5,645 matches
-
de piață), autonomie (D. Sandu, 1996:255 ), emergența unei noi ordini post-tradiționale, reconstruirea solidarității prin reconcilierea autonomie/ interdependență, politică generativă (make things happen A. Giddens, 1994:10), democrație dialogică. Democratizarea dialogului ca formă radicală de democrație "avansează în măsura în care relațiile sînt instaurate prin dialog și nu impuse prin structura puterii" (A. Giddens, 1994:16). Această optimizare a participării, "democratizare a democrației" nu poate fi realizată decît prin restructurarea relațiilor intersubiective, a instituțiilor și organizațiilor (inclusiv mass-media), a sistemului social în ansamblu. În
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
situații analoge, imagini analoge etc.). Analogia este esențială în semiotica vizuală (în definirea gradelor de iconicitate în raport cu referentul reprezentat) și în semiotica lingvistică (în cazul instaurării și interpretării izotopiilor). ARBITRAR În teoria lui Ferdinand de Saussure arbitrarul caracterizează raportul nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale se numește într-o limbă casă, în alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
am fost făcut zeu, n-am luat niciodată cuvântul aici; mereu îmi văd de trebușoara mea. Dar nu pot să mă mai prefac și să-mi înăbuș durerea pe care rușinea mi-o face și mai apăsătoare. Pentru asta am instaurat eu pacea pe pământ și pe mare? De asta am potolit războaiele civile? De asta am consolidat Roma prin legi și am împodobit-o cu opere de artă, ca să... senatori, nu mai găsesc ce să spun. Toate cuvintele sunt mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în revistă a eroilor; invocația; descrierea armelor și a obiectelor. Umaniștii italieni care au dat astfel de opere (Pulci, Boiardo, Ariosto) nu atacă valorile sociale convenționale cum o făceau, de pildă, creatorii de faceții. Ei atacă expres valorile literare depășite, instaurând o nouă mentalitate de creator. În plus, avem de-a face cu autori italieni care trec în registru comic poemele eroice ale Franței medievale, caracterul național neputând să fie neglijat. Parodiștii renascentiști sunt mai ales creatori, și nu imitatori, cum
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rând, mai multe roluri, facilitează procesele formative urmărite. În afara jocului, elevul poate fi obișnuit cu sarcini, cu responsabilități sociale, prin care i se cultivă simțul răspunderii sociale și i se formează spiritul de emulație, de întrecere. Relațiile diverse care se instaurează între membrii clasei, între membrii unui grup mai mic, între elevi și învățători, alături de cele între ei și familia lor, le dezvoltă un alt orizont, mult mai larg decât cel familial, orizontul social, astfel încât copiii sfârșesc prin a dori să
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
facă atenți că această opțiune, și nu vreo dispoziție socială, oricât de generoasă ar fi sau s-ar crede ea, poate instala adevărata fraternitate între oameni, care este de ordin spiritual și se dovedește a fi singura în măsură să instaureze Binele. E de-nțeles, atunci, că, relatându-ne propria viață de locuitor al Gulag-ului, laolaltă cu povestea altor vieți din același teritoriu proiectat într-un spațiu metafizic, supraspațial, Soljenițîn n-a urmărit doar să ne lase o sumă de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este cea sintetizată de Paul Cornea, asupra căreia ne oprim, are drept punct de plecare ideea că, în stabilirea unei comunicări, esențială este intenția emițătorului. Astfel, un locutor poate urmări să realizeze o comunicare eficientă (să spună ceva "adevărat"), să instaureze o comunicare prezumtivă (să spună ceva "născocit") ori să experimenteze resursele limbii înseși. Aceste atitudini comunicative determină constituirea unor modalități ale textualizării concretizate în trei tipuri principale de texte: textele referențiale 36 (care servesc informării), textele pseudoreferențiale (și transreferențiale) și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
suficientă pentru ca publicul larg să ridice fără ezitare lucrarea respectivă pe piedestalul literaturii, al prozei artistice?84. Natura specială a materialului concentraționar aduce cu sine dificultăți de reprezentare. Fiecare experiență în parte este unică. În plus, există caracteristici identitare care instaurează inegalitatea în fața Legii concentraționare, care, de altfel, diferă după lagăre. De aici derivă imposibilitatea reprezentării, idee susținută de scriitori cunoscuți, precum David Rousset, Primo Levi, Jorge Semprun sau Varlam Șalamov. Merită citată mărturisirea lui Jorge Semprun, ca o "definiție" a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
