1,882 matches
-
metodică a situațiilor instructive (a lecțiilor și a altor situații instructiv-educative); dirijarea procesului de predare-învățare; reglarea procesului de învățământ pe bază de feedback; optimizarea, ameliorarea și inovarea procesului de predare-învățare și evaluare; evaluarea și autoevaluarea activității instructiveducative. Pentru optimizarea activității instructiv educative profesorul dispune de o gamă variată de căi și mijloace, începând cu proiectarea didactică, în funcție de resursele umane și materiale de care dispune. Precizarea obiectivelor pedagogice, structura logică a conținutului, stabilirea relațiilor interdisciplinare și pluridisciplinare, esențializarea, actualizarea și adecvarea conținutului
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
a procesului de instruire pe baza combinării metodelor, a mijloacelor de învățământ și a formelor de grupare a elevilor, în scopul realizării obiectivelor pedagogice. Strategiile didactice au o contribuție deosebită la optimizarea procesului instructiv-educativ, întrucât cu ajutorul lor profesorul stăpânește acțiunea instructivă, o dirijează, o controlează și o reglează continuu în direcția impusă de finalitățile actului de învățământ (I. Cerghit, 1983). Ele au un caracter dinamic, fiind în permanentă înnoire, în scopul realizării unui învățământ formativ-educativ, cerut de tendința de informatizare a
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
cunoștințelor. Prin folosirea algoritmilor se urmărește: ușurarea și diversificarea activității elevilor la lecțiile de educație fizică și în sport; formarea unor deprinderi motrice specifice obiectivului care trebuie atins; dobândirea capacității de a rezolva anumite probleme complexe care apar în cadrul procesului instructiv educativ. Algoritmizarea are consecințe asupra temeinicii și trăinicii cunoștințelor și deprinderilor ce vor fi formate. În cazul nostru, jocurile de luptă constituie o treaptă a algoritmului fixat pentru formarea unor deprinderi sau dezvoltarea unor calități motrice. Jocurile de luptă au
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
măsură a jocurilor individuale de luptă, care permit afirmarea personalității încă de la vârste fragede. Învățarea, în procesul educației fizice, poate fi studiată, după cum spune M. Epuran (1980), și din punct de vedere psihopedagogic, ca reprezentând o latură esențială a procesului instructiv educativ. Din perspectiva psiho-pedagogică, eficiența învățării depinde de interacțiunea următorilor factori: conținutul învățământului; metodele de învățământ; pregătirea profesorului; particularitățile și structura personalității elevului etc. În cadrul procesului instructiv-educativ din lecția de educație fizică, aceste metode și orientări metodologice se regăsesc și
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
folosite de Fond, comparativ cu alte măsuri ale sărăciei comunitare; cunoașterea directă a unei etape din viața Fondului poate fi un avantaj, în condițiile de distanțare despre care am vorbit mai sus; discutarea experiențelor cruciale poate fi cel puțin la fel de instructivă ca și inventarierea și comentarea secvențelor disparate de practică de tip comunitar; formula pe care colegii mei au adoptat-o în descrierea activității Fondului este una integrativă, prin raportarea acestei experiențe la altele similare sau contrastante, dar și prin raportarea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în vedere logica povestirii în dependența sa de logica acțiunii raționale, a comportamentului cu sens); * tipul descriptiv, determinînd o desfășurare spațială, altfel spus epuizarea unei paradigme (nomenclaturi mu-zicale, arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam, 1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
divinități), este cel care va deveni în epoca mitică sensul subiacent nu numai legendar, ci și veridic din punct de vedere simbolic. Temele mitologiilor tuturor popoarelor sînt conflictele dintre motivațiile intime, reprezentate simbolic de fațada luptelor eroice. Va fi extrem de instructiv în acest context să subliniem că, fiind parte integrantă a animismului, care marchează copilăria umanității, tema centrală "viața și moartea elanului animant" constituie totodată tema simbolică a mitului biblic al genezei evolutive a ființei gînditoare, mit care aparține epocii tîrzii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prin intermediul cuvintelor a mitului Trinității din Prologul evangheliei după Ioan. Pentru a sesiza în întreaga lui plenitudine sensul simbolului "încarnării", va fi indispensabil să descifrăm frază cu frază mitul treimii, sarcină dificilă care ne va lua mult timp, dar extrem de instructivă. Unicul scop este să facem ca teza lucrării de față, adică existența preștiinței psihologice a limbajului simbolic al miturilor, demonstrată prin analiza evoluției simbolului divinității, să fie convingătoare. Analiza simbolului divinității ar rămîne incompletă fără descifrarea celui mai evoluat simbolism
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
