9,535 matches
-
sunt mesaje de răspuns, 82 dintre ele începând invariabil cu "Vă mulțumesc..." (pentru scrisoarea - sau chiar scrisorile - pentru carte, revistă, vedere, invitație, șpalturi etc.) În conștiinciozitatea și, de cele mai multe ori, promptitudinea cu care răspunde Cioran, regăsim politețea omului de lume interbelic, pentru care a răspunde unui mesaj nu era doar o chestiune de bună-cuviință, ci și de onoare. Dar resorturile acestei relații sunt ceva mai complicate. Astfel, Kraus era cu treisprezece ani mai tânăr decât Cioran. Chiar dacă acesta nu manifestă nicicând
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
și despre fosta casă a familiei Monteoru, construită cu banii câștigați dintr-un norocos teren petrolifer. Lucruri vechi de câteva secole, așadar, privite prin lentila contemporană a reconstrucției unei identități culturale. „Calea Victoriei s-a modificat foarte mult în timp. În interbelic este apogeul ei. Mai ales după Primul Război, ea câștigă confruntarea cu Bulevardul Colței, ca axă comercială. Atunci, acesta din urmă a fost segmentat în mai multe bulevarde, așa cum e și astăzi: Lascăr Catargiu, Bulevardul Magheru, Nicolae Bălcescu, Ion I. C
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
Covrig Roxana Primul concurs de miss din România a avut loc în anul 1929. Atunci, Magda Demetrescu a fost aleasă de experți importanți, intelectuali rasați și profesioniști de scenă și imagine celebri în perioada interbelică prima miss din istorie. Din juriu făceau parte Alexandru Vaida-Voevod, ministru de Interne, prof. Tzigara Samurcas, printesa Alexandrina Cantacuzino, actrița Maria Giurgea, scriitorul Liviu Rebreanu, sculptorul Karl Storck și alte nume sonore din acea perioadă, scrie Nicolae Uszkai pe pagina
Cine a fost prima Miss România by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/65240_a_66565]
-
dar și din experiența unui om vechi, posibil încă din adolescență. Cel care a început să scrie literatura când cu puțin trecuse de douăzeci de ani - și avea să publice douăzeci de ani mai târziu - era format să aparțină lumii interbelice, care rămâne modelul său, și-i inspiră toate investigațiile. Profesorul ține lecții, simte plăcere să-l farmece pe discipol, uluindu-l prin neașteptate jerbe informaționale, mai adesea de natură să modifice opinia curentă în chestiune, vicioasa în puncte ascunse. Pe
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
aplecat spre viața cetății, Mihail îl eclipsa în anii ‘40 pe Nicolae, care, pe cît de înzestrat era pentru pledoaria avocățească, pe atît de retras era din viața socială. Pe de altă parte, bunăstarea la care ajunseseră amîndoi în răstimpul interbelic și educația aristocratică pe care o primiseră în familie îi hărăzea unei pante ascendente și pe deplin mulțumitoare. Numai că desființarea monarhiei și instaurarea comunismului avea să le schimbe viața. Mihail va fugi în Occident spre a-și salva pielea
Cruciatul și crucificatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6574_a_7899]
-
Pavel Șușară Artiștii din vechea gardă a sculpturii noastre interbelice, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Irimescu, Romul Ladea, Corneliu Medrea, Constantin Baraschi, Boris Caragea etc., deși au rămas în datele majore ale stilisticii proprii, tematic și iconografic sînt tot mai sever confiscați de imperativele doctrinare ale realismului socialist și de
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
ediții a programului intitulat Mitologii urbane. Orașul și literatura. Cu acest prilej, Sala Oglinzilor a devenit, la propriu, neîncăpătoare, așa cum Cronicarul mărturisește a nu o mai fi văzut vreodată. Despre meticuloasele aplicații întreprinse de Sorin Alexandrescu pe patru romane românești interbelice chiar nu se poate vorbi în numai câteva rânduri. Din fericire, cum s-a mai făcut și cum se va mai face, întregul eveniment a fost filmat. De aici și până la constituirea unei veritabile arhive multimedia a Uniunii Scriitorilor din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
o scurtă înșiruire a vârstelor europene, așa cum s-au văzut ele de la porțile Răsăritului. Prima Europă, ispititoare și iscând sentimente de afiliere, e a lui Dinicu Golescu. Îi urmează, în același secol, Europa bonjuriștilor apoi, cea mai firească, poate, Europa interbelică, vârsta lepădării noastre, măcar în parte, de complexe. A patra Europă avea să fie una a despărțirilor, a zidurilor. Undeva între ele, în 1939, apare, la Editura Casei Școalelor, cartea lui D. I. Suchianu, Amica mea, Europa. E o fotografie de