putem vorbi încă despre dezertarea propriu-zisă, iar dacă, prin excepție, ar fi existat anumite cazuri, nu puteau fi decât sporadice și nesemnificative, incapabile să trezească atenția istoricilor creștini și păgâni, cel puțin pentru moment. Echilibrul dintre Biserica timpurie și Imperiu, instaurat de către creștini, a fost tulburat de afirmarea unor erezii orientale, rigide și intransigente, față de Imperiul roman. Orientul Mijlociu alimenta cu multă înverșunare ura față de Roma, clocotind neîntrerupt, asemenea revoltelor iudaice, care au surprins slaba cucerire morală și spirituală a Romei, împiedicând
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
credința, speranța, care provine de la Tatăl prin Cel care a fost răstignit, șezând fiecare la umbra propriei sale vii, adică având fiecare o singură femeie ca soție. În ambele texte capătă o importanță deosebită noul raport dintre ființele umane, raport instaurat de Cristos prin îndepărtarea războaielor antico-testamentare și refuzul unui mesianism bazat pe violență, râvnit de evrei și de unii iudeo-creștini. În Apologia prima pro Christianis ad Antoninum Pium, 14, filozoful pune accentul pe nonviolența creștină care nu comportă pasivitatea, din moment ce
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pedeapsa cu moartea ori responsabilitățile indirecte și morale legate de aceasta. Omuciderea este un delict sacrileg deoarece omul este o ființă sacrosanctă, cu un caracter de inviolabilitate identificabilă prin termenul sacer, sancționat de Dumnezeu (sanctus). Lactanțiu descoperă mecanismul negativ care instaurează violența: cel care este prins în mușcătura sa, chiar și împotriva unor indivizi vinovați sau în război, nu mai este în măsură să gestioneze corect și după cuviință raporturile cu ceilalți oameni. 3.2. Literatura creștină din secolele IV-V
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ori ad metalla. Execuțiile capitale aplicate soldaților creștini au fost mult mai frecvente decât cele ale civililor; aveau loc în timpul și în afara persecuțiilor declarate. Procesele soldaților creștini erau cauzate de ostilitățile statului roman față de creștinism și de climatul de rigoare instaurat în armată de anumiți împărați, pentru limitarea declinului disciplinei militare. Trezirea interesului împăraților pentru respectul religiei de stat, era doar un pretext dintre atâtea altele, pentru a o înfăptui mai lesne. Condamnarea la moarte a unui militar creștin pronunțată din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iudeii, care nu trecuseră încă la creștinism și unelteau continuu împotriva Romei, ba chiar refuzau să plătească tributurile cuvenite (cf. Fap 2, 37). În această situație, atât Petru cât și Paul nu-și ascund preocuparea, nu atât de noua politică instaurată de autoritățile romane față de Biserică, cât mai curând de atitudinea nesinceră a creștinilor considerați de către păgâni un gen de oameni cu o credință nouă și răufăcătoare. Altminteri nu se poate explica îndemnul continuu al Apostolilor spre obediența și fidelitatea creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Serviciilor Secrete Românești de către cele sovietice (23 august 1944-9 mai 1945), insistând asupra faptelor survenite, iar cu prioritate asupra metodelor și acțiunilor de subordonare. Rezultă că, după 23 august 1944, Uniunea Sovietică a urmărit cu consecvență ca în România să instaureze o formă de guvernare, care să consacre integral cuprinderea țării noastre la sfera sa de influență. Din acest considerent a sprijinit și a propulsat pe scena politică Partidul Comunist din România și pe liderii săi în preluarea puterii. Prevalându-se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o situație foarte grea, chiar într-un colaps de proporții. Cu toate că la alegerile precedente (decembrie 1928), într-un patos tipic politicianismului și pe o demagogie deșănțată, țărăniștii au promis alegătorilor că, după înlăturarea liberalilor și a Brătienilor de la guvernare, vor instaura o „eră nouă” și vor înfăptui „consolidarea României întregite și înălțarea politică și socială a poporului”. Revirimentul economico-social s-a reușit abia după alegerile electorale din 1933, când la guvernare au venit din nou liberalii, întrerupând seria guvernărilor național-țărăniste, care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
consolida poziția, monarhul va căuta să lichideze pentru totdeauna cele două partide, potrivnice lui. Liderii lor acționau în noile condiții mai mult prin gesturi protestatare decât printr-o luptă fermă împotriva regimului patronat de Carol. De altfel, propaganda regimului carlist, instaurat după 10 februarie 1938, era direcționată spre elogierea regelui, a cultului personalității lui. Apogeul în acest sens a fost atins în preajma și în timpul serbărilor zilelor Restaurației și de naștere a monarhului. Prin Decretul din 14 august 1938, Carol al II
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sincer și intim o astfel de Românie, iar încrederea reciprocă era exclusă. În astfel de condiții acțiunea de apropiere era fără perspective de reușită deplină și mai ales rapidă, deși zilele și chiar orele erau numărate”. Practic, în România se instaurase, așa cum aprecia și Constantin Argetoianu în Însemnările zilnice, „o dictatură de gheșeftari”. Însă, cele mai pertinente constatări sau aprecieri, care în chip corect explică evoluția spre dezastru a domniei lui Carol al II-lea, implicit prăbușirea României Mari, le aflăm
