3,324 matches
-
se pare, este constituită și de factori non-materiali, mai ales de legitimitate, iar aceasta este condiționată la rândul ei de norme stabile sau emergente ale unei acțiuni drepte. Dezbaterea în cadrul Consiliului de Securitate asupra războiului din Irak a subliniat această interdependență complexă între normele și procesele instituționale, politica legitimității internaționale și puterea Statelor Unite. Washingtonul avea resursele materiale pentru a-l înlătura pe Saddam Hussein de la putere, dar fără susținerea Consiliului de Securitate s-a chinuit să scape de o aură de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
caută modele alternative, mai bogate, în ceea ce privește agentul modele care să țină cont atât de producție, cât și de reproducere, să redefinească raționalitatea astfel încât să fie mai puțin exclusivistă și instrumentală și să respecte relațiile umane (pe toate palierele) ca și interdependența dintre ființele umane și natură (Tickner 1991: 204-6). Spre exemplu, anumiți cercetători caută modele emancipatorii de acțiune la periferie printre femeile din lumea a treia și printre activistele pentru drepturile omului (Ackerly 2000). Alternativele feministe la nivelurile de analiză din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
generează practici sustenabile, din mai multe motive. Mai întâi, egalitatea în venituri și putere înseamnă că nimeni nu poate uzurpa sau domina sistemul (The Ecologist 1993: 5). În al doilea rând, scara locală la care acționează aceste comunități duce la interdependență între membri, ceea ce facilitează cooperarea. În al treilea rând, aceasta mai înseamnă și că este mai ușor înrădăcinată această cultură a recunoașterii dependenței fiecărui membru de ceilalți, și implicit existența unor obligații. Și, în sfârșit, proprietatea comună face mai greu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
185 Zimmern, Sir Alfred, 20, 24 "a treia cale", 40 "analogia internă", 108 "cartografiere morală", 203 "câștiguri absolute", 13 "cea de-a treia dezbatere", 235 "ciocnirea civilizațiilor", 115 "cultura anarhiei", 274 "etica discursului", 148 "fundaționism minimalist", 213 "idealism empiric", 226 "interdependența complexă", 208 "internaționalizarea statului", 170 "mâna invizibilă", 89, 90 "metodologie interpretativă", 223, 227, 231 "moralism", 67 "paradigma comunicării", 148 "paradigma producției", 142, 148 "paradigma suveranității", 180 "problema națională", 140 "realism științific", 43, 221 "revoluționar", 103, 121 "stare de urgență", 193
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
150, 151, 152, 153 instituții, 21, 29, 59, 61, 62, 68, 80, 81, 110, 162, 170, 222, 239, 269 instituții financiare, 91, 94 instituționalism instituționalism liberal, 273 instituționalism neoliberal, 24, 39, 124, 160, 254 instituționalism sociologic, 214 integrare europeană, 239 interdependență, 19, 24, 80, 81, 82, 208, 210, 245 interese, 103, 166, 173, 185, 196, 210, 211 interes național, 92 interese de stat, 211 internaționalism, 131, 139, 142, 152 internaționalism liberal, 22, 24, 73, 74, 83, 86 internaționalism proletar, 138, 140
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
naiv să vedem în imperiul video cauza unei crize a politicului. El este și efectul acesteia (cum sugera recent Jean-Claude Guillebaud). Dacă gestionarea mediatică a unei decizii ține loc de decizie, nu e pentru că politicul, strivit de dezvoltarea științifică, de interdependența economiilor și de faptul că statul-națiune este prins în clește între regional și mondial, nu mai are mare lucru de decis? Astfel, actul de guvernare, golindu-se, ar umple scena cu gesticulări, beția spectaculară compensând restrângerea marjelor de inițiativă 115
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
puternic. Numerele se detașaseră, în sfârșit, de geometrie; ele nu mai erau utilizate doar pentru a măsura obiecte. Spre deosebire de greci, indienii nu vedeau pătrate în numerele pătratice sau arii de dreptunghiuri în produsul a două valori diferite. În schimb, vedeau interdependența dintre cifre și numere, golite de semnificația lor geometrică. Așa s-a născut ceea ce cunoaștem noi sub denumirea de algebră. Deși stilul lor de judecată nu le-a permis să contribuie prea mult la dezvoltarea geometriei, a avut un alt
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Construcția ei trebuie lăsată doar pe seama responsabililor politici, economici, juridici? Nu este necesar un spațiu public european? Cum ar putea fi el construit fără acordul cetățenilor? Dar cetățenii europeni cunosc consecințele politice și juridice pe care le implică creșterea tuturor interdependențelor în numele unui "bine comun al popoarelor europene"? Statul-națiune nu mai funcționează ca înainte, fiindcă domenii precum mediul, informația, ocuparea, piețele financiare, sănătatea, chiar securitatea internă încep să fie reglementate în acorduri, convenții, decizii internaționale. În Uniunea Europeană, "birocrația de la Bruxelles" construiește
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu pot fi analizate după descompunerea lor în componente simple. Complexitatea poate fi studiată prin complexitate. Caracteristicile cele mai semnificative ale sistemelor complexe sunt holistice, nu provin de la o componentă sau alta, ci sunt efecte emergente colective rezultate din interexistența, interdependența, cooperarea multor părți ale sistemului. Auto-organizarea (morfogeneza), autoreglarea, viața, conștiința, sunt proprietăți sinergice emergente ale efectelor colective ale mai multor procese din sisteme. Sociologia poate propune un model de sinteză transdisciplinară care ajută la priceperea emergenței, evoluției, auto-organizării sistemelor complexe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
