3,857 matches
-
pe elevi. Analizați curriculumul, modul În care Îl predați și dacă elevii Îl consideră interesant sau motivant. Folosiți o varietate de metode și mijlaoce, inclusiv cele care implică utilizarea calculatorului. Deseori elevii se implică mai mult atunci când lucrează cu programe interactive și le face plăcere să caute pe internet. Distribuiți elevii În grupuri cu alți elevi care Îi vor motiva și sprijini. Încercați să aflați problemele pe care le au acasă. Discutați problemele de comportament cu ceilalți profesori și alegeți Împreună
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de Brian Richardson , la spectacolul de operă ca în Narrativizing the End: Death and Opera de Linda Hutcheon și Michael Hutcheon sau la spectacolul cinematografic și de televiziune ca în Film and Television Narrative de Jason Mittell , The Myths of Interactive Cinema de Peter Lunenfeld , și Literary Film Adaptation and the Form/Content Dilemma de Kamilla Eliott . Naratologia post-clasică este interesată și de spectacolul muzical, în abordări ca Overview of the Music and narrative Field de Emma Kafalenos, Music as Narrative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
anti aristotelică. Monika Fludernik, în Narrative and Drama , arată că dihotomia narațiune dramă este un subiect refuzat de naratologia post-clasică și consideră că drama este, ca și alte genuri marginale cum ar fi lirica, pictura, muzica, hipertextul sau spectacolul cinematografic interactiv, o posibilă candidată la narativitate. Fludernik insistă, printre altele, pe rolul spectatorului care oferă, prin prezența lui, spectacolului dramatic, un scenariu spațio temporal specific. Insistă, de asemenea, pe importanța unor concepte ca fabula, discurs, evenimente, existențe, focalizare, voce sau situații
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare); tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare, evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată; dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea); Principiul interactiv al acțiunii educațional terapeutice obligă ca activitățile educative să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice ca urmare a faptului că aceste categorii terapeutice nu pot fi abordate separat (în acest mod se amplifică caracterul terapeutic al fiecărei activități educative din
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
de Brian Richardson , la spectacolul de operă ca în Narrativizing the End: Death and Opera de Linda Hutcheon și Michael Hutcheon sau la spectacolul cinematografic și de televiziune ca în Film and Television Narrative de Jason Mittell , The Myths of Interactive Cinema de Peter Lunenfeld , și Literary Film Adaptation and the Form/Content Dilemma de Kamilla Eliott . Naratologia post-clasică este interesată și de spectacolul muzical, în abordări ca Overview of the Music and narrative Field de Emma Kafalenos, Music as Narrative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
anti aristotelică. Monika Fludernik, în Narrative and Drama , arată că dihotomia narațiune dramă este un subiect refuzat de naratologia post-clasică și consideră că drama este, ca și alte genuri marginale cum ar fi lirica, pictura, muzica, hipertextul sau spectacolul cinematografic interactiv, o posibilă candidată la narativitate. Fludernik insistă, printre altele, pe rolul spectatorului care oferă, prin prezența lui, spectacolului dramatic, un scenariu spațio temporal specific. Insistă, de asemenea, pe importanța unor concepte ca fabula, discurs, evenimente, existențe, focalizare, voce sau situații
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
procesul instructiv-educativ, participarea copiilor la elaborarea unor proiecte de amplasare a unor diferite obiective, elaborarea unei lucrări bazate pe cercetarea și activitatea practică desfășurată cu copiii pe o perioadă mai îndelungată și finalizată într-un produs util. Este o metodă interactivă prin care elevilor, împărțiți în perechi /grup, li se propune o temă, dar și o planificare a activității (obiective, grupe, sarcini, data finalizării, surse bibliografice). Cadrul didactic le evaluează în funcție de: corectitudinea științifică, generalizarea problemei, organizarea ideilor și a materialelor în
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Puncte forte: au ca temei științific viziunea psihologică modernă despre gândire, conform căreia structurile cognitive se construiesc prin acțiune și interiorizare; au valențe formative mai puternice decât metodologia tradițională; deplasează accentul de la activitatea individuală de învățare la activitatea de grup, interactivă, în care se promovează nu competiția și ierarhizarea, ci colaborarea constructivă - extrem de fertilă pentru gândirea divergentă, creativă și productivă; produc modificări pozitive la nivelul întregii personalități în sfera afectivă, motivațională, volitivă, aptitudinală, atitudinală și relațională. Puncte slabe: necesită investiție de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de Brian Richardson , la spectacolul de operă ca în Narrativizing the End: Death and Opera de Linda Hutcheon și Michael Hutcheon sau la spectacolul cinematografic și de televiziune ca în Film and Television Narrative de Jason Mittell , The Myths of Interactive Cinema de Peter Lunenfeld , și Literary Film Adaptation and the Form/Content Dilemma de Kamilla Eliott . Naratologia post-clasică este interesată și de spectacolul muzical, în abordări ca Overview of the Music and narrative Field de Emma Kafalenos, Music as Narrative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
