35,526 matches
-
atare, sau denunță doar valul copleșitor al criticii care diviza fără discernămînt "sensul" într-o perioadă bine determinată? Reproșul principal ar fi acela că interpretarea întreține himera "conținutului" unei opere de artă. Asistăm la "domesticizarea" fenomenului artistic, la o "poluare intelectuală", o răzbunare a intelectului asupra artei. Arta contemporană ar fi tocmai rezultatul agresivității interpretării - ea este o continuă fugă din fața tăvălugului hermeneutic. Singura artă care poate lupta de pe poziții egale cu acest blestem al sensului este cinematografia. Filmul este, în
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
de secol pare o școală de provincie, nu pentru că nu s-ar face serios carte, ci pentru că Warren nu îl evocă defel cu obișnuitul entuziasm al cuiva mîndru de formația sa, de dascălii pe care i-a întîlnit, de aerul intelectual pe care l-a respirat. Becoming What One Is nu e deloc obișnuita carte de memorii, și prin "obișnuită" vreau să spun narcisistă, auto-justificatorie, angajată în patosul propriei interiorități. Warren nu e încîntat de spectacolul propriului sine, ci mai curînd
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
îndepărtat este un lucru firesc care definește mai bine o personalitate individuală sau spiritul unui grup și al unei epoci, falsificarea intenționată a trecutului pentru a servi unor interese prezente este un act imposibil de justificat în plan moral și intelectual. Timp de aproape jumătate de secol cât a durat stăpânirea bolșevică directă la noi trecutul a fost mistificat în totalitate, fără excepție, căci până și paleoliticul a fost supus pervertirii. Personal fac parte din generația când în școli autoritățile au
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
când despre Blaga, Ion Barbu, regii României etc. nu se scotea nici-o vorbă, în schimb era preamărită Uniunea Sovietică, rolul "pozitiv" jucat de ruși, când erau declarați poeți în adevăratul sens al cuvântului Neculuță, A. Toma și alte asemenea rebuturi intelectuale. Nu se putea învăța nimic serios în domeniul cultural decât datorită familiei și a unor profesori inimoși care, în pofida interdicțiilor, ne dădeau posibilitatea să accedem la cultura adevărată. Dar câți au avut asemenea ocazie? În acei ani s-a produs
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
legați de pătura muncitorească rurală", conchide Watt. Nu mai puțin șocante, pentru similitudinile eventuale, sînt remarcile lui Kolakowski despre biserica catolică poloneză, "rigidă, sarmatizantă (?), nepreocupată de nici o îndoială religioasă, pe scurt, o biserică cu totul simplă, puțin vigilentă în plan intelectual, în mare, destul de primitivă". Și noi care credeam că astfel de însușiri ar fi mai nimerite cu biserica ortodoxă românească! În tinerețe, Kolakowski se arăta aproape ostil catolicismului unit cu acel ideal de viață rurală din Pan Tadeusz: "Era o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
filosof, care, în 1982, a abandonat multe din iluziile comuniste, nutrite cu trei decenii mai devreme, fără a accepta totuși liberalismul radical al lui Hayek sau Friedman. În sfîrșit, Michnik îl hărțuiește cu sadism pe Habermas ("cea mai mare autoritate intelectuală și morală a Germaniei"), reproșîndu-i între altele că n-a scris niciodată nimic contra stalinismului, cum n-au scris nici reprezentanții Școlii de la Frankfurt. "Pentru un om care și-a început studiile în 1949, răspunde Habermas, marxismul occidental era varianta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
Holocaustul decît un astfel de fenomen, totuși, european? Autoarea se întreabă, cu îndreptățire, cum de o denumire geografică a fost transformată în una din cele mai pejorative desemnări din istorie și, de aici, în relațiile internaționale, științele politice, din discursul intelectual general? Și pune, în bună măsură, răspunsul pe seama antropologiei care studiază, prin obiect, separația, diferența, alteritatea. E poate mai bine să se vorbească de distincția dintre Europa de Vest și de Est. Și, atunci, Balcanii sînt doar o altă denumire pentru Europa de Est
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
atenția și cred că nu numai mie, pentru că e vorba acolo de un personaj pitoresc și extrem de simpatic, neobișnuit în peisajul Bucureștilor atît de pragmatici de acum două sau trei decenii: un Paganel sau un Don Quijote, pasionat al unei iubiri intelectuale absolut gratuite, cineva mistuit de o benefică monomanie, inofensivă pentru alții, plină de suferință dar și de delicii pentru sine însuși, care se consumă în spațiul poeziei. Poet, dar poet al altor iubiri, adică traducător de poezie, Otto Starck, "mărunt
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
