1,806 matches
-
elefanții sunt spălați direct cu furtunul. Fac tot soiul de giumbușlucuri, în aplauzele mulțimii de gură-cască. Deodată, se aude în cea mai neaoșă limbă română (cu accent moldovenesc): Stai boală, liniștită, și nu mai călca pe furtun! 15 iunie 2004 Interogație: există exil fără umilință? Răspunsul meu: nu. El poate lua diferite forme și fețe, de intensitate variabilă. Astăzi am însoțit o clasă de copii de 13-14 ani într-un fel de excursie de absolvire. Mai exact, am coborât circa 12
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
marilor conferințe de la "Rencontres Internationales de Genève": te găsești în fața unui "monstru intelectual", cu o cultură la fel de întinsă și de stufoasă ca pădurea amazoniană, gata să răspundă pe loc la orice provocare, mereu cu garda sus, un boxer încercat. Plus interogația finală, care mă frământă de multă vreme: ce putem face noi, intelectuali estici, în fața acestor "compresoare", adevărate mașini de asalt intelectuale? Noi, care citim atunci când avem timp, care nu avem bibliotecile colosale de care dispun ei, noi, care pierdem ore
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
stadiului actual al dezvoltării societății socialiste românești și a înaintării României spre comunism. Model de gândire ce poartă însemnele geniului creator, Expunerea se dovedește a fi continentul complexelor idei politice, economice, filozofice, sociologice, istoriografice în deschiderile ce angajează răspunsuri la interogațiile timpului pe care poporul nostru îl scrutează cu rodnice fapte de autentic eroism, răspunsuri la interogațiile pe care le ridică lumea contemporană în ascensiunea ei spre progres social și echilibru moral.“ („Certitudinea devenirii“, Săptămîna, 25 decembrie 1987) TOMESCU Vasile, muzicolog
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ce poartă însemnele geniului creator, Expunerea se dovedește a fi continentul complexelor idei politice, economice, filozofice, sociologice, istoriografice în deschiderile ce angajează răspunsuri la interogațiile timpului pe care poporul nostru îl scrutează cu rodnice fapte de autentic eroism, răspunsuri la interogațiile pe care le ridică lumea contemporană în ascensiunea ei spre progres social și echilibru moral.“ („Certitudinea devenirii“, Săptămîna, 25 decembrie 1987) TOMESCU Vasile, muzicolog „Evenimentul memorabil în evoluția societății românești contemporane, lucrările Plenarei CC al PCR, desfășurate în acest început
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nu pentru că l-au omorât pe Isus, ci pentru că i-au dat naștere. Similar proceda Nietzsche la sfârșitul secolului al XIX-lea (Genealogia moralei, 1887) <endnote id="(598, p. 268)"/>. Totuși, au trebuit să treacă două secole și jumătate de la interogația, mai mult sau mai puțin retorică, a preotului J. Bosnage pentru ca Biserica - principala acuzatoare a evreilor ca „popor deicid” - să facă și ea un pas istoric, un gest cu uriașă valoare simbolică. În documentul (Nostra Actate) adoptat de Al doilea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
identitar românesc suportă sis- tematic testul Caragiale. În eseul său, De ce este România altfel ?, Lucian Boia identifică în caragialism elementul care tulbură, alterează și trădează în cele din urmă con- strucția unei dezirabile identități europene, acel „altfel” care determină inevitabila interogație, „Cum poate fi cineva persan ?” : „Ca și în teatrul și schițele lui Caragiale a căror actualitate e frapantă și care reprezintă cea mai fidelă transpunere literară a maiorescienelor «forme fără fond». Oglinda unei Românii nu tocmai serioase, care se joacă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de poftă...”. Cetățeanul turmentat tinde asimp- totic către acea așteptare fără subiect din piesa lui Samuel Beckett, Așteptându‑l pe Godot. Întrebarea sa nu este satu- rată de vreunul dintre răspunsurile primite și ne putem imagina acest personaj prelungindu- și interogația la infi- nit. Golită de orice conținut din moment ce alegerile sunt aranjate, acțiunea de a vota devine autoreferențială, chiar cu o notă existențialistă în care absurdul își aduce o substanțială contribuție. Acest personaj care ne amuză prin absența oricărui pragmatism și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
neliniștindu-mă și displăcându-mi”. Subscriu de bunăvoie acestei declarații, chiar dacă trebuie ignorat efortul gândirii mele încercând să câștige ordinea logică ce nu îi e dată în mod natural. Am înțeles aproape tot ce mi-ai scris și semnele de interogație mă neliniștesc cel mai mult. Pentru prima oară de când ne-am despărțit m-a vizitat o mare foame - mă voi duce să iau masa cu prietenii. Sunt pe punctul de a regăsi secretul marilor comunicări, datorită prezenței tale. Scrie-mi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
