3,978 matches
-
reale a puterii rusești. În cele din urmă, este parte integrantă din respectivul model de a crede că nici o problemă - oricât de lipsită de speranță ar putea să pară - nu este cu adevărat imposibil de rezolvat dacă depunem eforturi bine intenționate, bine finanțate și competente. Am încercat în altă parte să expun rădăcinile intelectuale și istorice ale acestei convingeri 2; aici mă limitez să-i subliniez puterea persistentă, în ciuda experiențelor contrare, cum ar fi războiul din Vietnam și declinul general al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
propune răsturnarea statu-quoului, schimbarea relațiilor de putere între două sau mai multe națiuni. O politică ce-și propune doar ajustări, lăsând esența relațiilor de putere intactă, operează încă în cadrul unei politici de statu-quo. Opinia care identifică imperialismul cu orice sporire intenționată a puterii este promovată în principal de două grupuri. Cei care se opun din principiu oricărei națiuni individuale și politicilor acesteia, cum sunt anglofobii, rusofobii și antiamericanii, privesc însăși existența obiectului fobiei lor ca pe o amenințare la adresa lumii. Când
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să succeadă Imperiului Otoman în calitate de putere dominantă în Balcani tocmai datorită imperialismului cultural care a folosit Biserica Ortodoxă ca instrument al politicii externe. În sfera laică, la mission civilisatrice a Franței a fost o armă puternică a imperialismului francez. Folosirea intenționată a atractivității civilizației franceze în scopul promovării politicii externe a reprezentat o piatră de temelie a imperialismului Parisului în rândul țărilor adiacente Mediteranei de est înaintea primului război mondial. Valul de simpatie publică la nivel mondial ce a ajutat Franța
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
armate ale statelor beligerante și, întrucât populația civilă nu participă activ la confruntarea armată, aceasta nu trebuie să devină obiectul ei. Drept urmare, este considerată o datorie morală și juridică obligația de a nu ataca, răni sau ucide civili în mod intenționat. Rănirea și omorârea lor ca incidente ale operațiunilor militare precum bombardarea unui oraș sau o luptă care se desfășoară într-o zonă locuită sunt regretate ca fiind consecințe uneori inevitabile ale războiului. Totuși, evitarea acestora cât mai mult posibil este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
este standardul potrivit căruia, în concordanță cu această pondere, diferite tipuri și cantități de armament sunt alocate diferitelor națiuni? 3. Odată ce s-a răspuns la cele două întrebări, care este efectul real al acestor răspunsuri din punctul de vedere al intenționatei reduceri a armamentelor? 4. Ce influență are dezarmarea asupra problemelor păcii și ordinii internaționale? Ponderea Armamentele și cursa înarmării reprezintă una dintre cele mai importante manifestări ale luptei pentru putere pe scena internațională. Argumentele tehnice, ofertele, contraofertele și neînțelegerile privind
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
meritul acestuia din urmă. În rarele cazuri în care o astfel de legătură a fost stabilită prin politicile de ajutor extern ale Națiunilor Unite sau alte altor instituții occidentale, acest lucru s-a întâmplat mai degrabă accidental decât în mod intenționat; deoarece nici domeniul și nici procedurile, în forma lor actuală, nu pot conduce singure la stabilirea unei astfel de legături. Asistența economică și tehnică acoperă toată gama de nevoi personale și sociale, de la educație și sănătate la administrația publică și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
comemorarea Revoluției din octombrie 1917. Prin el (identitatea sa este irelevantă pentru scopul său simbolic), Uniunea Sovietică este cea care întâmpină oaspeți, onorează și încearcă să-și impresioneze oaspeții - precum și pe cei pe care nu i-a invitat în mod intenționat - cu bogăția și generozitatea sa. Nu întâmplător, în anii ’30, după ce Uniunea Sovietică recâștigase o poziție importantă, dar suspectă în societatea națiunilor, petrecerile oferite de ambasadele sovietice din întreaga lume erau renumite pentru luxul lor și pentru cantitatea și calitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Pe când cei din urmă consideră că putem construi totuși o comunitate mondială fără putere, realiștii nu sunt de acord. Pentru realism, oricât de bine concepute ar fi instituțiile internaționale, oricât de armonizate ar fi interesele noastre sau oricât de bine intenționate ar fi ideile, puterea va rămâne arbitrul final (de notat, nu sursa) al rezultatelor. Deoarece nici natura umană, nici instituțiile nu sunt perfectibile, va trebui să veghem întotdeauna atât pentru a-i identifica pe cei care ar manipula sistemul, cât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca dobândire de către individ a unor forme noi de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau a exersării. În accepțiunea acestora, învățarea este un fenomen comun atât lumii animale, cât și celei umane. La om, însă, învățarea constă în modificarea intenționată a conduitei care se produce atât pe calea dobândirii experienței individuale, cât și pe cea a dobândirii experienței sociale. Modificarea conduitei se face într-o direcție determinată, în funcție de experiența anterioară a unei anumite situații, ceea ce explică caracterul adaptativ al modificărilor
