4,443 matches
-
neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre narativitate la modul foarte general, pentru că cercetători din diverse discipline sunt interesați de narațiune din alte motive decât narativitatea și pentru că majoritatea întrebărilor și abordărilor care se află în centrul dezbaterilor naratologice sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
oferă însă șanse de împăcare cu aspectele lumii, cu experiența personală, cu edificarea colectivă a identității, cu descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar de abordare heterogenă. Ansgar Nünning distribuie această imagine plurală a naratologiei contemporane pe categorii de grupe și subgrupe, fără a rămâne însă la nivelul simplei sistematizări. El valorifică, într-o asociere interdisciplinară inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
s-a produs o mișcare profitabilă de înrudire cu alte discipline și o extindere a orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ale mediului narativ și de fenomenele narative ale domeniului specific. În acest fel, naratologia ar putea fi ori o superdisciplină al cărei obiect abstract este narativitatea în toate formele ei din diferite media în care se manifestă, ori un proiect interdisciplinar, în care diferite discipline individuale pot comunica inductiv, pot face schimb de obiective de cercetare și pot combina noi definiții și interese specifice de narativitate, ori o procedură definită formal de elucidare a obiectului propriu de cercetare care are relevanță
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Ryan subliniază, în acest fel, importanța majoră a audienței în narațiunea muzicală și nuanțează faptul că: . În Overview of the Music and Narrative Field Emma Kafalenos arată că disponibilitățile de comunicare narativă ale muzicii constituie o preocupare constantă în studiile interdisciplinare din ultimele două decenii. Ea consideră că interesul pentru comunicarea prin sonoritățile muzicale începe cu Stephen Paul Scher footnote id="117"> Stephen Paul Scer, „Literature and Music”, în Jean Barricelli and Joseph Gibaldi, Interelations of Literature, New York, Modern Language Association
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea lui, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
toate nivelurile: decoruri, obiecte, practici, discursuri devine emblemă societății actualului mileniu. În această perioadă postmodernă în care pluralitatea se manifestă pregnant, cartea Semiotici textuale este o provocare care permite cititorului să vadă și să privească multitudinea textelor și a discursurilor interdisciplinar, folosind aparatul critic oferit de abordarea semiotica, desfășurată atât la nivel conceptual cât și la cel al analizei studiilor de caz. Avem astfel de a face cu semiotici și cu texte (nu numai literare) care ne invadează lumea în care
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cauzele care le generează și pune accentul pe posibilitățile de intervenție și de prevenire (sunt analizate procesele implicate În Învățare și se stabilesc etapele necesare asigurării producerii achizițiilor prin asimilare și acomodare); abordarea comprehensivă, interdisciplinară (analiza de tip integrativ și interdisciplinar a dificultăților de Învățare): indiferent de gradul sau forma unei deficiențe sau dizabilități, orice copil poate Învăța. Dimensiunile consilierii În cazul dificultăților de Învățare se referă la: a. Informarea și abilitarea copiilor/elevilor și părinților cu cunoștințele necesare și instrumentele
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
copiii primesc servicii ale unor structuri din mediul școlar, de sănătate și servicii sociale aceste planuri se descompun În planuri de intervenție În fiecare domeniu unde persoana are nevoie de servicii legate de deficiența sa; planurile sunt elaborate de Comisii Interdisciplinare de Evaluare și Orientare În colaborare cu școala și cu familia); planuri de intervenție (trebuie să fie individualizate se Înscriu Într-un demers global, care se face la Început: evaluarea forțelor, identificarea dificultăților, cunoașterea resurselor, un diagnostic prescriptiv și etapele
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
se confruntă în prezent mediul înconjurător. În glosarul de termeni alcătuit de UNESCO în 1983, ecoeducația este definită drept “proces educațional care are în vedere interrelațiile omului cu mediul și soluțiile de protejare a acestei valori.” Ecoeducația are un caracter interdisciplinar, un caracter continuu, permanent, pentru că, mereu se generează noi probleme îi sunt necesare noi măsuri de conservare a naturii; că trebuie să fie adaptată și adaptabilă vârstei și experienței de viață și profesionale a celor implicați în procesul educativ. Educarea
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
senzoriale/extrasenzoriale, cum modelarea analogică și digitală vizează comparația între sistemele bio/logice și cele științifice (ideo/logice) cumulate prin transferul reciproc de informații de la niveluri diferite de ierarhizate în scopul unor construcții explicative integratoare. În consecință teoria pulstonică, argumentele interdisciplinare urmărind ipostazlele semantice ale conceptului de lumină, când se observă, că acestea se regăsesc și în principalele tipuri de discurs cognitiv istoric elaborate de om: magico ritualic, mitic, inițiatic, religios, filosofic, artistic, științific și tehnologic, dar are în funcție de parametri și
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
se impune ca o sarcină dificilă, care nu poate avea o rezolvare unică. I.2. Controverse cu privire la existența comunităților virtuale Deși comunitățile virtuale reprezintă o noțiune provocatoare, de actualitate, foarte frecvent utilizată, care ocupă o parte semnificativă a discursului științific interdisciplinar, conceptul de comunitate nu este întotdeauna potrivit pentru a descrie interacțiunile online. Astfel, o serie de cercetători din domeniul științelor sociale atrag atenția cu privire la suprautilizarea termenului, ceea ce îl face să devină "mai degrabă un slogan decât o categorie analitică" (Barab
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