nou despre creație. N-am reușit să revin la mine. Am pus bazele altor traduceri. Am citit despre condițiile lui Socrate pentru cineva care vrea să scrie o poveste, o istorie: - Este plină de iubire? - Este necesară? - Este adevărată? Aceste interogații ascund ceva care nu ține de domeniul artei. Oare îi era străină arta plăcutului „satir” al filozofiei antice? Arta cum o văd eu a ținut mereu de domeniul irealității, al iraționalului, acolo unde există mai mult decât revoltă, dinamită de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a tentațiilor pragmatice.) Despre călugărițele care au jucat în piesa de la Tanacu nu putem spune prea multe. Sunt din aceeași categorie cu liderul lor. Sunt făpturi fabricate în serie, ca o figură pusă între două oglinzi. Rămâne și tulburătoarea, marea interogație, greu de tradus în cuvinte: Câtă "quinta esentia" pulsează, în mintea lor, în opacitatea sufletului lor?... Minciuna Țurcăniței "La început a fost cuvântul"... Vom auzi curând " La început a fost cuvântul și cuvântul a fost al lui Dumnezeu și Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
5 <titlu> O sinteză a teoriei literare moderne Veacul nostru a cunoscut, mai mult decât oricare altele, o continuă interogație cu privire la structura și validitatea valorilor, a valorilor politice și morale, dar și literare. Romantismul, simbolismul ori prerafaelitismul, au însemnat, pentru secolul trecut, momente de negație, mai mult sau mai puțin violentă, ale literaturii precedente sau în curs. Dar aceste negații
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
literaturii, apare și o "criză" a criticii și teoriei literare. A devenit treptat evident, că veacul nostru nu marchează numai înlocuirea unei modalități critice cu alta, ci și o punere în discuție a rostului criticii în genere. Adică exact aceeași interogație ca și cea remarcată în cazul literaturii propriu-zise. Această introducere are ca scop situaționarea lucrării lui Wellek și Warren. Ea a apărut ca un răspuns de un anumit tip la "criza" teoriei și criticii literare, dar poartă, inevitabil, și pecetea
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
dintre interlocutori (personale/tranzacționale 2) precum și de gradul de formalitate al contextului situațional în care se desfășoară comunicarea. 2.2.3. Funcțiile în comunicare ale indicilor de alocutivitate sunt următoarele: (a) mobilizarea verbală 3 − interpelarea (prin folosirea formulelor de politețe, interogațiilor, contrucțiilor interjecționale etc.); desemnarea destinatarului (prin folosirea alocutivelor de adresare, aparținând "tipului vocativ"); solicitarea ca destinatarul să-și asume statutul de alocutor (solicitarea de participare la interlocuțiune prin folosirea elementelor aparținând "tipului imperativ") − (b) prezentarea; (c) menținerea contactului; (d) demobilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
fii țară învinsă de război și totuși să menții suflul vital, creator, în rândul generațiilor tinere. Ceea ce nu este de înțeles, însă, este acest lucru simplu: de ce nu ne asumăm sacrificiul resimțit, atunci, ca necesar, al lui Eminescu? Cu o interogație rece: se poate vorbi de un sacrificiu inconștient? Neasumat carevasăzică: el nu există. Observam, în „A doua viață a lui Eminescu”, faptul că împrejurările lui 28 iunie 1883 cu declararea publică a bolii lui Eminescu au fost trecute cu vederea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și măreț cunoscut necunoscut" (cf. Clare 2007: 110-111; vezi și Stroe 2007). Omnipotența și măreția clareană se pot decoda ca nemurirea, nemărginirea și înțelepciunea din definiția lui Chatterton. Faptul că Dumnezeul lui Clare este "cunoscut" poate fi un ecou al interogației lui Chatterton: "Cum să venerăm Zeități necunoscute?" În fine, faptul că, paradoxal, Dumnezeul lui Clare rămîne totuși necunoscut, deși cunoscut, poate să însemne că acest Dumnezeu este nemărginit, infinit, oricît de mult l-am cunoaște, nu putem epuiza cunoașterea sa
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fi formulate în modalități diferite, în funcție de nivelul de cunoaștere și investigare a problemei (Krathwohl, 1998): -Dacă literatura de specialitate este săracă în informații privind tema cercetării, iar scopul acesteia este mai degrabă exploratoriu decît explicativ, se recomandă formularea ipotezelor ca interogații. -Dacă cercetătorul a ajuns la o bună cunoaștere a problemei și poate emite judecăți, prin apelul la studiile de specialitate, ipotezele pot lua forma unor afirmații ce trebuie testate. -Dacă cercetătorul a construit un model explicativ, ipotezele sînt afirmații ce
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
explicativ, ipotezele sînt afirmații ce se referă la relațiile complexe între variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați decizia de a vă orienta spre anumite fațete ale problemei. 5.4. Prezentarea metodologiei de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
