4,971 matches
-
prin participare directă la toate problemele sau provocările lumii contemporane, la care, până la urmă, fiecare trebuie să poată da un răspuns. Louis D`Hainault (1977, 1979, 1986) face distincție, în plan curricular, între transdisciplinaritatea instrumentală și cea comportamentală: a)transdisciplinaritatea instrumentală urmărește să-i furnizeze elevului metode și tehnici de muncă intelectuală transferabile la situațiile noi cu care acesta se confruntă ; ea este orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziția de cunoaștere „de dragul cunoașterii” (Lucian Ciolan, 2008, p.
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de a înțelege literatura, poate în același timp să inhibe prin perfecțiunea prezentării. O dată ce mi-am însușit o teorie, am observat un progres în calitatea propriilor interpretări, cît și în capacitatea de a preda. Remarcile precedente duc la o viziune instrumentală a teoriei, în condițiile în care "instrumental" se referă la punerea în practică a învățatului și predatului, nu la relația dintre text și teorie. Concepută ca un set de instrumente, ca un mijloc de a exprima și specifica reacțiile interpretative
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
timp să inhibe prin perfecțiunea prezentării. O dată ce mi-am însușit o teorie, am observat un progres în calitatea propriilor interpretări, cît și în capacitatea de a preda. Remarcile precedente duc la o viziune instrumentală a teoriei, în condițiile în care "instrumental" se referă la punerea în practică a învățatului și predatului, nu la relația dintre text și teorie. Concepută ca un set de instrumente, ca un mijloc de a exprima și specifica reacțiile interpretative față de un text, teoria prezentată aici nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
practică a învățatului și predatului, nu la relația dintre text și teorie. Concepută ca un set de instrumente, ca un mijloc de a exprima și specifica reacțiile interpretative față de un text, teoria prezentată aici nu pretinde vreo certitudine. Această teorie "instrumentală" nu derivă dintr-o dorință pozitivistă de cunoștințe empirice absolute; ea țintește exact în direcția opusă, de vreme ce interpretarea, care nu-i absolut întîmplătoare atît timp cît interacționează, sau ar trebui să interacționeze cu un text, este practic nelimitată și liberă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
deosebită clasificărilor. Atunci cînd avem de-a face cu relații clare între clase de fenomene, principiile ordonatoare ce formează baza acestor clase trebuie făcute explicite. În orice caz, clasificarea nu este pentru literat un scop în sine. Utilizarea sa este instrumentală: numai atunci cînd clasificarea ajută la sporirea puterii de înțelegere a fenomenelor care constituie categoriile are sens să o folosim în descrierea textului. În respectivul caz, semnificația poate decurge din faptul că un fenomen aparține unei anumite clase. Iar caracteristicile
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este scopul. Naratologia nu este un instrument, cel puțin nu pentru producția de informație "dată de-a gata". Deși se vorbește adesea despre concepte ca "instrumente" de analiză, înțelegerea nu este o operațiune care să poată fi performată în mod instrumental. Cultura cuprinde multe feluri de producție și organizare a enunțurilor la nivelul limbajului, imaginilor, sunetelor sau gesturilor. Dar acestea nu sînt de sine stătătoare. Cultura conține un strat teoretic implicit, care poate fi de natură naratologică sau de altă natură
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Magen 2004), formal/substanțial (Folgeklou 1998), minimal/maximal (Casper 2004), procedural/substanțial (Morawski 1999), dar conceptul de bază este similar, având numai unele nuanțe în diferitele categorizări propuse. Definiția minimă (thin) ia în considerare în mod special aspectele formale și instrumentale, adică acele figuri pe care fiecare sistem juridic ar trebui să le posede pentru a funcționa eficient ca sistem de legi, fără corelări referitoare la conceptele de democratic sau non-democratic, capitalist sau socialist, liberal, neliberal sau teocratic. Concepția formală a
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
fac acest sector statal aproape impenetrabil odată ce a fost instaurat regimul democratic. În țările în care politica s-a dezvoltat în direcție post-totalitară, legalitatea a fost îndreptată în interiorul aparatului de stat, iar cea mai mare parte a legilor au devenit instrumentale și dependente de inițiativele și de interpretările partidului. Guarnieri (2003), analizând diversele aspecte ale raportului dintre justiție și politică, a evidențiat caracteristicile sistemelor judiciare în cazul regimurilor non-democratice, unde, chiar dacă prin diferite modalități, garanția judiciară a libertăților tinde să slăbească