demonstreze că greșeala teologiei este organizarea științifică a simbolului mitic al "Divinității", ceea ce tranșează orice discuție dintre rațiunea raționantă a filosofiei și rațiunea neraționantă a teologiei: singura soluție a nesfîrșițelor certuri este admiterea existenței misterului. În acest context ar fi instructiv să rezumăm pe scurt persistența în timp a gîndirii carteziene în privința problemei Divinității. Absența noțiunii de mister și referirea exclusivă la gîndirea logică, recunoscută de cugetare ca fiind unicul criteriu al adevărului, duce la Empirismul englez și are drept rezultat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mare parte a timpului prin tentative de falsă autojustificare). Nici Dumnezeu, nici liberul arbitru nu există. Semnificația profundă a autodeterminării deliberante este legea fundamentală a vieții umane: responsabilitatea omului față de el însuși, față de misterul animării sale. Nimic nu este mai instructiv pentru înțelegerea temeinică a problemei esențiale a vieții umane libertatea și condițiile realizării ei decît degajarea din ea a înrădăcinării biogenetice. Deliberarea este o introspecție permanentă, trăsătură care constituie distincția esențială dintre om și animal. Fiind o ființă animată, animalul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
poate rămîne surdă la apelul supraconștient. Privirea introspectivă devine intenționat oarbă și astfel, în loc să profite de ocazie ca să-și mărească luciditatea ascultînd de chemarea supraconștientă, se transformă ea însăși în mai puțin decît conștientă. Această descriere a funcționării deliberante este instructivă, dar încă insuficientă pentra a scoate în evidență întreaga amploare a responsabilității individuale a omului. Justiția este imanentă pentru că valorile etice sînt imanente. Dacă le-am înțelege textual, conform simbolisticii dogmatizate, valorile etice ar fi străine naturii umane și impuse
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
identitatea dezvăluită în spațiul fizică sau identități multiple în mediile propice alegerii personalității, înfățișării sau gender-ului. Aceasta în timp ce unii participanți își creează identități online care vin în ajutorul identității offline, în special în privința problemelor socializării. Iată o afirmație imparțială și „instructivă”, care intercalează cele două spații și care nu favorizează un spațiu în defavoarea celuilalt: Virtualitatea nu trebuie să fie o închisoare. Poate să fie pluta, scara, spațiul tranzițional, moratoriul care este lăsat deoparte după atingerea unei libertăți mai mari. Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
În acord cu rolul social, estetic și educativ pe care muzeul îl deține vom analiza structura instituției, rolul, importanța și finalitățile derivate din funcțiile sale de bază: funcția de cercetare constituire și dezvoltare a patrimoniului; funcția de conservare restaurare; funcția instructiv educativă. Instituția muzeală implică o relație permanentă între patrimoniu, personal specializat și public. Evident că un muzeu nu poate funcționa fără existența unui patrimoniu, în principal la nivelul expoziției de bază, precum și în cadrul celorlalte categorii de expoziții (temporare și itinerante
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Contactul publicului cu mediul artistic este pentru Zola un fapt pozitiv în finalitatea sa, criticul anticipînd rolul socializator al artei: "Ochiul se formează, inteligența se deprinde să judece. Iată de ce plimbarea aceasta mi se pare în cel mai înalt grad instructivă, mult mai instructivă decît alte plimbări". În privința structurii pe vîrste a publicului, sînt relevante rezultatele unor sondaje efectuate în Franța în anul 1999, la două muzee: Marsilia și Aix-en-Provence, pe un eșantion de 580 de persoane 24. Acestea au evidențiat
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mediul artistic este pentru Zola un fapt pozitiv în finalitatea sa, criticul anticipînd rolul socializator al artei: "Ochiul se formează, inteligența se deprinde să judece. Iată de ce plimbarea aceasta mi se pare în cel mai înalt grad instructivă, mult mai instructivă decît alte plimbări". În privința structurii pe vîrste a publicului, sînt relevante rezultatele unor sondaje efectuate în Franța în anul 1999, la două muzee: Marsilia și Aix-en-Provence, pe un eșantion de 580 de persoane 24. Acestea au evidențiat o participare scăzută
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
monografic. Conexiunile inevitabile viață-operă sunt utilizate exclusiv în descifrarea elementelor coagulante ale imaginarului poetic. Sunt trecute în revistă contribuțiile critice semnificative (câteva pasabile). Ar fi de dorit, la o nouă ediție a cărții, aducerea bibliografiei la zi, fiindcă ar fi instructiv să-l privim pe Nicolae Labiș prin oglinzile istoriografiei și criticii literare din ultimii ani; avem în vedere aici Dicționarul General al Literaturii Române (7 volume), editat sub conducerea lui Eugen Simion, Dicționarul Scriitorilor Români (4 volume) de Mircea Zaciu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