înnobilând/ trecerea noastră [...] Aici este țara neamului meu!” (Încrustări în vreme). Odată cu Miresemele fulgerului (1988), autorul renunță la poezia circumstanțială. Apar figuri mitologice și livrești, peisajul se spiritualizează în viziuni (neo)expresioniste, tonalitatea senină, jubilatoare face adesea loc decepției și interogației, iar discursul liric devine, dacă nu neapărat mai profund, cel puțin mai opac. Poetul profesează cu voluptate - uneori excesivă - incongruența, asintaxismul și oximoronul. Rezultatul acestor operații este o lirică bazată pe bruierea sintaxei uzuale și pe metaforizarea intensă a câtorva
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
și frapante, precum mercurialele, curbele de prețuri, registrele parohiale, testamentele, băncile de date, statisticile etc. Prin urmare devine document tot ceea ce poate fi interogat de istoric cu intenția de a găsi o informație despre trecut. Aceeași caracterizare a documentului prin interogația ce i se aplică e valabilă, așadar, și pentru o categorie de mărturii nescrise - mărturiile orale Înregistrate 1. Cei care manifestă reticență față de acest tip de surse Își argumentează punctul de vedere prin limitele memoriei umane, lipsa de fiabilitate și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
duce la încălcarea a numeroase cenzuri morale: cred nu numai că totul e posibil, ci și că totul li-i permis. Dacă ne raportăm la istoria și preistoria omului, conștiința e o cucerire recentă. Ea se exprimă, mai ales, în interogațiile asupra sensului nostru în lume. Toate religiile și filosofiile pornesc de la frămîntările conștiinței. Dar cîți oameni acced la religie și filosofie? Majoritatea vegetează, se preocupă exclusiv de nevoile trupești, nu i chinuie nici o anxietate, nu-i înfierbîntă nici un ideal. Dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se adresează. Se războia cu „d’ale carnavalului”, cum mai făcuse. Pronunțase, apăsat, infamele cuvinte, În plină campanie isterică contra celui care, se spunea, Îl crucificase pe Eliade și sfida, de peste ocean, valorile spirituale naționale. Poezia ei, ca și persistenta interogație morală care Îi structuraseră viața și creația, porneau din și se adresau realității În care domicilia, care o fascina și tortura, deopotrivă. * În aprilie 2004, la Berlin, mă aflam În pragul unei călătorii de „recuperare” retrospectivă, Împreună cu o echipă de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
direct și dramatic o abruptă, nu o dată vehementă, mereu puternică originalitate a „adevărului”, niciodată pur sau simplu, doar purificat prin expresia poetică și simplificat prin urgența implicării. Un credo poetic sever al integrității, somând teluricul cotidian să dea seamă În fața interogației tumultuoase a spiritului. Acutizată asumare a eului și a lumii, am spune. Ferma „esențializare” În Poeme nerușinate, Cartea Mâniei și Apocalipsa după Marta (la acest volum antologic mă refer În cele ce urmează) ar putea șoca amatorii de virtualități ludice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre Cioran, Ionesco, Caragiale confirmă metoda, probitatea, originalitatea investigației critice, focalizând cu alte mijloace tot asupra „tensiunii vizionare Între om și destin”. Marta Petreu se slujește cu devoțiune și strălucire de complementara dăruire, scrutând destinul unor scriitori care Îi solicită interogația pentru a lumina până la urmă nodul gordian al contradicțiilor nu o dată derutante, când nu și scandaloase, ale spiritului. Stima se legitimează prin scrupulozitate, admirația prin scrutarea critică a „accentelor” acestor personalități accentuate. Stăruință monahală a lecturii, iconoclastă independență interpretativă. Complementaritate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o opera decât - mărturisesc rușinat - abia În... 1991!!! Nu este Întâmplător că, În pofida firii mele mai curând retrase și retractile, am fost, deși deja departe de țară, din nou eroul unui scandal de proporții, În 1992. Simetrii semnificative... Candida mea interogație la Eliade mi-a adus delicioase injurii În presa română, liberă de data asta de tutela Direcției Presei. Dacă drăgălașa noastră amică numită România Mare m-a calificat, brutal și imprevizibil, drept „trădător”, „Domnul Gunoi”, „Piticul de la Ierusalim”, presa mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din Cluj „cam de cafenea, cu aproximări, lucruri după ureche, premoniții și analize catastrofice”, dar cu adevărat „Îngrozitor” vedea „aceste aere de Mache și Lache” cu care se discuta ceea ce Mircea Zaciu numea „destinul nostru”. Nemulțumirea evolua Într-o drastică interogație: „Cine le dă dreptul nu numai să ne judece, dar să emită tot soiul de conjecturi despre neamul de care s-au despărțit?!”, se Întreba cel care avea, nu peste multă vreme, să se „despartă” el Însuși de neamul atins
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]