3,529 matches
-
Fujikane, 2003147). În ce măsură globalizarea intră în conflict cu devenirea individului și existența culturilor? Analiza relațiilor dintre individual și global, concepte percepute adesea ca antagonice, reprezintă o temă crucială în dezbaterea publică asupra reformei educaționale. Mircea Malița avansează un "model interpretativ al polarităților concordante potrivit căruia individul reproduce zi de zi globalul dar o face activ, nu pasiv, în contextul influențelor culturilor locale. Procesul globalizării întâlnește deci un răspuns care reflectă fiecare formă culturală unică de adaptare la schimbare. Este adevărat
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
structurarea unei noi forme de conștiință individuală care nu mai operează cu dihotomia cod restrâns cod elaborat. Mediul în care se poate promova un cod integrat este cel școlar, dar inițiativa trebuie să vină dinspre comunitate. Propunându-și o abordare interpretativă, perspectiva cercetărilor etnometodologice anunțată deja la începutul capitolului, explică raportul între școală și comunitate în baza analizei performanțelor și comportamentelor școlare ale elevilor ce aparțin unor grupuri minoritare 22. Spre deosebire de teoriile deficitului cultural explicația se centrează pe discontinuitatea culturală și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
grupuri minoritare 22. Spre deosebire de teoriile deficitului cultural explicația se centrează pe discontinuitatea culturală și conflictul cultural iar analiza inegalităților de șanse în educație se face la nivelul școlii ca realitate ce-și constituie propria identitate. La limita dintre normativ și interpretativ, în spiritul analizei apropiate de cea a teoriei deficitului cultural, se situează teoriile de tip antropologic care atestă ideea că diferențele culturale în plan individual, dar și grupal, pot genera consecințe negative în sfera atitudinilor școlare, culturale, sociale. Se poate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la nivelul școlii, de exemplu, de atitudinile segregaționiste ale profesorilor în schimb, creează o solidaritate de grup a celor ce aparțin aceleiași comunități, exprimată adesea în forma bandelor rivale. Concentrându-se pe densitatea și intensitatea relațiilor interpersonale și interinstituționale, perspectivele interpretative au pus în evidență complexitatea mecanismelor adaptative, negocierile, tranzacțiile care au loc aici. Elevii, profesorii, părinții, nu sunt numai agenții funcționării structurilor, ci actori cu o marjă variabilă de autonomie, mai mult sau mai puțin luată în considerare la nivelul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
poată aduce contribuția lor pentru sine și nu pentru societate. Copiii capabili de performanțe înalte sunt cei care demonstrează achiziții și/sau abilități potențiale de genul: abilități intelectuale generale; aptitudini academice specifice; gândire creativă sau productivă; abilități de lider; abilități interpretative; abilități psihomotorii. Se poate spune că, utilizând aceste criterii pentru identificarea dotaților și talentaților, va fi cuprinsă minim 3-5% din populația școlară. E. M. Drews menționează trei tipuri de indivizi supradotați: - intelectualul creator; - studiosul cu rezultate superioare; - conducătorul social. De asemenea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în această privință. Dar am și un exemplu care confirmă cumva că acest interes poate fi stimulat. La începutul acestei săptămâni, a fost lansată în facultate o carte cutremurătoare, Nicolae Mărgineanu, un psiholog în temnițele comuniste, excepțională reconstituire documentară și interpretativă realizată de o tânără cercetătoare de la CNSAS, Cristina Anisescu, psiholog de formație. Au participat peste o sută de studenți, din proprie inițiativă, fără să-i oblige nimeni. Alte câteva zeci au participat și la lansarea de a a doua zi
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
posibile neînțelegeri între părinți și adolescenți. Existența cercetărilor ale căror rezultate au evidențiat corelațiile dintre comportamentul nonverbal și extraversiune-introversiune conduce spre nevoia de a afla corespondență și dintre alte trăsături de personalitate și componența nonverbală a comunicării. Apelând la analizele interpretative ale expresiilor faciale și uzând de o metodologie complexă bazată pe teste de personalitate (Alter Ego), ne propunem să evaluăm măsură în care componentă nonverbală a comunicării (expresia facială), coroborata cu trăsăturile prevalente de personalitate, dezvăluie valente natural surprinse ale
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
33-117. 74 Cf. Virgil Nemoianu, Îmblânzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea și Sanda Aronescu, Editura Minerva, București, 1998. 75 Paul Cernat, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura ART, București, 2009. 76 După aceeași logică interpretativă explică Paul Cernat și "complexul periferiei" în avangarda românească. Vezi Avangarda românească și "complexul periferiei", Editura Cartea Românească, București, 2007. 77 Michael Hayes și Anastasia Nikolopoulou, "Introduction", în Michael Hayes și Anastasia Nikolopoulou (eds.), Melodrama. The Cultural Emergence of a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