Europa 3/4 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6374_a_7699]
-
Andrei Oișteanu Stupefiantele în viața personajelor Narcoticele au devenit destul de prezente în viața personajelor din proza interbelică. Faptul nu trebuie să ne mire. În perioada de trei decenii dintre Primul Război Mondial și instaurarea comunismului în România s-a schimbat pattern-ul narcofiliei și portretul robot al consumatorului de narcotice și halucinogene. Nu mai era vorba de
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
instaurarea dictaturii bolșevice. Cum spuneam, numărul consumatorilor de narcotice și stupefiante a crescut mult în România de după Primul Război Mondial. Cele mai folosite droguri în această epocă au fost morfina, heroina, cocaina, opiumul (laudanum) și eterul. Oricine frunzărește ziarele românești interbelice vede cât de frecvent aborda presa problema folosirii ilicite a drogurilor: trafic peste graniță, lume interlopă și clanuri mafiote implicate în trafic cu narcotice, morți misterioase datorate unor supradoze involuntare, sinucideri cu narcotice sau din cauza lipsei lor, furturi de droguri
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
legene în așa fel, încât crezurăm că ne ridicăm spre ceruri" (Chira Chiralina, 1923). Eroii principali dintr-un roman de Pavel Chihaia (Blocada, 1947), negustori, cămătari, proprietari de localuri și de bordeluri, fac și ei trafic de stupefiante în Constanța interbelică. Persanul Hwaja al Wasiti, românul Hemcea și ceilalți protagoniști aduc în port, prin contrabandă din Siria și Algeria, hașiș și mai ales opium (afion) pentru a-i servi apoi pe marinarii din port și pe capii lumii interlope din oraș
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
și pe capii lumii interlope din oraș. Cum declară chiar prozatorul, este vorba de un tablou realist al orașului-port, pe care l-a cunoscut el însuși în anii '30-'40. Henriette Yvonne Stahl a abordat problema modului în care presa interbelică s-a raportat la utilizarea narcoticelor în România. În romanul Între zi și noapte (1942), prozatoarea scria despre „gazetele în care, cu mari detalii senzaționale și fotografii, erau tipărite reportaje asupra prigoanei duse [de poliție] împotriva traficanților de morfină" sau
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
ști că m-am sinucis". Sinuciderea cu cloroform pare practic imposibilă. Altfel spus, pare să fie doar un clișeu literar, dar nu este. Ernst Jünger relatează despre o autentică sinucidere cu supradoză de cloroform a unui tânăr german în perioada interbelică. Alți bolnavi din Inimi cicatrizate, precum argentinianul Tonio, ca să supraviețuiască mizeriilor îndurate, trec de la alcoolism la morfinomanie, de la un drog legal, la unul ilegal: „E mult mai bine și mai eficace decât, de exemplu, a bea alcool." . Sorana Gurian Câteva
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
literară pentru Sânziene“ este evenimentul care ne va introduce în atmosfera grădinilor bucureștene de vară din anii '30. Evenimentul va începe duminică, la ora 19.00, în curtea interioară a Școlii Centrale din București, acolo unde bluzele tradiționale și romanțele interbelice vor fi elementele esențiale ale evenimentului. Textul propus spre lectură este nuvela lui Mircea Eliade, „În curte la Dionis“ , lectură care va fi făcută de actorii Andreea Mateiu și Tudor Aaron Istodor. Șezătoare literară organizată de Sânziene este o invitație
Şezătoare literară pentru Sânziene: atmosfera grădinilor bucureştene de vară din anii '30 by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63997_a_65322]
-
cu ciubuce lungi de peste un metru, pipa lui Avram Iancu sau cea a lui Constantin Brâncuși, regii României surprinși fumând, tabachere și port țigarete care fac parte din Patrimoniul Cultural Național, fiind adăpostite de numeroase muzee din țara noastră, reclame interbelice la țigarete pentru femei, reclame vechi la cosmetice pentru fumători, pipe prețioase din fildeș sau lemn de Bruyere, dar și pitorești pachete de țigări din perioada comunistă pot fi văzute în expoziție. Intrarea în expoziția de la Castelul Bran se face
Viciul, ca artă: cum "păcătuiau" faimoșii României de altădată by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/64029_a_65354]
-
structura intimă"), autorul face și câteva precizări istorice interesante. Termenul politic este atestat prima oară într-un discurs parlamentar al lui Titu Maiorescu, din 1874, iar devierea semantică nu este chiar atât de nouă, pentru că apare deja într-un roman interbelic al lui Cezar Petrescu.