energie cu o mai mare densitate, menținând scara dezvoltării umane. Atât în realizarea programelor de reînnoire urbană, în ariile urbane interioare și în planificarea noilor suburbii, noi căutăm o combinare a diferitelor funcții, astfel încât să reducem necesitatea mobilității. Noțiunea de interdependență regională echitabilă ne face capabili să echilibrăm fluxul între oraș și zona rurală și să prevenim ca orașele să exploateze pur și simplu resursele ariilor înconjurătoare. Noi, orașele, tindem să îmbunătățim accesibilitatea la bunăstarea socială și să susținem modul de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pierde din vedere particularul în toată bogăția sa. Este realmente util, dacă-l respectăm, "planning"-ul culegerii informațiilor utile cercetării. Boala, suferința, relația medic-bolnav, care apar la prima vedere ca evenimente private, au loc în relații de interexistență socială, de interdependență, care le determină cel puțin în parte. Astfel, atunci când apare un caz de sinucidere, se caută explicații în istoria persoanei, în relațiile sale cu familia, cu prietenii, cu dușmanii, la locul de muncă, în comunitate etc. Fiecare sinucidere este singulară
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
scurt, cu caracter impersonal; solidaritate pe termen lung, care unește oameni ce nu se cunosc; solidaritate expresivă ca urmare a sentimentelor și emoțiilor; solidaritate instrumentală, conturată prin forța intereselor. Dincolo de solidaritatea ca legătură de unire între asemănători și solidaritatea ca interdependență între diferiți, se pune problema solidarității ca asistență a celor diferiți (mai exact, solidaritatea asiguranțială între contribuabilii la bogăția colectivă; solidaritatea asistențială, fără reciprocitate, între contribuabili și necontribuabili la bogăția colectivă). 22 Se întreabă François Dubet, în Les sciences sociales
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o logică multicauzală, chiar contradictorie teoria socială și politică reușește să evite caracterul istoricist pe care îl presupune, îndeobște, orice proiecție de tip hegelian asupra istoriei. Dimpotrivă, procesul globalizării este unul contingent, iar această caracteristică e dată de faptul că interdependența dintre anumite evenimente care au loc în diferite părți ale globului nu implică și posibilitatea de a controla consecințele acestei interdependențe. Pentru înțelegerea modului discontinuu și inegal în care operează globalizarea, aducem în atenție conceptul de globalizare activă, referitor la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de tip hegelian asupra istoriei. Dimpotrivă, procesul globalizării este unul contingent, iar această caracteristică e dată de faptul că interdependența dintre anumite evenimente care au loc în diferite părți ale globului nu implică și posibilitatea de a controla consecințele acestei interdependențe. Pentru înțelegerea modului discontinuu și inegal în care operează globalizarea, aducem în atenție conceptul de globalizare activă, referitor la relațiile ce se stabilesc în mod biunivoc între state sau grupuri de state care dețin relativ aceeași putere economică, politică sau
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ceea ce poate fi numit din perspectivă metodologică tensiunea inițială dintre eterogenitatea etatică și omogenitatea internațională. Plecând de aici, trec în revistă aspectele importante ale dimensiunii politice a procesului globalizării, care, ca și dimensiunea culturală, nu se află în relații de interdependență necesară cu globalizarea economică. Sugestia mea este că între acestea există doar interconexiuni reciproce și că, din unghi politic, globalizarea proces dezvoltat în logica universalismului și a particularismului impune existența a două lumi ale relațiilor inter-naționale: lumea etatocentrică și lumea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
procesului la care termenul se referă datorează foarte mult lui Roland Robertson, care îl definește, din perspectiva teoriei sociale, după cum urmează: "Globalizarea, conceptual, se referă atât la comprimarea lumii, cât și la intensificarea conștientizării lumii ca un întreg (...), atât la interdependențele globale concrete, cât și la conștiința asupra între-gului global în secolul al XX-lea"496. Astfel definit, termenul "globalizare" presupune deci o ambivalență genuină, care trimite atât la expansiunea societății la o scară globală, la interdependențele economice, politice și socio-culturale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un întreg (...), atât la interdependențele globale concrete, cât și la conștiința asupra între-gului global în secolul al XX-lea"496. Astfel definit, termenul "globalizare" presupune deci o ambivalență genuină, care trimite atât la expansiunea societății la o scară globală, la interdependențele economice, politice și socio-culturale care rezultă din această expansiune, la revirimentul tendințelor etnonaționaliste ori fundamentaliste, cât și la transferul