conform Ordinului secret Nr. 2600 din 1988. Imediat după aceea, artizanii lui, veritabili profesioniști, l-ar fi desființat "pentru a nu lăsa nici cea mai mică urmă" (Ion Iliescu, op. cit., p.61). La rîndul său, Sergiu Nicolaescu susține aceeași variantă interpretativă. Un senator acuză (București, Editura Pro, 1996) este textul de referință în care "comisarul" se întreabă deloc retoric: cine au fost teroriștii români? Armata și revoluționarii nu puteau să fie, pentru că o acțiune teroristă din partea lor nu-și avea sensul
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în the wider society and în the organization itself."75 Premisele de la care pleacă analiza sunt corecte și, mai mult, congruente cu înțelesurile mai complexe ale culturii în sens sociologic. Însă grabă de a pune la dispoziția managerilor un dispozitiv interpretativ ușor de înțeles și aparent infailibil face ca observațiile și exemplele autorului să se reducă la câteva sfaturi generale neconvigător susținute. Spre exemplu, pentru a ilustra suprapunerea dintre activitatea de RP și imperativele unui curent la modă în management (dezvoltarea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
interior, cu scopul de a reconstrui unitatea entității organizaționale. Auditurile sunt, de fapt, modalități de testare a culturii organizaționale (aceasta fiind exprimată inevitabil prin comunicare) și de proiectare a metodelor de captare a diverselor curente de opinie într-un mainstream interpretativ organizațional. Una dintre cele mai recente și mai complexe teorii asupra auditării îi aparține lui Alex Mucchielli 104. El propune o perspectivă "constructivista", care se axează pe diferențele dintre definițiile situațiilor organizaționale care corespund diverților actori organizaționali, pe care o
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
în metasistemul social. Această abordare acordă o mare importanță datelor obținute din cercetările sociologice și legăturilor lor tehnice și teoretice cu lucrările de psihologie socială (cf. W. Doise, L'Explication en psychologie sociale, Paris, PUF, 1982). 1.2.2. Filtre interpretative și structuri Jean-Claude Abric consideră că reprezentarea servește la "filtrarea interpretativului" și ca "instrument de decodare", favorizînd o "producție originală și o remodelare completă a realității, o reorganizare de tip cognitiv, în care conotațiile ideologice personale (atitudini, opinii) și colective
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din cercetările sociologice și legăturilor lor tehnice și teoretice cu lucrările de psihologie socială (cf. W. Doise, L'Explication en psychologie sociale, Paris, PUF, 1982). 1.2.2. Filtre interpretative și structuri Jean-Claude Abric consideră că reprezentarea servește la "filtrarea interpretativului" și ca "instrument de decodare", favorizînd o "producție originală și o remodelare completă a realității, o reorganizare de tip cognitiv, în care conotațiile ideologice personale (atitudini, opinii) și colective (valori, norme) ocupă un loc esențial, atît în produs, cît și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lui a face) și nu par diferite în obiectivare și ancorare. Într-adevăr, primul mecanism descrie cum se formează o reprezentare, iar cel de-al doilea cum este ea modulată, practicată în funcție de grupuri, de sistemele de gîndire și de cadrele interpretative preexistente. Dar pentru a se construi sau a fi obiectivată, o RS trebuie să pătrundă într-un sistem (cultural, cognitiv și reprezentațional). Ceea ce presupune o inserție într-un ansamblu de raporturi sociale complexe. Obiectivarea și ancorarea se derulează în paralel
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cunoașteri" și credințe pe care acestea din urmă le implică. Membrii unui anume grup social sînt văzuți ca violenți sau hoți. Exemplul reprezentării sociale a țiganilor, studiată de Jorge Correia Jesuino și colaboratorii săi din Portugalia, demonstrează existența unor reminiscențe interpretative rezistînd de-a lungul secolelor. Complexitatea chestiunii crește prin confirmarea parțială a acestor stereotipuri în statisticile despre delincvență, care pot traduce în special efectele unei inegalități economice și sociale sau prejudecăți intergrupale. În consecință, există mari probabilități ca anumiți angajatori
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
central și periferic), ierarhizate ele însele în ele-mente descriptive, funcționale, normative, mai mult sau mai puțin negociabile. Capitolul 4 Abordarea conținuturilor Obiective * Înțelegerea faptului că dincolo de complexitatea structurală a noțiunii, înțelegerea ei monografică, discursivă, conversațională și calitativă favorizează o bogăție interpretativă și o explorare efectivă a gîndirii în cotidian. * Propunerea cîtorva piste de abordare a dimensiunilor non-lingvistice ale RS (imagini, reprezentări figurative). * Prezentarea unei prime abordări a structurii prin intermediul tehnicilor asociative și construirea "cunoștințelor de bază" pe care le permit. 1