bronhii: „Îmi era milă. Mila îmi aducea Mângâietoare lacrimi pe pupile.” (Frământare intimă) Arhitectură: a calcina, bloc, arc ș.a. „Când nu ar fi această înnoire Superbul arc de trece, de beton.” (Frământare intimă) Filozofie: distinct, pasiune, etapă, aspect, amorfă, sentiment, instructivă, fenomen, strat social, plasmă: „Materia își începea, enormă, Viața-n cea mai primitivă formă.” (Geneza) Geologie: faună, floră, fluviu, mineral, rocă, organic. „Și fluviul curge în curbe-ndoite spre nalturi Cu apele-i palide-n tot mai grăbită năvală. E-
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și o pierdere reală de timp. În 1871, împreună cu C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu și V. Răceanu, Creangă a tipărit un al doilea manual, Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instructive. Cartea era complexă, cu noțiuni din diverse sfere ale socialului, casă, școală, științe naturale, istorie, anatomie, igienă, dorindu se o formare totală a școlarilor și sădirea în sufletul acestora a unor înclinații morale și estetice. Toate aceste trăsături puteau fi
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
salonul de covalescenți și numai după aceea lua contact cu ceilalți bolnavi, pe care, la rândul lui, îi putea încuraja. Pentru bolnavii care stăteau mai mult timp în spital, li s-a amenajat o sală de lectură, cu o bibliotecă instructivă și cu un radio pentru audiții de divertisment. În saloanele comune au fost montate instalații de radio cu căști pentru bolnavi, făcându-i astfel să mai uite suferința și singurătatea. Unul din asistenții Institutului remarca într-un articol de prezentarea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în cele două volume apărute în anul 1935: Opera de asistență și reeducație a invalizilor din război ai României, realizată de Societatea „Invalizii din Război”, 1917-1935, și Organizarea serviciului protezelor de pe lângă Oficiul național I.O.V., 1917-1935. Ultima sa lucrare instructivă este cea intitulată O carieră medicală (un volum de 304 pagini, 1936). În această carte adună el gândurile și sugestiile privind starea ortopediei și condițiile afirmării ei pe viitor. Dr. Ion Ghiulamila a înaintat Consiliului profesoral al Facultății de Medicină
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
organismului la efort. Pregătirea fizică și dobândirea formei sportive, integrarea activității marilor funcțiuni ale organismului sunt cerințe de bază, care necesită antrenament durabil și continuu (Albu, 1971, p. 151). Exersarea trebuie să se bazeze pe înțelegerea conștientă a scopului său instructiv, pe lucrul în mod continuu și în condiții variate, pe gradarea corespunzătoare a volumului, intensității și complexității efortului depus. Repetiția constituie, de asemenea, factorul hotărâtor în automatizarea reacțiilor. De remarcat este faptul că actele motrice, chiar cele automatizate, nu se
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
2008, p. 43). Așadar, educația fizică și sportul, prin relațiile pe care le stabilește între indivizi, prin influențele asupra personalității umane, participă la pregătirea individului pentru societatea în care trăiește. 4.5. Obiectivele educației fizice și sportului Obiectivele reprezintă cerințele instructiv educative la diferite niveluri, prin realizarea cărora îndeplinindu-se funcțiile domeniului nostru (Cârstea, 1993, p. 32). Particularitățile biologice, psihologice, legate de condițiile de muncă și viață etc. necesită, așadar, formularea variabilă a obiectivelor de la un subsistem la altul și chiar
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
următoarele elemente (Albu, 1971, p. 100): 1. particularitățile individuale, de vârstă, sex, stare de sănătate, grad de pregătire; 2. interesul manifestat de participanți în procesul de instruire; 3. caracterul acțiunilor efectuate; 4. factorii de mediu; 5. metodele folosite în procesul instructiv educativ. 5.3.7. Organizarea exercițiilor fizice Am prezentat care sunt componentele de bază pe care se poate “clădi” un exercițiu fizic. Să urmărim modul în care se organizează exercițiul fizic, sub raportul conținutului și formei sale (elemente întâlnite de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
derivării formulei sale caracteristice, împreună cu unul din multele tratate moderne. De asemenea, celui care cunoaște analiza complexă îi recomand cartea sa Conceptul de suprafață Riemann 13 [t.n.], care este de importanță crucială în multe domenii ale matematicii. Este la fel de instructiv să studiezi și colecțiile de lucrări ale altor matematicieni minunați așa cum este Weyl. Pe lângă învățarea teoremelor lor, poți descoperi și felul în care lucrează mintea lor. Există aproape întotdeauna un fir natural de gândire care te conduce de la o lucrare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
serioase că și un filosof: "un article de morale ne serait pas mieux discuté dans une société de philosophes que dans celle d'une jolie femme de Paris" [Taine, 1986, v.I, p.210]. Această conversație, caracterizată că libera, animată, instructiva, poate deveni dezbatere: "Point de hardiesse politique ou religieuse qui ne fût mise en avânt et discuter pro et contra" [Idem]. Limbajul, mai ales pentru bărbați, este mai întâi de toate, un mijloc de comunicare, iar pentru femei mai ales
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]