2,057 matches
-
faci, adică nu, nu mă fac, sunt când e vorba de asta, sunt mai catolic decât Papa... Tipătescu: (supărat) Domnilor, nu primesc acasă la mine astfel de observații, pe care, dați-mi voie să vă spui, le consider ca niște insulte... Farfuridi: Să nu ne iuțim, stimabile... Tipătescu: Cum să nu mă iuțesc, onorabile? D voastră veniți la mine acasă, la mine, care mi-am sacrificat cariera și am rămas între d voastră, ca să vă organizez partidul -căci fără mine, trebuie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
integru!... Trahanache: Da! Cațavencu: Cel mai credincios!... Zoe: Firește! Cațavencu: Dați-mi voie să vă spun că toate zbuciumările dvoastră sunt numai și numai chestii personale, și când vin niște asemenea persoane... ca d-voastră... Cetățeanul: Nanana! Farfuridi: Care va să zică și insulte! Brânzovenescu: Bravos! Cațavencu: Chestie de tarabă, onorabile! Daraveri de clopotniță, stimabile! Zoe: (cătră Trahanache) Se-nțelege! Cațavencu: Alegătorii vor vorbi... Zoe: (îndemnând pe Cetățeanul turmentat și pe Trahanache) Da, alegătorii vor vorbi. Trahanache: Da, alegătorii vor vorbi, firește! Cetățeanul: (serios
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
când m-am plâns la gardianu’ de serviciu și i-am arătat de unde bem noi cafeaua, am fost luat de guler de către subofițerul de serviciu și dus la poartă, unde am fost Înjurat, mi-a adresat fel de fel de insulte și, pe urmă, a pus să fiu bătut. A spus că fac agitație... Trebuie să menționez că șeful coloniei de muncă, comandantul, era locotenentul Ciurea... De la Strâmba ați mai mers undeva? Am fost adus pentru câteva luni ca martor Într-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Carol era învinovățit că, începând din 1869, își schimbase „cugetările și simțămintele“ față de țară („Pentru ce oare încrederea s-a prefăcut în temere, iubirea în ură și dezgust, simțămintele simpatice ce respirau actele din acea epocă în espresiuni ofensatoare, în insulte pentru națiune?“). La 30 ianuarie 1871 N. Blaremberg, într-o interpelare în Cameră, a calificat scrisoarea principelui Carol ca un „rechizitoriu în regulă în contra națiunii și a pactului fundamental“ (Constituția), iar intenția sa de a se reîntoarce în patria germană
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
limbă și moravuri românești, declară că respinge cu indignare orice solidaritate cu ziarele străine care au răspândit injurii și invective contra României. Societatea «Românizarea» protestă cu energie contra oricărei bănuieli de complicitate atât cu autorii, cât și [cu] propagatorii acelor insulte, menite să discrediteze demnitatea Statului român, în momentul când evenimente supreme par a-i impune lupta pentru existența națională. 1. În decembrie 1876 „Alianța israelită“ - potrivit afirmației lui I.C. Brătianu din Adunarea Deputaților - se adresase conferinței de la Constantinopol solicitându-i
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moment partizanul unei atitudini mai prudente în problema proclamării Independenței, vrând să sondeze și atitudinea puterilor europene în legătură cu această chestiune vitală pentru viitorul statului român și care putea fi pusă în primejdie prin acțiuni pripite) ci și A. Candiano-Popescu („... În fața insultelor ce ni s-au aruncat în scris prin circulările Porții, în fața bombardării Calafatului, în fața jefuirii Bechetului, în fața bombardării Olteniței m-aș crede trădător către țara mea când, cu armele în mână, nu aș apăra drepturile și independența acestei țări“ - „Adunarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făceau senzație. addenda 405 În Românul apare un articol violent împotriva generalului Florescu, ministrul de Război. Articolul era scris de către dl. Emil Costinescu. A doua zi un căpitan din acti vitatea infanteriei, căpitanul Zisidi, se duce la redacția Românului și insultă pe dl. Costinescu, amenințându-l cu lovirea. O ieșire pe teren devine inevitabilă. Pe teren dl. Costinescu prinde cu mâna stângă spada adversarului său în clipa când era să-l atingă. Gestul nefiind tolerat de regulile duelului lupta încetează. Dl.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la „evenimente”, dar și la mulțime de incidente, la etalări de marote, la contraziceri pătimașe, la răbufniri de orgolii, la meschinării, la atacuri perverse, la treceri de la acolade amicale la dezavuări și insulte teribile, la denigrări și delațiuni, la împăcări spectaculare. Unele din manifestări m-au contrariat, altele m-au indignat, altele m-au fascinat. Fiecare varietate de comportament, după grade și intensități, mobiliza cuvintele dicționarului. Alternativ sau succesiv: pe cele iuți, pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Sinuciderea” mea „politică” sper să fie urmată de o renaștere profesională. Cu cît redescopăr mai mult gustul meseriei, cu atît îmi dau seama mai bine pe lîngă ce deșertăciuni am trecut. *Jurnalul e un loc mai potrivit pentru a consemna insultele decît „complimentele”. Față de acestea din urmă sînt nu numai mefient, ci de-a dreptul superstițios. Le evit pe cît posibil, le atenuez, le întrerup, le amîn, ca și cum mi-ar putea fi fatale. Să le „conserv” mi s-ar părea periculos