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cognitive care au generat această producție, oricare ar fi compoziția semantică particulară (ibid, p. 76)". [Acest principiu se sprijină pe ideea că respondentul este] "expertul proceselor de gîndire care l-au condus la emiterea răspunsurilor sale. Se evită astfel dificultățile interpretative bine cunoscute ale unei analize de conținut efectuate de un terț [...]. Această "autoanaliză" este efectuată a posteriori: subiectul asociază mai întîi, apoi revine asupra producției sale pentru a identifica, în felul său, regulile generatoare." Ibid. În faza de "justificare", subiecții
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
schemă a diferențelor individuale, identică modelului occidental de individuație. Bărbatul nu resimte astfel nevoia permanentă de a se gîndi că este bărbat. Poziția sa socială îi amintește mai des femeii statutul său sexual. Această psihologie a dominației furnizează un cadru interpretativ al semnelor sociabilității, precum surîsul, atingerea și toate formele de comunicare non-verbale pentru care femeile ar părea mai "apte" (Brehm, in Moscovici, 1984, pp. 169-191). Situația lor, mai oprimată din punct de vedere socio-istoric, le-a condus la dezvoltarea stilurilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
asociată modernității și cunoașterea sociologică: lucrarea nu limitează sfera conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Reason. Ithaca: Cornell University Press. Giddens Anthony (1971). Capitalism and Modern Social Theory. An Analysis of the writings of Marx, Durkheim and Max Weber. Cambridge: Cambridge University Press. Giddens Anthony (1976). New Rules of Sociological Method: a Positive Critique of interpretative Sociologies. Londra: Hutchinson. Giddens Anthony (1977). Studies in Social and Political Theory. Londra: Hutchinson. Giddens Anthony (1979). Central problems in Social Theory: Action, Structure and Contradiction in Social Analysis. Londra: Macmillan. Giddens Anthony (1981). A Contemporary Critique of Historical Materialism
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
imaginează o apropiere a sferei conceptuale a sacrului de cea a celorlalte concepte amintite, pe care caută să le prezinte într-o formulă personală, cât mai obiectivă, asemenea unui promotor fundamental al creației artistice, acordând tematicii alese o nouă valență interpretativă. Structurată în trei capitole, dezvoltate pe subcapitole și finalizate prin concluzii, cartea de față urmărește să răspundă problemelor enunțate, explicitând prin fiecare parte componentă a sa, conceptele fundamentale ale tematicii dezbătute. Primul capitol, intitulat O posibilă definiție a sacrului, prezintă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
gustul public, neputând să-l ridice"521. Fig. 35. Maestro di San Francesco, Crucifix În acest sens, artistul Sorin Dumitrescu se interoga pe marginea unui comentariu similar asupra filmului Iisus din Nazaret, regizat în 1977 de Franco Zeffireli, în ce măsură capacitățile interpretative ale actorului principal sunt suficiente în intenția lor de "reconstrucție" a personajului istoric, și mai ales, a naturii divine a lui Iisus Hristos. Iată un scurt, dar relevant pasaj, pe care l-am extras dintre rândurile respectivei analize: "Poate fi
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
valențe datorate tocmai acestui aspect -, decât în condițiile expunerii lor într-un mediu expozițional clasic, în galerie sau muzeu. Cu alte cuvinte, în aceste condiții, spațiul sacru este cel care consacră creația artistică, laică sau religioasă, oferindu-i noile valențe interpretative. În final, referindu-ne și la reprezentările contemporane care tratează subiecte de ordin religios sau care prezintă doar tangențele unei legături cu domeniul spiritual, suntem în punctul de a chestiona modul în care aceste lucrări se raportează la categoria artei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ale Partidului Socialiștilor Europeni, utilizate cu spirit critic și inteligență. Cartea asimiliează și o valoroasă literatură științifică occidentală, semnată de specialiști reputați, cu care Erol Kulahci intră în dialog academic. Pe această cale, autorul aduce o evidentă contribuție documentară și interpretativă, îmbogățind considerabil cunoașterea științifică sub multiple aspecte, verifică validitatea unor teze, aduce importante nuanțări și abordări noi ale fenomenului europartidelor, în special ale social-democrației. Cercetarea sa este amplă și profundă, depășind abordările anterioare și integrînd atît viziunea normativă tradițională, cît
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
instrumentală a teoriei, în condițiile în care "instrumental" se referă la punerea în practică a învățatului și predatului, nu la relația dintre text și teorie. Concepută ca un set de instrumente, ca un mijloc de a exprima și specifica reacțiile interpretative față de un text, teoria prezentată aici nu pretinde vreo certitudine. Această teorie "instrumentală" nu derivă dintr-o dorință pozitivistă de cunoștințe empirice absolute; ea țintește exact în direcția opusă, de vreme ce interpretarea, care nu-i absolut întîmplătoare atît timp cît interacționează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]