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Mijloacele preluate de la alte laturi ale educației generale reprezintă cel de-al treilea mijloc asociat educației fizice și sportului. Activitatea de educație fizică și sport își sporește eficiența atunci când se utilizează și mijloace ajutătoare din domenii cum ar fi muzica instrumentală și cântecul (Cârstea, 1993, p. 39). Valoarea emoțională a acțiunilor sporește, se imprimă un ritm corespunzător mișcărilor iar memorarea exercițiilor este mai ușor de realizat. În ce privește calitatea educației intelectuale a individului, în această categorie de mijloace intră și documentarea, pe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cu tema lui Edward L. Thorndike sau sunt necesare îmbunătățirii minore ale acelei teorii. Teoria lui Edward L. Thorndike a avut influențe și asupra cercetătorilor contemporani. În cadrul tezei sale de doctorat unde a prezentat studii obiective și cantitative asupra învățării instrumentale, la pisici, câini, păsări de curte, explicația lui a fost învățarea selectivă și legea efectului. Un subiect cu mai multe răspunsuri posibile, unele apărând în cadrul învățării, ducând la recompensare, ceea ce crește probabilitatea repetării răspunsului. Tot Edward L. Thorndike spune că
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
la scăderea frecvenței apariției răspunsului, dar nu la dispariția lui. Învățarea (animală) nu necesită intervenția proceselor gândirii conștiente cum ar fi ideile sau raționamentul, ci este automată și inconștientă. Mai târziu Edward L. Thorndike a aplicat unele raționamente ale învățării instrumentale și legea efectului inclusă în învățarea animală asupra învățării și educării umane, în special în cazul învățării motrice. Edward L. Thorndike a utilizat învățarea motrică într-unul din experimentele sale asupra legii efectului. Experimentul a plecat de la întrebarea, dacă repetiția
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Cum am mai menționat înainte, cunoașterea cuantică a rezultatelor este mai puțin dezvoltată din cauza accentului care a fost pus pe cunoașterea externă a rezultatelor. Învățarea prin observare nu este foarte dezvoltată deoarece adepții psihologiei moderne și-au consacrat energia motorie instrumentală și condiționării clasice. Dacă experiența cantitativă ca metodă prin observație poate să meargă câteodată și dacă cercetarea confirmă experiențele cotidiene, E.G. Rossenthal și Zimmernon (1972) atunci pentru ce metoda prin observație este un sector subdezvoltat? Thorndike a fost un avocat
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
clasice. Dacă experiența cantitativă ca metodă prin observație poate să meargă câteodată și dacă cercetarea confirmă experiențele cotidiene, E.G. Rossenthal și Zimmernon (1972) atunci pentru ce metoda prin observație este un sector subdezvoltat? Thorndike a fost un avocat al imitării instrumentale. Wathson fondatorul behaviorismului nu a avut mai mult noroc ca prin observația la animale (1908) el a invocat tot condiționarea clasică. În ciuda fluxului și refluxului de teme și de teorii, psihologii au acceptat învățarea prin observație pentru că au observat că
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
criterii, cărora le putem adăuga și altele, o tipologie generală a mincinosului poate fi definită în funcție de [Gorgos, 1989:433]: • factorii de personalitate: intelectuali (inteligență, flexibilitate, fluiditate, creativitate etc.); dinamic-energetici (temperament, afectivitate, motivație); proiectivi (trebuințe, tendințe, dorințe, aspirații, scopuri, idealuri); efectori / instrumentali (memorie, deprinderi, priceperi, capacitate, aptitudini); relaționali (caracter, legături interpersonale); etc. • factori de natură bio-psiho-socială: constituție biologică (stare de sănătate sau de boală), vîrstă, sex; constituție psihică (echilibrat/dezechilibrat, introvertit/extrovertit etc.); grup cultural (primitiv/modern, religios/nereligios, cult/incult etc.
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
studiază numai jocurile în care variantele logice sînt alese în mod logic" (cf. Wolfe 1989: 42-43). În lumea reală jocurile se întrepătrund cu viața socială, iar jucătorii aleg să fie sinceri sau nu în funcție de anumite cauze care pot fi expresive, instrumentale sau de amîndouă. Jucătorii sînt cetățeni, iar ceea ce este în interesul public este, așadar, și în interesul lor propriu, oricît de restrîns sau de larg ar fi perceput acest "public", ca noțiune. Jucătorii tipici ai teoriei jocurilor se simt mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
abilitatea trimiterii fidele către acel lucru, pe care nici nu-l descrie minuțios, nici nu-l Împopoțonează cu metafore. Încearcă doar, numindu-l și evocîndu-l, să-i păstreze nealterată forța de impact asupra cititorului. Abilitatea textului este tocmai această notație instrumentală, succintă, discretă și neutră care aduce În fața cititorului o prezență reală pentru ca acesta să o recepteaze nu prin cuvinte ci pe cale senzorială. Atenția cititorului este (sau trebuie să fie) Îndrumată și centrată pe obiect. Și nu pe eventualele interpretări ale