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ci de-a dreptul superstițios. Le evit pe cît posibil, le atenuez, le întrerup, le amîn, ca și cum mi-ar putea fi fatale. Să le „conserv” mi s-ar părea periculos. Le las deoparte, ca să le uit cît mai repede. Criticile, insultele le simt mai viu. Dacă laudele nu trec dincolo de epidermă, acestea, în schimb, îmi intră în sînge. Le consemnez tocmai pentru a le ține minte. Sînt nu o dată, deci, grefierul celor ce mă insultă. Le consemnez fidel vorbele, atitudinile, gesturile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu numai ridicolă, dar și mai periculoasă decît a personajului lui Moravia. * Iau de bune vorbele lui Aderca (bune ca tampon pentru ulcerații) și reflectez (fără a mai nota rezultatul) la ceea ce sugerează partea a doua a frazei sale: „Sub insultele unei femei freamătă întotdeauna o inimă vie - și insultele cele mai nemeritate își au întotdeauna justificarea lor proprie, adîncă” („Erori fecunde”, în „Sburătorul literar”, nr. 23, 18 februarie 1922, p. 522). La fel pe cele ale contemporanului său V. Demetrius
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
personajului lui Moravia. * Iau de bune vorbele lui Aderca (bune ca tampon pentru ulcerații) și reflectez (fără a mai nota rezultatul) la ceea ce sugerează partea a doua a frazei sale: „Sub insultele unei femei freamătă întotdeauna o inimă vie - și insultele cele mai nemeritate își au întotdeauna justificarea lor proprie, adîncă” („Erori fecunde”, în „Sburătorul literar”, nr. 23, 18 februarie 1922, p. 522). La fel pe cele ale contemporanului său V. Demetrius: „Nimeni nu ne cunoaște și nu ține morțiș să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
despart de nevastă-mea. M-a distrus...” A început să plîngă. Lumea așezată la ghișee a început să se uite curioasă la noi. Atunci l-am poftit afară. Pe drum a reluat însă, de nenumărate ori, aceleași fraze compuse din insulte, fără a reuși barem o dată să-mi răspundă la întrebarea: „Ce legătură e între faptul că eu l-am sprijinit pe M. și presupusa lui înclinație pentru nevastă-ta?” Mergînd alături, alcătuiam o pereche ciudată. Cei ce veneau din față
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un obicei foarte frumos al universităților germane care dă o intimitate relațiilor dintre prieteni și cu toții se simt tineri și Începători. La Cluj acesta era obiceiul Între oamenii de cultură. Așa că v am obligat să vă supuneți invitației, altfel este insultă la adresa ofertantului. Dragă Eugen, am văzut și Înțeles toată atmosfera de la lansarea de la Fălticeni. Ce n-ai făcut tu pentru ei, cei adevărați, care poate nu-și dădeau prea bine seama ce realizaseră și-a trebuit să vină altcineva să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
data de 2 iunie 1975 am fost încorporat. Niciodată nu am fost împotriva ideii de a-mi sluji țara, de a-mi face datoria, de a depune jurământul! Am făcut totul, ba uneori până la epuizare; am acceptat orice batjocură, orice insultă, numai cu o singură rugăminte față de superiori: să mi se respecte conștiința, credința mea, conform căreia ziua mea de odihnă să fie sâmbăta. Dar, în loc de înțelegere, s-au luat măsuri drastice împotriva mea: din prima săptămână de armată deja: cinci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de la București, aceștia au discutat chestiuni cu totul străine de ceea ce se întâmpla atunci cu mine. Am protestat împotriva crimei care se săvârșea sub ochii mei împotriva mea și altor deținuți din secția specială în care mă aflam: torturi, înfometare, insulte. Rezultatul a fost că, în noaptea și ziua următoare, bătăile și urletele din secție au fost și mai crunte. Același lucru s-a întâmplat și când am protestat pe lângă procurorul local. Când la Jilava spital (și subliniez cuvântul spital) am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