Protestantism; exilat vienez stabilit în Anglia, unde declara tututor că e "neamț" pînă în măduva oaselor; misogin, dar magistru al celebrei Elizabeth Anscombe; un om care detesta violența, dar a fost cu toate acesta decorat în primul război mondial; geniu intelectual atras de "cariera" de grădinar în tinerețe, iar apoi de cea de institutor în Austria rurală; apolitic emigrat în Uniunea Sovietică la vîrsta de patruzeci de ani, declarîndu-se un "comunist în adîncul inimii"; un om care a dus un trai
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
general și generalizatoare sînt însă categorice, au "greutatea" unui verdict și pun la colț glasul profesioniștilor, și aceștia atît de puțini. Simptomatice mi se par și următoarele două fapte: primo, mult invocatul număr al Dilemei care provoca o evaluare lucidă, intelectuală și nepatetică a modelului Eminescu în spațiul cultural românesc, număr care a stîrnit reacții incendiare și care a pus în mișcare un spectacol kitsch, pe variate voci de idolatrii; secundo: apariția, la Editura Humanitas, a cărții Testamentul unui eminescolog aparținînd
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
Iulia Alexa Literatura din perspectiva teoriilor celor mai recente asupra mecanismelor expresiei, din perspectiva funcțiilor și canalelor de comunicare, din perspectiva istoriei mentalităților, a sociologiei, a retoricii și a filosofiei actului expresiei, totul cu o impresionantă acribie intelectuală, aplicat pe poezia și proza pașoptistă și postpașoptistă, iată subiectul tezei de doctorat a profesorului Liviu Papadima. Dar cartea tratează degajat și spiritual chestiuni de teorie a literaturii accesibile în mod normal numai omului de litere. O carte "grea" și
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
fiziologiilor (Fiziologia provințialului (Negruzzi), Fiziologia nasului (Heliade) și a raportului acestor specii "nearistotelice" cu literatura. Raportul eu-tu, narator-narator, "cititor abstract, implicit, înscris sau vizat", și cam săracele lor avataruri textuale în proza pașoptistă, adresarea ploconită către cititor și atmosfera intelectuală a epocii, cu preferințe snoabe sau plebee ("scârbosul Paul de Kock") deopotrivă cu formulele de introducere în ficțiune sunt culese, consemnate și analizate în pagini critice incitante încă de la titlu. Liviu Papadima știe cum să provoace la lectura unui text
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
născut în Fribourg în 1887, era un scriitor elvețian, cu un doctorat la Paris. În 1933 e numit ambasador al Elveției la București, reprezentînd aici și Grecia și Iugoslavia. Se adaptează repede în capitala României, întreținînd bune relații cu lumea intelectuală aleasă și cu cercurile democratice. Mihai Ralea, Ghelmegeanu, Vișoianu, I. Lugojeanu, Gafencu, prințesa Marta Bibescu și încă alții îi erau buni amici, frecventîndu-le casa și întîlnindu-se cu ei în restaurante. Devine, prin lungul său serviciu la București (1933-1945), o personalitate
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
pe care se situează. O aflăm în însemnarea din 25 octombrie 1939: În ceea ce privește problema germană care de peste 25 de ani nu a încetat să mă preocupe, poziția mea este de partea raționalismului integral. Făcînd abstracție de simpatia personală de natură intelectuală și politică pentru Franța, sunt împotriva Germaniei nu pentru că ea este inamicul ereditar al Franței ci pentru că totul, în germanism, se opune rațiunii." Anul 1940 se anunța sumbru și regele Carol al II-lea, preocupat, nu primește, de Anul Nou
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
de arhitectură, urbanistică, design interior etc., Artelier și Balkon reflectă exclusiv experiențe artistice neconvenționale, opțiune perfect justificată din punct de vedere psihologic după atîtea interdicții și așteptări, sau ilustrează ideologii și diverse concepte istorico-teoretice, fapt explicabil și el ca exercițiu intelectual și ca procedeu de clarificare pentru cercul redacțional și chiar pentru cercuri mai largi, iar Ianus încă nu s-a impus pe piață și oricum preocupările sale nu privesc strict fenomenul artelor plastice. Cu alte cuvinte, mișcarea artistică vie, la
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
a artei și psihanaliza), Tereza Sinigalia/Voica Maria Pușcașu (Mânăstirea Probota), Ioana Vlasiu (Anii '20, tradiția și pictura românească) și Teodor Enescu (Scrieri despre artă), ediție îngrijită de Ioana Vlasiu. Pentru prima oară în ultimii zece ani, profesionalismul și probitatea intelectuală copleșesc și prin cantitate foșgăiala primitivă a imposturii și a propagandismului inerțial, repliată eficient sub sigle pe care nu le mai numesc acum, spre a nu le trezi, prin chemarea însăși, la o existență nemeritată.