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Al doilea factor a fost conceperea prevalent raționalistă a acțiunii umane. Așa cum am văzut, atât neorealiștii, cât și neoliberalii și-au imaginat ființele umane și, prin extensie, statele ca actori atomiști, egoiști, strategici, afirmând astfel o formă standard de raționalitate instrumentală la toți actorii politici. Când au fost combinate, materialismul și raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc pentru dimensiunile sociale ale vieții internaționale, bineînțeles, cu excepția situației în care socialul este redus la competiția strategică motivată de putere. Materialismul a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a fost mult timp văzut drept idealism naiv și chiar periculos. Calculele materiale, precum puterea militară și bogăția, au fost considerate drept forțele motivante din spatele acțiunii politice internaționale, iar factorii ideaționali au fost minimalizați ca oferind doar justificări sau ghiduri instrumentale pentru acțiunea strategică. Prin cercetare empirică susținută, constructiviștii au demascat sărăcia explicativă a unui astfel de scepticism materialist. Ei au arătat cum evoluează normele internaționale, cum ideile și valorile ajung să modeleze acțiunea politică, cum argumentația și discursul condiționează consecințele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modelul bărbat/stat al lui Waltz (cf. Elshtain 1985:41). Feminiștii caută modele alternative, mai bogate, în ceea ce privește agentul modele care să țină cont atât de producție, cât și de reproducere, să redefinească raționalitatea astfel încât să fie mai puțin exclusivistă și instrumentală și să respecte relațiile umane (pe toate palierele) ca și interdependența dintre ființele umane și natură (Tickner 1991: 204-6). Spre exemplu, anumiți cercetători caută modele emancipatorii de acțiune la periferie printre femeile din lumea a treia și printre activistele pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
împreună, îl deosebesc de alte poziții etice posibile în privința mediului (și anume, conservarea resurselor, ecologia bunăstării umane, conservaționismul și eliberarea animalelor; vezi 1992: Capitolul 2). Mai întâi, sunt conștientizate toate interesele umane în lumea non-umană, și nu doar interesele înguste, instrumentale, economice, vizând folosirea resurselor. În al doilea rând, sunt recunoscute interesele comunității non-umane. În al treilea rând sunt recunoscute interesele viitoarelor generații din ambele categorii. În sfârșit, eco-centrismul adoptă o perspectivă holistă mai degrabă decât una atomistă adică valorizează populațiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
The Ecologist 1993: 67-70; Appfel-Marglin și Marglin 1990). Până la urmă, un asemenea ansamblu de schimbări în sistemele de proprietate, distribuirea resurselor și relațiile dintre putere și cunoaștere duce la o viziune despre lume care privește lumea non-umană în termeni pur instrumentali, legitimând astfel utilizarea distructivă a naturii non-umane. Cei care scriu despre ecologia globală prezintă prin urmare un set puternic de argumente care demonstrează că dezvoltarea este inerent anti-ecologică. Aceasta nu este numai din cauza unor argumente abstracte de tipul celui al
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru că arată într-o manieră mai subtilă modul cum dezvoltarea subminează, de fapt, practicile durabile. Dezvoltarea transferă controlul asupra resurselor dinspre cei care trăiesc sustenabil înspre cei care organizează producția de mărfuri; împuternicește experți care au cunoștințe bazate pe rațiune instrumentală; sporește inegalitatea care produce conflicte sociale, și așa mai departe. Respingerea ecologistă a sistemului de state O chestiune centrală pentru analiza noastră este poziția ecologiștilor cu privire la ordinea mondială. Deși unele argumente ambientaliste privind reforma instituțională au legături clare cu alte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și dimensiunile reduse scurtează canalul de reacție, și este mai ușor să se răspundă rapid, înainte ca problemele să devină grave. Dryzek sugerează că este mai probabil ca aceste societăți să dezvolte o ontologie socială care să submineze modalitățile pur instrumentale de abordare a naturii, identificate în general de ecologiști (și de alții) ca fiind cauza problemelor mediului (1987: 219; vezi și The Ecologist 1993 pentru discuții aprofundate pe subiecte similare). Autorii ce au tratat tema "ecologiei globale" susțin și ei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anarhie la autoritarism, cu versiunea lui Eckersley undeva la mijlocul acestui continuum. Interpretarea alternativă dominantă în cadrul reflecției ecologiste sugerează că problema, din punct de vedere ecocentric, ține de apariția modurilor de gândire moderne. Raționalismul inerent în știința occidentală modernă este unul instrumental, în care dominația asupra naturii (și a bărbaților asupra femeilor) și folosirea acesteia în scopuri instrumentale umane a făcut parte integrantă, cel puțin din punct de vedere istoric, din proiectul științific pe care este construit capitalismul (de exemplu, Merchant 1980
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologiste sugerează că problema, din punct de vedere ecocentric, ține de apariția modurilor de gândire moderne. Raționalismul inerent în știința occidentală modernă este unul instrumental, în care dominația asupra naturii (și a bărbaților asupra femeilor) și folosirea acesteia în scopuri instrumentale umane a făcut parte integrantă, cel puțin din punct de vedere istoric, din proiectul științific pe care este construit capitalismul (de exemplu, Merchant 1980). Cu alte cuvinte, eticii mediului îi este conferită o specificitate istorică și o bază materială apariția
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]