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
așa de ostentativ ca la Ioan Alexandru. Nici citadinismul, inspirat de Cluj, al unor Gurghianu sau Felea. Bucolica lui vine din pastelurile lui Ion Pillat, iar elegiacul din Eminescu. E un naturist, nu un rural. Dacă ar fi aparținut generațiilor interbelice, ar fi trebuit clasat, nu printre tradiționaliști, ci în capitolul poeziei pure, acolo unde îi este locul, în perspectiva de astăzi, și lui Pillat, și, de ce nu, lui Blaga însuși. Trei lucruri sunt izbitoare în versurile lui Horea. Primul este
Filiera ardeleană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6319_a_7644]
-
blocându-i pe o orbită inferioară a receptării. Un caz flagrant este cel al lui Traian Chelariu, scriitor bucovinean din generația lui Mircea Streinul și a grupării Iconar, despărțit însă de aceștia pe chestiuni personale și, în ultimii ani ai interbelicului, de adeziunile ideologice. Și unii, și alții au avut de suferit din pricina acestor adeziuni, până în ’89 fiind complet ocultați. Dar, după 1989, Streinul și „iconariștii” au fost recuperați de istoria literară - în bună măsură, datorită eforturilor criticului Mircea A. Diaconu
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
istoria literară - în bună măsură, datorită eforturilor criticului Mircea A. Diaconu -, în timp ce Traian Chelariu, în ciuda micului ecou de presă al jurnalului său din anii ’50 (Strada Lebedei nr. 8, 2001), rămâne un cvasinecunoscut pentru cititorul de azi. Întinsul său jurnal interbelic, apărut în două volume, nu a suscitat prea multe comentarii. Ceea ce e straniu și, dacă istoria literară mai interesează pe cineva, de-a dreptul regretabil. Și aceasta, deoarece, chiar dacă azi ne este limpede că Traian Chelariu nu-i un scriitor
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
fie cunoscute suficient și din alte surse, cum ar fi raporturile din interiorul grupării Iconar sau activitatea Școlilor românești de la Roma și Fontenay-aux-Roses. Personaj cultivat, bun vorbitor de germană, dar și de franceză sau italiană, Chelariu a străbătut „miezul” epocii interbelice într-o postură specială: aceea de bursier al statului român în Italia și, apoi, în Franța. A purtat legături epistolare cu colegii bucovineni, l-a cunoscut pe Iorga (creatorul celor două școli și mentorul lor spiritual), a fost martorul unor
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
deloc entuziast cu privire la literatura lui Mircea Streinul, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent adoptă, în cele din urmă, ierarhiile interne ale grupării, așa cum fuseseră acestea propuse de către liderul ei. Deprecierea lui Traian Chelariu începe, așadar, chiar din perioada interbelică, înainte ca represiunea comunistă să îl marginalizeze și să îl aducă în postura de lucrător la deratizare, într-o stranie anticipare a destinului lui Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pământeni. Jurnalul său, mai ales în al doilea volum
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
secundă. Cu toate acestea, omagiul regizorului american este adresat lui Georges Méliès și citatul filmic la care apelează în acest caz îl constituie filmul de ficțiune Le voyage dans la Lune (1903). Undeva, Georges Méliès, devenit Papa Georges, explică eșecul interbelic al filmelor sale prin raportul dintre realitate și ficțiune, realitatea Primului Război Mondial devenind mai puternică decât oricare dintre ficțiunile sale. Este aceasta revanșa fraților Lumière pentru care simpla înregistrare a „realității”, a unui fapt cotidian expus însă dintrun unghi privilegiat crea
Hugo (2011) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4737_a_6062]
-
de pe liste pe cine vrea. Știu că replica automat servită de politicienii noștri e că ar fi vorba de un sistem mult prea complicat. Răspunsul meu e că sistemul a fost deja folosit cu succes în prima parte a perioadei interbelice, când gradul de analfabetism era mult mai mare decât azi", mai adaugă el. Potrivit democrat-liberalului, discuția despre sistemul de vot ar trebui să fie purtată în termenii consacrați în democrațiile de tradiție, "și nu plecând de la mitologiile populiste". "În realitate
Cristian Preda despre argumentele lui Voinescu împotriva votului pe listă: Populismul e la putere () [Corola-journal/Journalistic/47588_a_48913]
-
dar, mai departe, de ce ați ales să traduceți literatură română? Cum a fost prima întîlnire cu literatura română ? Ce anume vă orientează în decizia de a traduce o carte, propunerea unui editor sau preferința personală? Clasicii literaturii române, inclusiv scriitorii interbelici, chiar nu mai au nici o șansă de a fi traduși? Ce proiecte aveți în curs? Ce carte sau ce autor român v-ați dori să traduceți în viitorul apropiat? Care este cuvântul preferat în limba română? Din rațiuni de coerență
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
publicul larg, interesat de marea literatură din toate timpurile. Dacă se așteaptă ca literatura română să fie apreciată în lume doar grație autorilor actuali, care de multe ori nu se pot compara nici cu autori de rangul doi din perioada interbelică, această cale este greșită, în opinia mea. * Acum, în afara unor proiecte de cercetare și editare, am în lucru o antologie istorică a literaturii științificofantastice din România, în care se va regăsi o povestire puțin cunoscută a lui Crohmălniceanu, Tratatul de la
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]