anti aristotelică. Monika Fludernik, în Narrative and Drama , arată că dihotomia narațiune dramă este un subiect refuzat de naratologia post-clasică și consideră că drama este, ca și alte genuri marginale cum ar fi lirica, pictura, muzica, hipertextul sau spectacolul cinematografic interactiv, o posibilă candidată la narativitate. Fludernik insistă, printre altele, pe rolul spectatorului care oferă, prin prezența lui, spectacolului dramatic, un scenariu spațio temporal specific. Insistă, de asemenea, pe importanța unor concepte ca fabula, discurs, evenimente, existențe, focalizare, voce sau situații
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
este doar un mit sau o iluzie". În vreme ce, pe de o parte sprijină și îmbogățesc agenda constructivistă, pe de altă parte, postmoderniștii o supun interogațiilor. Astfel se atrage atenția că abordările constructiviste implică faptul că identitățile sunt construite în mod interactiv, prin interacțiune, neglijându-se astfel rolul puterii în procesele de clasificare. În plus se sugerează că de fapt ceea ce face constructivismul este o simplă catalogare o categorizare ce este prin ea însăși o esențializare. În acest sens, postmoderniștii apreciază că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
decât pe ce se petrece În clasă. Frământarea profesorului, preocuparea să majoră este procesul de Învățare, implicarea deopotrivă a elevilor și a profesorului. Aceste observații nu descriu neapărat o metodă cât mai ales o filosofie educațională caracterizată printr o abordare interactivă, comunicativa, de cooperare atât Între elevi cât și Între elevi și profesor. Profesorul este parte a procesului, nu numai dirijor și observator extern. În Învățământul simultan În special, esența este utilizarea a ceea ce știu și pot deja face elevii, sprijinindu
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
deja Însușit. Învățământul modern subscrie la ideea elasticității structurii lecției, la suplețea organizării ei, la diferite modalități de desfășurare. Libertatea pe care o are învățătorul În conceperea și desfășurarea lecției descriu mai ales o filozofie educațională bazată pe o abordare interactivă, comunicativa, de cooperare. Programa menționează că principala coordonată a modernizării lecției În sistemul simultan o reprezintă renunțarea la structuri prestabilite și adoptarea unei atitudini creatoare În conducerea actului didactic. Formele adoptate trebuie să asigure continuitatea În studierea conținuturilor și asigură
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
a face cu semiotici și cu texte (nu numai literare) care ne invadează lumea în care trăim; parcurgând traseul semioticilor textuale, cititorul descoperă că puterea de a transforma textele în discursuri se află în el însuși, că poate deveni participant interactiv ca entitate a unui proces semiotic complex. Lucrare de sinteză, în acord cu cercetarea internațională cea mai actuala, Semiotici textuale evidențiază cu pregnanta și pertinenta interconectivitatea discursurilor, a subiecților și a produselor și manieră lor de functionare în cadrul a două
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu textul; * se ajunge de la un text la un discurs prin decodarea intereselor care relevă istorii culturale și sociale, contexte sociale actuale sau contextul comunicațional; * existența unei relații de motivare între semnificant și semnificat. Asociați cu sistemul semiotic al participanților interactivi (Kress, van Leeuwen 2006), enunțătorul (producătorul) și destinatarul devin protagoniștii unei semiotici a acțiunii (Școală de semiotica de la Paris) sau a unui discurs acțional (Analiza Critică a Discursului Critical Discourse Analysis). Secvențialitatea evenimentelor și metamorfoza stărilor sunt implicite în (de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și datoriei. I.2.c.1. De la acțiune la ideologie Analiza critică a discursului (CDA) presupune depășirea microstructurii unui text, oferită de identitate referențiala, conectori, coeziune, coerentă, pentru a ajunge la o macrostructura discursiva. Acest nivel abstract justifica analizarea participanților interactivi prin prisma unor valori relaționale, experiențiale și expresive. Decodarea unui text pentru a ajunge la un discurs prin glisarea dinspre structurile microtextuale către structurile macrodiscursive justifica triunghiul multidisciplinar discurs societate cunoaștere, care se află, de fapt, la baza oricărei ideologii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pentru o abordare non-esențialistă (Holliday, Hyde, Kullman 2004) asupra identității și culturii. Această perspectivă (de)constructivista se înscrie în tiparele metodologice ale semioticii sociale tocmai prin analiza celor patru sisteme semiotice. Analiza identității culturale a participanților reprezentați și a celor interactivi constituie trecerea de la un nivel microdiscursiv către un nivel macrodiscursiv sau descoperirea unor pasiuni și ideologii dincolo de acțiunile dintr-o narativitate literară sau publică. Considerăm că o definiție a termenului "cultură" se poate realiza prin menționarea a cel puțin șase