te-ar scuipa În ochi. Brucan consideră probabil pe români un popor de idioți! I-am scris și lui Nemoianu, ieri, În acest sens. Cred că ar trebui, noi cei din exil ( Încă) să protestăm public Împotriva acestor minciuni și insulte. Te salut cu veche prietenie, I. Negoițescu ș4ț München, 28 ianuarie 1991 Dragă Norman Manea, mai Întâi te rog să mă numești Nego și să mă tutuiești, ca să simplificăm lucrurile. Apoi, Îți mulțumesc pentru textul trimis. L-am citit de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mă Întrebam dacă invitația de colaborare primită la Viena din partea revistei 22 mai era valabilă În contextul, din nou, torid. Gabriela Adameșteanu a confirmat, telefonic, propunerea. Cum era de așteptat, eseul „Incompatibilitățile” a stârnit un nou val de incriminări și insulte, chiar și un PROTEST, pe prima pagină a României libere, contra megalomanului fără talent care acuză de peste ocean România de toate relele. N-au lipsit nici efectele colaterale, deloc minore. După publicarea În 22 a textului și a răspunsului meu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o Înțeleg. Polarizarea de la Începutul anilor ’90 s-a mutat din politică În cultură”. Fusese, din păcate, am Îndrăzni să spunem, de la Început așa. Unde ar fi „utopia”, deci? În credința că „o opinie eronată despre tine nu e o insultă (de competența tribunalelor), ci o reprezentare incorectă pe care dacă ești Înțelept și drept, o poți corecta... că dacă practici un discurs despre toleranță, ești chiar tolerant”. Înțelepții și drepții nu sunt, Însă, neapărat prin preajmă, nici nu sunt de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
victimele căruia Securitatea nu îi va lăsa multe zile de trăit. Auzisem de supliciile lui încă din anii cincizecișiceva, când fusese ținut în secția de exterminare din Jilava și urma să-i fie rezervat canonul de a fi înjosit de insultele unui deținut care, inițial, acceptase să facă jocul Administrației închisorii, dar nefăcându-l ulterior, a plătit cu moartea acest refuz. Dar dintre toate semnele pe care detenția le înscrisese în trupul său, cel mai elocvent era că-și pierduse cel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tangență cu cele petrecute în cazul Duca, este arestat împreună cu alți 18.000 de legionari și supus brutalităților jandarmerești și polițienești ale unui regim ce se mândrea că este „liberal” și mai ales „democrat”. Este eliberat după luni de torturi, insulte și umilințe liberal democratice, fără a i se fi putut reține ceva în culpă, nici lui nici celor 18.000 de legionari. Firește, nici un gest reparatoriu din partea unui regim care începuse să chinuiască și să ucidă oameni, care nu vedeau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pierderea pozițiilor lor privilegiate dacă nu se supuneau tuturor cerințelor impuse. Evreii obligați să curețe zăpada și molozul de pe străzi, profesioniștii forțați să execute sarcini înjositoare sub ochii vecinilor sau ai simplilor cetățeni au fost cu ușurință umiliți, căzând victime insultelor, intimidărilor, tâlhăriilor și abuzului fizic. Pericolul de a fi amendat, bătut și chiar deportat în Transnistria, precum și teama că guvernul Antonescu va lua măsuri radicale, ca acelea care au urmărit distrugerea evreilor din Basarabia și Bucovina în primele luni ale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
asociaților; 3Ă refuză să aibă încredere în alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios împotriva sa; 4Ă citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; 5Ă poartă pică tot timpul, adică este implacabil(ăă față de insulte, injurii sau ofense; 6Ă percepe atacuri la persoană sau la reputația sa, care nu sunt evidente altora, și este prompt(ăă în a acționa coleros sau în a contraataca; 7Ă are suspiciuni recurente, fără nici o justificare, referitoare la fidelitatea soției
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
anterior debutului schizofreniei, se adaugă „premorbid”; de exemplu, „Tulburare de personalitate paranoidă (premorbidă”. Este o tulburare caracterizată de: o sensibilitate excesivă la eșecuri/înfrângeri și atitudini neprietenoase; tendința de a purta ranchiună permanent, cum ar fi refuzul de a ierta insultele, loviturile sau desconsiderarea; suspiciunea și o tendință accentuată de a distorsiona trăirile, prin considerarea greșită a acțiunilor neutre sau pritenoase ale altora drept acte de ostilitate sau de dispreț; un sentiment combativ și tenace de susținere a drepturilor personale, care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de rudenie sau de apropierea existențială. Frecventele crize de furie și manifestări de gelozie patologică se desfășoară în raport cu partenerul conjugal sau sexual. Relațiile interpersonale sunt dominate de neîncredere, răceală și indiferentism. Apar mereu în prim-plan atitudini resentimentare legate de insultele și ofensele celor din jur, autovictimizarea fiind un atribut structural major. Chiar și evitările sau conduitele de amânare ale persoanelor cu care vin în contact - motivate de oboseală sau conjunctural - sunt privite ca ostile. Concepția despre sine - „Sunt o persoană
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]