imaginii acestor aspecte procesuale din planul realității empirice în cel al conștiinței. Mai mult decât atât, proiecția procesului globalizării la nivelul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Rosenau, Robert Gilpin se concentrează asupra unor fenomene specifice politicii internaționale și deci asupra transformărilor survenite în acest cadru, dar el argumentează că globalizarea este un rezultat al anumitor factori politici, pe care istoria erei postindustriale îi aduce cu sine. Interdependența lărgită, interacțiunile, cooperarea și deschiderea granițelor statului-națiune către politica globală urmează o logică normală a istoriei 501. Este vorba, așadar, despre o logică lineară, în care efectul urmează cauzei cu necesitate. Comună acestor abordări este însă ideea potrivit căreia procesul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fost stabilite, începând cu epoca modernă adică statele-națiune sunt astăzi depășite? Sunt întrebări la care teoria socială și politică a postmodernității încearcă să răspundă. Dar răspunsurile care ar accentua în continuare calitatea de unitate primară a statului-națiune în studiul acestor interdependențe globale trebuie să ia în considerare, în mod necesar, o logică multicauzală, iar nu una lineară. Atunci când vorbim de globalizare, ne referim în primul rând la aspectul economic, iar dimensiunea economică a globalizării este ghidată de ideea pieței globale. Globalizarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
contingent. Prin această modalitate de a articula structura internă a globalizării, ultimele teoretizări ale acestui proces reușesc să evite tendința istoricistă pe care o presupune orice proiecție de tip hegelian asupra istoriei. Contingența procesului globalizării este dată de faptul că interdependența dintre anumite evenimente care au loc în diferite părți ale globului nu înseamnă și posibilitatea de a controla consecințele acesteia. Giddens refuză să conceapă globalizarea în termenii unui proces care ar avea ca rezultat difuziunea instituțiilor occidentale în jurul lumii, o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adevăr, se pare că globalizarea este caracterizată de o dialectică internă. Înțelegerea acesteia este posibilă, după cum am amintit deja, în termenii contingenței consencvențiale, adică prin raportare la consecințele unor evenimente din diferite părți ale globului, aflate totuși în relație de interdependență. Ce se poate spune, în acest punct, este că ideea imperialismului cultural e dificil de susținut, fiind marcată de relativitate, o relativitate proprie, de altfel, înțelegerii pe care postmodernitatea o conferă inclusiv procesului globalizării. Acest pluralism al valorilor pe care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acestor valori. Cele din urmă sunt, așa cum voi argumenta în cele ce urmează, statele cele mai permisive la renașterea, în cadrul lor, a tendințelor etnonaționaliste sau fundamentaliste. Din punctul meu de vedere, o astfel de distincție ne ajută să evităm înțelegerea interdependențelor globale în termenii imperialismului, fie acesta economic, politic ori socio-cultural. Din acest unghi, spre exemplu, globalizarea este o realitate și în societăți considerate în trecutul recent a fi "închise", precum China, care și-a deschis palierul economic spre piața globală
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că modalitatea pe care o urmăm în analiza normativă a unui fenomen procesual precum globalizarea depinde de pre-comprehensiunea pe care o avem asupra conceptului ca atare. Relația dintre explicație și înțelegere este așa cum arăta von Wright întotdeauna biunivocă. În această interdependență conceptuală, suficiența atrage după sine necesitatea. Analiza procesului globalizării, de care societatea postmodernă la nivelurile sale general și individual pare a fi afectată în contemporaneitate permite o explicație adecvată atâta vreme cât deținem înțelegerea necesară. Dar, înțelegerea conceptuală a globalizării ca proces
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în potență. Prin sinteza acestora, prin "înglobarea" lor, globalizarea devine în act. Deși perspectiva socială asupra globalizării riscă teoretizarea procesului în termeni istoriciști, ultimele decenii par să confirme această dezvoltare, datorită expansiunii societății la scară globală și, de asemenea, datorită interdependențelor economice, politice și socio-culturale dintre state și grupuri de state, care rezultă din această expansiune. Pe de altă parte, în ultimele decenii, statul-națiune, dincolo de pretențiile sale politice precum suveranitatea națională, de exemplu pare să fie împins într-un con de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială își face simțită prezența într-un ritm accelerat. Globalizarea economică, așa cum voi arăta, nu impune cu necesitate și o cultură globală, deși globalizarea culturală este în plin avans. Între aceasta din urmă și globalizarea economică nu există relații de interdependență, ci de interconexiune. Întrebarea care se ridică în continuare este următoarea: globalizarea politică, adică abandonarea concepției potrivit căreia statul-națiune este unitatea primară în cadrul relațiilor internaționale, este o consecință necesară a globalizării economice? Cu alte cuvinte, poate globalizarea economică să influențeze
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]