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
a "tipurilor": ea pornește de la Goethe, și, dacă Franzos este unul dintre multiplii receptori și "interpreți" ai esteticii acestuia, faptul dă măsura atît a substratului fertil pe care estetica weimariană, alături de idealismul filosofic romantic, l-a reprezentat pentru întreaga producție intelectuală a secolului al XIX-lea în Germania și Austria, ca și a valului epigonic și inerent simplificator pînă la falsificator pe care ea l-a susținut pînă tîrziu, pînă, de ce nu?, în era "realismului critic" și a "realismului socialist". Este
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
etc. Alții au strălucit prin învățătura și cultura lor bogată sau au fost creatori de știință teologică, ori de ramuri ale acesteia, ca Origen, Eusebiu, Părinții capadocieni, Ieronim, Fericitul Augustin, Sfântul Maxim Mărturisitorul etc., dând Bisericii temelie doctrinară și prestigiu intelectual. Alții au îmbinat uriașa muncă intelectuală cu cea organizatorică și administrativă, ca unii autori din Școala alexandrină, în frunte cu Origen, Părinții capadocieni, Sfântul Chiril, 44 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice..., p. 10. 45 Mitropolit Nicolae Corneanu, Studii Patristice
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și cultura lor bogată sau au fost creatori de știință teologică, ori de ramuri ale acesteia, ca Origen, Eusebiu, Părinții capadocieni, Ieronim, Fericitul Augustin, Sfântul Maxim Mărturisitorul etc., dând Bisericii temelie doctrinară și prestigiu intelectual. Alții au îmbinat uriașa muncă intelectuală cu cea organizatorică și administrativă, ca unii autori din Școala alexandrină, în frunte cu Origen, Părinții capadocieni, Sfântul Chiril, 44 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice..., p. 10. 45 Mitropolit Nicolae Corneanu, Studii Patristice - aspecte din vechea literatură creștină, Edit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
formă nouă. La Atena, la Constantinopol, Nicomedia, Antiohia și-n alte multe orașe, profesori cu reputație atrăgeau în jurul lor un număr impresionant de studenți.57 Secolul al IV-lea reprezintă punctul culminant al contactului dintre literaturile elenă și creștină. Performanțele intelectuale ale Părinților Bisericii și excepționalul lor talent oratoric au stârnit admirația păgânilor.58 Libanus bunăoară, îl considera pe Sfântul Vasile cel Mare superior sieși 59, iar pe Sfântul 60 53 Idem, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 57. s jusqu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
-lea au creat o literatură clasică în stare să înfrunte mileniile și să satisfacă spiritele cele mai alese. Din contactul cel uri a ieșit cea mai frumoasă floare, aceea a umanismului creștin.62 Spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în mediile intelectuale ale limbii grecești, în Orient, în care au existat adesea apărători hotărâți ai păgânismului până spre sfârșitul secolului al VI-lea, îndeosebi prin neoplatonism, pe plan intelectual în Occident nu s-a produs în mod substanțial nici o rezistență la creștinism
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
floare, aceea a umanismului creștin.62 Spre deosebire de ceea ce s-a petrecut în mediile intelectuale ale limbii grecești, în Orient, în care au existat adesea apărători hotărâți ai păgânismului până spre sfârșitul secolului al VI-lea, îndeosebi prin neoplatonism, pe plan intelectual în Occident nu s-a produs în mod substanțial nici o rezistență la creștinism; în spațiul latin se produce o epuizare a forțelor intelectuale ale păgânismului 63. Literații păgâni nu s-au mărginit decât să citească, să copieze și să-și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
adesea apărători hotărâți ai păgânismului până spre sfârșitul secolului al VI-lea, îndeosebi prin neoplatonism, pe plan intelectual în Occident nu s-a produs în mod substanțial nici o rezistență la creștinism; în spațiul latin se produce o epuizare a forțelor intelectuale ale păgânismului 63. Literații păgâni nu s-au mărginit decât să citească, să copieze și să-și corecteze copiile din autorii favoriți. La drept vorbind, nu sunt cine știe ce marele ediții ale clasicilor care ar fi fost realizate de aristocrații păgâni
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea și până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, culminând în romantismul german (nelăsând neatinsă, cum voi încerca să arăt, nici literatura română). Semn al ordinii universului, ca și al vieții intelectuale, politice, sociale, "filosofia" grădinăritului preocupa atât de mult clasele educate, încât Chesterfield a folosit pentru ea termenul de furor hortensis. Grădina în "stil francez" a preluat ideea designului axial din Renașterea italiană, devenind exemplu al raționalității dominante în "epoca disciplinei
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
în sine: o scriitoare părăsește România comunistă în 1976 și încearcă să se acomodeze cu un climat social și cultural cît se poate de diferit, cel suedez. Și nu orice scriitoare, ci una cunoscută, cu legături la vîrf în lumea intelectuală românească, o femeie frumoasă și dezinvoltă, fără pic de pudibonderie. Ajunsă în Suedia, ea reușește să rămînă într-o lume culturală la fel de elevată, chiar dacă străină, învață suedeza pînă la a scrie literatură în această limbă nu tocmai prietenoasă și adoptată
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]