concepte noi ca: etnografie virtuală sau cyber-arheologie. Totuși, în lipsa altor căi de acces la obiectele de studiu decât textul sau mesajul verbal pur, aceste metode întâmpină dificultăți majore, care necesită o serie de adaptări și transformări prin includerea unor metode interdisciplinare, care să surprindă fenomenele studiate fără a fi limitative sau dogmatice. Cercetători ca Amit (2000), Hakken (1999), Thomsen, Straubhaar și Bolyard (1998), Kozinets (2010), Gaston și Zweerink (2004) sau Wilson și Peterson (2002) susțin abordarea etnografică, denumită și netnografie considerând
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Prefață Lucrarea intitulată ’’Fenomene fizice tranziții de fază și corelații interdisciplinare’’constituie partea metodică a lucrării științifice’’Tranziții de fază’’. Ea constă în prezentarea considerațiilor metodice legate de fenomenele studiate în prima parte și regăsirea acestora în curricula învățământului liceal. Amprenta interdisciplinarității a dat naștere unui cursopțional cu temă integratoare intitulat
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
în contextul sistemului educativ actual și nu în afara acestuia; prin eventuale programe alternative; * interdisciplinaritatea nu anulează disciplinaritaea ci încearcă să elimine granițele artificiale instituiteîntre idversele discipline de învățământ ; * promovarea interdisciplinarității este ușurată de existența unor discipline care pot fi tratate interdisciplinar ; de exmplu științele naturii ; * apariția științelor de graniță și extinderea cercetărilor multidisciplinare ; de exemplu Platforma de formare și cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei , numită Arheoinvest înființată în spațiul Universității “Al.I.Cuza” - Iași de către Facultatea de Istorie în colaborare cu
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
aXIIa / a XIII a Durata: 1an , 1oră / săptămănă Autorul: Liliana-Tatiana Nicolae, Colegiul Național “E. Racoviță “ - Iași Argument ’’ Originea Pământului - evoluție sau creație ? ’’ este titlul opționalului integrat propus spre a face parte din aria curriculară Matematică și științe având un caracter interdisciplinar și transcurricular . Despre ’’ bătrâna ’’ sau ’’tânăra’’ planetă Pământ elevii au aflat încă din clasele primare de la orele de Științe , apoi de la cele geografie , fizică , biologie , chimie din gimnaziu și liceu. Nu trebuie minimalizată nici avalanșa de informații oferită de mass-media
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
biologie și științe cât și finalitățile acestora. Competențele specifice și conținuturile sunt derivate din curriculumul școlar pentru științe , fizică , chimie , biologie , geografie dar și din aria curriculară Om și societate, care cuprinde filosofia , religia , istoria Ele urmăresc : * obținerea de corelații interdisciplinare și transcurriculare ; * dezvoltarea capacităților de a face analogii , comparații , modelări și extinderi asupra fenomenelor naturale ; * formarea capacităților de a formula ipoteze referitoare la interpretarea fenomenelor observate . Sugestii metodologice Programa opționalului prezentat descrie oferta educațională a disciplinei Fizică pentr un parcurs
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
programă ; * presupun orientarea către un scop , redat prin tema activității, fiin transpuse într-o formă de comunicare adecvată nivelului de dezvoltare al elevilor ; * focalizează implicarea fizică , mentală și socială a elevilor , * trebuie să fie diverse . Având în vedere complexitatea abordării interdisciplinare a conținuturilor se recomandă ca metode didactice : * proiectul ; * dezbaterea ; * investigația ; * experimentul ; * demonstrația ; * simularea ; * ancheta științifică . Se va acorda o atenție deosebită procesării de către elevi a informațiilor științifice, obținute din surse variate, ceea ce evidențiază accentul pus pe învățare ca proces , mai
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
obiectivelor, conținuturilor și formelor de realizare PREDARE b) Educația nonformală („educația extrașcolară”) - definiție: reunește ansamblul acțiunilor educative care se desfășoară într-un cadru instituționalizat situat în afara sistemului de învățământ; - categorii de activități: - în afara clasei: cercuri pe discipline de învățământ, cercuri interdisciplinare, ansambluri sportive, culturale, artistice, competiții, concursuri, olimpiade școlare; - în afara școlii sub forma activităților organizate pentru valorificarea educativă a timpului liber (excursii, tabere, cluburi, expoziții, spectacole, radio, discotecă etc.) și activități dezvoltate în mediul socio-profesional (ex.: activități de perfecționare, formare continuă
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de cel puțin 4 ani de la obținerea definitivării în învățământ, prin promovarea următoarelor probe: a) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente eșalonate pe parcursul celor 4 ani; b) un test din metodica specialității, cu abordări interdisciplinare și de creativitate, elaborat pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru fiecare specialitate în parte; c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educației, Cercetării
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
negativă) a suprafeței terestre Relieful este determinat de caracteristicile substratului (rocilor prin duritatea lor) (C3) Legături disciplinare (exemple): Forma Terrei (ca planetă) și neregularitatea ei exterioară Forme de relief observabile pe Lună, pe alte planete sau pe sateliți (C4) Relații interdisciplinare (exemple): Științe ale naturii (corpuri, forme geometrice, culori), artistice și literare prin trimiteri la texte sau poezii legate de unicitatea planetei Pământ (C5) Extinderi: Identificarea unor criterii de comparație a formelor de relief III. Sugestii de evaluare descrierea liberă a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Identificarea dimensiunii sociale, civice și antreprenoriale a caracteristicilor spațiului geografic. (7) Aplicarea unor deprinderi (abilități) și metode generale de învățare pentru o pregătire permanentă asumată. (8) Elaborarea unor modele antreprenoriale ale spațiului geografic. (9) Sensibilizarea și deschiderea culturală prin structuri interdisciplinare și disciplinare de percepere a dimensiunii culturale a existenței contemporane. (10) Relaționarea realităților din natură (și din sfera științelor despre natură) cu cele ale societății (și din sfera științelor despre societate) într-o structură obiectivă integrată (mediul, în ansamblul său
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]