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
2001: 263) în a cărui reprezentare se regăsesc elemente esențiale pentru o analiză semiotica: comunicare, cultura și structura. Interpretând cultură drept nodul principal, Balmer implicit instituie un flux de la acest centru către elementele identității vizuale (compoziție/ structura, participanți reprezentanți și interactivi, modalitate), care vor conduce către semnalarea unei schimbări/ a unei păstrări a strategiei de comunicare corporatistă. Semiotica socială pare să ușureze procesul decizional în construirea imaginii corporatiste prin concentrarea asupra elementelor individuale care transferă o semnificație (Watts 2004: 357). Luarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care nu vede și care poate fi asociată sistemului semiotic al participanților reprezentați (van Leeuwen 2005), dispuși în cadrul structurii compoziționale; * pe de altă parte, văzul care nu este văzut și care reprezintă ochii privitorului poziționat în sistemul semiotic al participanților interactivi. Această "împletire" între a privi și a vedea pune accent pe un principiu important din semiotica socială, si anume faptul că atât producătorul, cât și privitorul/ consumatorul posibil exercita o anumita putere în fabricarea textelor și a discursurilor (vizuale). Scrierea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
construiască pe trei paradigme: participare activă, indexicalitate → simbolicitate și participare socială. Semiotica acțiunii și a pasiunii împreună cu semiotica socială joacă un rol important în această perspectivă multidisciplinara a identității corporatiste deoarece: * oferă patru sisteme semiotice (participanți reprezentați, compoziție, modalitate, participanți interactivi), utile pentru decodarea imaginii mentale și vizuale corporatiste. Vom utiliza termenul "imagine", cu toate ca Grunig et al. (1992: 33) preferă termenii "reputație", "percepție" sau "evaluare". Opțiunea pentru termenul "imagine" se datorează faptului că analiza noastră se va axa, de asemenea, pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unde public/-urile (Gilpin 2008: 9) sunt cel mai important element. Această centrare pe publicuri, care poate (re)câștiga legitimitatea corporatistă, are o dublă consecință: * pe de o parte, ca și în semiotica, se atribuie o importanță deosebită subiecților/ participanților interactivi și percepțiilor acestora; * pe de altă parte, mixul identitar ar trebui să cuprindă un alt triunghi axat pe publicuri, mediu și reputație (Balmer 2001: 263) După cum am menționat, frica este sentimentul de vârf prin care trec membrii organizațiilor/ companiilor și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
structurată pe mărturiile angajaților, pe echipamentul de protecție, pe tehnologia modernă biosecurizată de procesare a cărnii de pui, toate acestea fiind un semn indice al implicării sociale în ceea ce privește sănătatea populației. Următorul sistem semiotic care trebuie luat în considerație sunt participanții interactivi. Studiul contextului social situațional și importanța cercetării sunt primele semne de relații publice prin care se poate aprecia mediul (Carrell, apud Newsom et al. [2000] 2003: 549). În acest proces de înțelegere a publicurilor-țintă (jurnaliști, autoritățile statului, liderii de opinie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
deschideți ușa la hoți, la impostori, la mafioți! Structura narativa pe care se axează piesă verbală metafictivă a lui C.-V. Tudor poate fi analizată prin sistemul semiotic al lui Kress și van Leeuwen (2006): a) participanți reprezentați și participanți interactivi. Elementele deictice (pronumele personale) sunt indici ai participanților creați de C.-V. Tudor. Triada electorală este reprezentată de participanții interactivi: candidat contracandidați electorat. Această relație este reprezentată că spațiul mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
-V. Tudor poate fi analizată prin sistemul semiotic al lui Kress și van Leeuwen (2006): a) participanți reprezentați și participanți interactivi. Elementele deictice (pronumele personale) sunt indici ai participanților creați de C.-V. Tudor. Triada electorală este reprezentată de participanții interactivi: candidat contracandidați electorat. Această relație este reprezentată că spațiul mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați) VOI (alegătorii). Aceeași relație triadică se regăsește și în povestea românească (Capră cu trei iezi), care constituie spațiul mental-sursă: CAPRĂ
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
umană, gen [+masculin] Spațiul mental-sursă = nivelul meta-metaformelor Uniformă albastră → căpitan de vas Ființă umană, gen [+masculin], [+poziție socială] Poză clădirii Primăriei → primar al Bucureștiului Ființă umană, gen [+masculin], [+poziție socială] Față → Traian Băsescu Ființă umană, gen [+masculin] b) compoziție & participanți interactivi. Sistemul compozițional este structurat pe excentricitate. Patru centri dinamici, care interacționează între ei, ocupă cele două subcâmpuri divizate de axa verticală. Dacă interpretăm cele două poziții (stânga/ alegătorii versus dreapta/ tinerii PD-iști; jos/ alegătorii, bunicuța și primarul versus sus
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]