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fondurilor secrete și ale ordinii publice în ultimii 10 ani”. Prin aceste comisii și anchetele lor, generalul Antonescu viza două lucruri. În primul rând, dorea să arate venalitatea foștilor guvernanți, în frunte cu fostul suveran, și amploarea corupției ce se instaurase și înflorise pe timpul domniei lui Carol al II-lea. În al doilea rând, urmărea neutralizarea susținătorilor fostului regim, de a-i face inofensivi și incapabili de opoziție față guvernarea impusă la 6 septembrie 1940. Prin poziția sa autoritară, Conducătorul statului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o politică militară”. Lucru care se înfăptuiește la 27 ianuarie 1941, când recurge, la ultima soluție - guvernul militar (afirmație des uzitată, ce aparține lui Antonescu). Din 21 de miniștri și subsecretari de stat, 12 erau cadre militare. Noua echipa guvernamentală, instaurată de Ion Antonescu, a cunoscut nenumărate schimbări, consemnate mai mult la departamentele economice și determinate de permanente căutări, soluționări de însănătoșire a situației economice și stăvilirea inflației. Pe 14 februarie 1941, prin Înalt Decret nr. 314, „statul național-legionar” a fost
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mijloc și dorea cu orice preț să rămână directorul Serviciului ca astfel să nu fie „deconspirate” situațiile „limită” în care se implicase cu lumea politică și economico-financiară a timpului, devenind efectiv unealta lui Carol al II-lea în menținerea regimului instaurat de el în 1930 care, în fond, propulsa interesele de grup ale acestuia. Regulamentul de funcționare, intrat în vigoare la 20 aprilie 1934, stabilea că Serviciul Secret de Informații era direct subordonat Ministerului de Război și nu Marelui Stat Major
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru a-și extinde influența în exterior. Automata afiliere a Partidului Comunist din România la Komintern însemna și adoptarea hotărârilor și indicațiilor Moscovei în programul său: lupta de clasă pentru lichidarea „claselor exploatatoare”, distrugerea structurilor democratice (burghezo-moșierești), pentru a se instaura dictatura proletariatului și, nu în ultimul rând, considerându-se că România Mare era rezultatul unor vaste „anexări teritoriale”, comuniștii români aveau misiunea să adopte principiul luptei pentru autodeterminare a acestor teritorii până la despărțirea lor de statul român. Pentru autoritățile române
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din această alianță [cu Germania] nefastă (subl. ns.)”. CAPITOLUL VII SUBORDONAREA SERVICIILOR SECRETE ROMÂNEȘTI DE CĂTRE CELE SOVIETICE (23 AUGUST 1944-9 MAI 1945) VII. 1. Metode și acțiuni de subordonare După 23 august 1944, Uniunea Sovietică a urmărit cu consecvență să instaureze în România o formă de guvernare, care să consacre integral apartenența țării la sfera sa de influență. Din acest considerent a sprijinit și a propulsat pe scena politică Partidul Comunist din România în preluarea puterii. Prevalându-se de statutul său
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
prim-ministru pe creștin-democratul Peterlé. În al doilea rînd, nu ne mai putem împiedica de vechile tradiții. Boemia, țara cu vechi rădăcini occidentale, își vede istoria confundată cu cea a Sfîntului-Imperiu, apoi cu a Austriei. După independența Cehoslovaciei s-a instaurat aici un autentic sistem de partide care se structurează pe cele patru clivaje ale lui Rokkan. Polonia, mult timp dominată de Rusia, cunoaște, între cele două războaie mondiale, un multipartidism extrem, cultul omului puternic, totul întretăiat de lovituri militare. În
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
provocate, timp de mai mult de trei decenii, de comunism. Dacă a fost adus cu camioanele armatei sovietice sau dacă a fost rezultatul unei lovituri de forță a PC, regimul democrației populare a constituit rezultatul unei veritabile revoluții. Au fost instaurate o economie fondată pe capitalismul de Stat și planificarea centralistă, colectivizarea mijloacelor de producție care, în Polonia de exemplu, proteja sectorul agricol; de asemenea, protecția socială cuprindea toate aspectele legate de sănătate, educație și cultură, de petrecere a timpului liber
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mentalitatea lor, în atitudini și comportament. Ieșirea din sistemul comunist nu se face printr-o simplă trăsătură de condei. Aceasta implică o revoluție tot atît de profundă ca și cea care a dat naștere regimului precedent. Nu este suficient să instaurezi instituții democratice pentru a instaura și democrația. Trebuie să se treacă de la o cultură a pasivității, a supunerii, la o cultură cetățenească. Nu este suficient să proclami voința de a stabili o economie de piață sau de a pune în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]