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și analiza patru tipuri de conducători, reieșite din cercetările de teren și având ca punct de plecare corelația (sau lipsa ei) dintre orientarea și stilul conducerii. Astfel, există: 1) conducători valoroși cu orientare bună în raport cu sarcinile lor, capabili, cultivați, bine intenționați și cu stil de conducere pozitiv (comunicativi, calmi, generoși, înțelegători, agreabili în relațiile cu ceilalți); 2) conducători valoroși, dar lipsiți de stil, caz în care se ajunge uneori la situații dramatice deoarece sunt respinși de către subordonați, între ei și subordonați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupului în loc să caute un compromis, se îndepărtează de el. Se degajă ideea că nu atât acordurile conduc la dezvoltarea grupului, ci mai ales dezacordurile dintre membrii grupului - de aceea, dacă ele nu există, la nevoie, ar trebui generate în mod intenționat. Să ne reamintim că Lewin recomanda folosirea acelor „atomi radioactivi” - sau, dacă nu există, să-i introducem în grup pentru a contribui la dezvoltarea grupului. Doise și Moscovici propuneau chiar o serie de directive care ar trebui avute în vedere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de bază ale negocierii pozițiilor în așa fel încât atenția lor va fi orientată asupra problemei. În fine, dacă opozanții se folosesc de trucuri, atunci „îmblânzirea opozantului agresiv” ar putea avea toate șansele de succes, indiferent de mijloacele folosite (înșelătoria intenționată, războiul psihologic, presiunea impusă de apărarea pozițiilor). În partea a III-a a lucrării lor, autorii prezintă pe larg răspunsuri, exemple, argumente, modalități ce ilustrează situațiile descrise. În fața negociatorului apar încă multe alte probleme și alternative pentru care trebuie să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o ridiculiza mai bine; sunt atacate convingerile politice sau credințele religioase ale victimei; se glumește pe seama vieții private a victimei; se glumește pe seama originii sau naționalității ei; victima este obligată să accepte activități umilitoare; notarea inechitabilă și în termeni rău intenționați a muncii victimei; deciziile victimei sunt puse sub semnul întrebării sau contestate; agresarea victimei în termeni obsceni sau insultători; hărțuirea sexuală a victimei (prin gesturi sau propuneri). 4. discreditarea profesională a victimei nu i se atribuie sarcini de realizat; privarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
apanajul exclusiv al adultului. În adolescență, tinerii aspirând la un alt statut decât cel de „copil" se împotrivesc dorinței părinților de a nu întârzia, de a avea grijă deosebită pentru studiu, de a nu intra în relații cu persoane rău intenționate, periculoase, de a nu-și crea și adopta modele „facile". Părinții vorbesc și transmit enorm copilului în perioada micii copilării, ei învață efectiv să vorbească, să participe la dialog. Copiii pun întrebări la care părinții încearcă să răspundă, ei ar
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și plin de substrat. Comunicarea are o mulțime de înțelesuri, o mulțime de scopuri și cam tot atâtea metode de exprimare și manifestare. Nu există o definiție concretă a comunicării însă se poate spune cel puțin că, comunicarea înseamnă transmiterea intenționată a datelor, a informației. 52 54 Ce se înțelege prin comunicare: ¾ o provocare constantă pentru psihologia socială; ¾ o activitate; ¾ satisfacerea nevoile personale; ¾ legătura între oameni, etc. Societatea continuă să existe prin transmitere prin comunicare, dar este corect să spunem că
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ar putea influența în deciziile pe care le ia. Un alt tip de reacție este conformarea malițioasă, adică conformarea față de litera legii și nu față de spiritul ei. Individul face ceea ce i se spune, dar fără entuziasm, greșind uneori în mod intenționat și ascunzându-se în spatele scuzei că a respectat întocmai ceea ce i s-a spus să facă. Efectele pe termen lung ale unor astfel de comportamente constau în reducerea dezvoltării personale a acestor manageri, care nu își pot exprima ideile și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
