gheorghe Stănescu: „Fiind un bun poet (În memoria deținuților politici de la Canal el a rămas autorul textului cântecului «Înfloresc salcâmii și noi tot Închiși!»), s-a gândit, pe când era Închis, că n-ar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]