et histoire, Paris, Gonthier (prima ediție: 1952). Φ Atitudine, Discriminare, DIVERSITATE, PREJUDECATĂ, RASISM, Stereotip, XENOFOBIE Etnocidtc "Etnocid" Dacă genocidul este eliminarea prin ucidere a unui popor (genos) de către un grup puternic care Îi este ostil, etnocidul se manifestă ca distrugerea intenționată a culturii unei etnii de către o populație dominantă, care impune o aculturație și o asimilare a propriilor valori sub pretextul modernizării sau al progresului. ν Genocidul și etnocidul țin de o voință sistematică de a suprima oamenii sau modul lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se alătură celor politice și juridice când Încercăm să utilizăm termenul. Riscând să cădem În formalism și În derizoriu, este fără Îndoială imposibil să ne limităm strict la o definiție care nu ar ține seama decât de eradicarea fizică și intenționată a unei „etnii”. Introducerea genocidului În dreptul internațional După preluarea puterii de către naziști În 1933, Raphael Lemkin, jurist american de origine poloneză, Încearcă să obțină calificarea și condamnarea printr-o convenție internațională a antisemitismului hitlerist și, dincolo de acest caz particular, a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pp. 69-70). Prejudecățile sunt așadar niște „bucate alese” pentru experimentatorii care le-au manipulat diversele elemente, cum ar fi, În special, efectele lor asupra vieții sociale sau politice ori aspectul lor cognitiv și afectiv. Să amintim experimentele privind strategia handicapului intenționat, efectuate de Berglas și Jones, care presupuneau, conform predicțiilor teoriei comparației sociale a lui Leon Festinger, că oamenii cărora li s-a indus o stare de nesiguranță cu privire la capacitățile și aptitudinile lor reale Își vor fabrica deliberat „frâne” dacă sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întotdeauna pavat cu astfel de scheme cognitive sau cu bune intenții, este probabil ca aceste cunoștințe, care nu presupun prea multă reflecție și sunt rapid exprimate, și aproximările pe care le conțin să constituie baza pentru diverse forme de discriminare, intenționate și care fac mult rău. Intenționalitatea, manipulată În special În anchetele privind atribuirile cauzale, este Într-adevăr componenta principală a comportamentelor și a anumitor prejudecăți, dând sau nu naștere unor forme mai mult sau mai puțin politizate de xenofobie, rasism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opinii (unui argument) propuse i se poate contrapune o opinie sau un argument alternativ care respinge sau restabilește poziția inițială a locutorului. Din punct de vedere structural, rolul argumentativ de concesie are actualizări multiple, în funcție de gradul de intensitate al noțiunii intenționate, încît, pentru limba română, ele se pot manifesta ca structuri tipice, realizate prin subordonare (hipotactice), forte (deși A, totuși B), sau ca structuri atipice, paratactice (construcții adversative marcate prin dar, însă), slabe, precum Sigur că A, dar B sau Admit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spre o finalitate, fiind conceput în funcție de locutor și înscriindu-se într-un cadru temporal. Este adevărat însă că discursul, constrîns să vizeze o finalitate, poate fi deturnat, prin digresiuni, reformulări, reveniri, astfel încît să determine locutorul să recepteze eficient mesajul intenționat. În cazul dialogului, în interacțiunea orală, uneori, este dificilă controlarea completă a structurii discursului. După O. Ducrot, nici în asemenea situații nu s-ar produce dezorientări discursive, ci s-ar urma o direcționare argumentativă prin unitățile înseși ale limbii. c
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN FIGURĂ. În retorică, cel care folosește discursul trebuie să instruiască, dar și să emoționeze și să placă. Pentru realizarea acestor finalități, utilizatorii acestui tip de discurs folosesc figurile. Acestea sînt schimbări intenționate ale sensurilor, de la un cuvînt la altul, ale semnificațiilor de la o propoziție la alta și de la o frază la alta, urmărindu-se, de fiecare dată, schimbarea gîndirii alocutorilor sau a comportamentelor acestora. Noțiunea de "figură" este în mod tradițional legată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Putem astfel vorbi de existența unui proces în buclă: scenografia este forma de manifestare a discursului, în același timp, însă, pe măsură ce se desfășoară, discursul se legitimează prin scenografia pe care o prezintă, instaurînd-o drept singura pertinentă pentru a transmite mesajul intenționat. Scenografia dă naștere discursului, care, la rîndul său, o materializează; ea este atît condiție, cît și produs al discursului. V. discurs. MAINGUENEAU 1993; MAINGUENEAU 2004. NM SCHEMATIZARE. Teoria "schematizării" a fost dezvoltată de J.-B. Grize, care a propus un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fulgerul nu este agent, nici instrument controlat, ci doar forță) Plouă (unde nu există decît un proces, fără participanți) Emma a pictat o acuarelă (unde acuarela este mediu-efect, Emma este agent) Oliver căzu (unde experiența lui Oliver este prea puțin intenționată: el este mediu, nu agent, precum orhideele de mai jos). Orhideele au crescut rapid Ion și-a stricat mașina (unde, presupunînd că a acționat neintenționat, Ion este atît făptaș cît și victimă, din acest motiv putînd fi numit agent/mediu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]