1,897 matches
-
prilej de a se elibera de autoritatea părinților și de a experimenta comportamente interzise în cultura de origine, cum ar fi consumarea băuturilor alcoolice sau expunerea în public fără haine" (idem, 178). Asemenea comportamente erau considerate normale de majoritatea celor intervievați și, contrar predicțiilor, cei care le experimentau proveneau din categoriile socio-economice superioare. Unele cercetări (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 596; D.L. Miller, 1981, 150) corelează implicarea în teribilisme cu variabile care țin de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sau Gizela Vas); a devenit campion național la atletism juniori; a intrat la Agronomie; a fost exclus apoi, în '53, din UTM (pentru origine nesănătoasă); cu noroc, în '54 a ajuns șeful secției viticole Recaș (unde, după cum spune cu umor intervievatul, "erai beat o dată pe an: de la 1 ianuarie, la 31 decembrie"); a ebrietat o parte din guvernul de-atunci al României (printre alții, pe Al. Moghioroș, "cărat ca un sac cu făină la mașina cu care venise"; a cîntat, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fuge în Germania; de-acolo pleacă-n Siberia pentru face un reportaj pentru o televiziune; se-ntoarce, firește, după '89, mistuit de dorul de Timișoara; acum are o pensie bună de la statul german. Cunoscîndu-i bine pe cei doi intervievator și intervievat îmi dau seama ce greu s-a născut volumul; și cu cîtă răbdare (plus diplomație) din partea celui ce a redactat haoticul material, meandrata viață a "actorului și fantezistului". Oricum, din ceea ce am rezumat, bănuiesc că nimeni nu va putea considera
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
tînjise o viață (Hamlet), cartea de față a fost delegată să ducă în eternitate gîndurile sale despre viață, artă, dragoste și moarte... E, cinic vorbind, o inspirație providențială a Floricăi Ichim; un act de-o oportună și... nerepetabilă consemnare. Ca intervievat, Mugur avea același farmec dovedit ca practician. Volumul se citește pe nerăsuflate, deoarece teatrologul știe să întrebe și regizorul să răspundă. Tinerii habar n-au ce greu era să intri și să ieși, în deceniul șase, din singurul institut de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mei învățăcei, tocmai în dorința de-a înțelege cît de greu și nesigur este drumul pe care și l-au ales. În anii de tinerețe ai marelui regizor însă, el era și mai dificultos, deoarece, cum înfricoșător de exact zice intervievatul, atunci "dispăruse și acel simț al umorului românesc, dispăruseră satira și hazul de necaz. Cutreiera peste tot doar frica și nu numai cea camusiană, care se trăgea din burtă, ci chiar frica de a nu fi auzit chiar cînd nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fiecăruia este indispensabilă. Se indică (Mucchielli, 1968), de asemenea, și convorbiri nedirijate (libere) asupra subiectului ce se va discuta. Scopul acestor convorbiri este triplu: de a induce o relație personală de încredere și stimă față de intervievator; de a „debloca” persoana intervievată și de a facilita exprimarea opiniilor sale în cursul reuniunii ce va avea loc, deoarece ea se va afla atât într-o situație de siguranță (și-a formulat deja opiniile), cât și în una de un oarecare stres (prezența celui
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai fericiți decât căsătoriții, dar și căsătoriții cred că au parte de mai multă fericire decât cei singuri. Bărbații singuri par mai nefericiți decât femeile singure. • Persoanele singure văd condiția lor ca o alternativă veritabilă de viață. Fals, majoritatea celor intervievați apreciază că în următorii cinci ani se vor căsători și își văd singurătatea prezentă ca pe o stare de tranziție. Următoarele propoziții par să aibă o destul de mare acoperire în realitate: • Persoanele singure nu se apropie prea mult de societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
secvență temporală mai întinsă, aceasta nu este o situație de inechitate, deoarece copiii devin și ei părinți. O anchetă întreprinsă în Franța de C. Gokalp (1978) indică, de exemplu, că atunci când distanța rezidențială este mai mare de 500 km, persoanele intervievate declară în proporție cu 77% că își văd fiica de mai multe ori pe an, și numai 55% spun că își văd propria mamă mai mult de o dată pe an. c) Există o diferență în raportul părinți-copii adulți în funcție de gen
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în științe sociale au început să cerceteze metode alternative de a efectua interviurile. Unii specialiști aveau îndoieli în legătură cu acuratețea interviurilor individuale tradiționale care se bazau pe un chestionar stabilit dinainte, conținând întrebări închise. Această abordare avea un dezavantaj major: persoana intervievată era limitată de variantele oferite și, prin urmare, rezultatele cercetării puteau fi influențate neintenționat de către intervievator, prin scăpări sau omisiuni. Stuart A. Rice a fost unul dintre primii specialiști în științe sociale care și-au exprimat preocuparea în legătură cu această chestiune
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
specialiști în științe sociale care și-au exprimat preocuparea în legătură cu această chestiune. În 1931, a scris: Astfel, un defect al interviului care are ca scop acumularea de informații practice în cercetarea științifică este faptul că intervievatorul preia conducerea. Adică subiectul intervievat are un rol oarecum pasiv. Este posibil ca anumite informații sau puncte de vedere de mare valoare să nu fie dezvăluite deoarece direcția impusă de chestionarul pe care se bazează interviul se îndepărtează de acestea. Pe scurt, este posibil ca
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
să nu fie dezvăluite deoarece direcția impusă de chestionarul pe care se bazează interviul se îndepărtează de acestea. Pe scurt, este posibil ca informațiile obținute în urma interviului să prezinte ideile preconcepute ale intervievatorului ca și cum ar fi atitudinile adoptate de subiectul intervievat (Rice, 1931, p. 561). Specialiștii în științe sociale au început să studieze strategii cu ajutorul cărora intervievatorul să piardă din influența sa în rolul de conducător și factor dominant al discuției. Persoanele intervievate ar putea astfel emite comentarii cu privire la temele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
intervievatorului ca și cum ar fi atitudinile adoptate de subiectul intervievat (Rice, 1931, p. 561). Specialiștii în științe sociale au început să studieze strategii cu ajutorul cărora intervievatorul să piardă din influența sa în rolul de conducător și factor dominant al discuției. Persoanele intervievate ar putea astfel emite comentarii cu privire la temele pe care ei le consideră cele mai importante. Interviul nedirecționat a translat centrul atenției dinspre intervievator spre intervievat, subliniind importanța înțelegerii reale a persoanei intervievate. Interviurile nedirecționate au folosit întrebări deschise și le-
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de conducător și factor dominant al discuției. Persoanele intervievate ar putea astfel emite comentarii cu privire la temele pe care ei le consideră cele mai importante. Interviul nedirecționat a translat centrul atenției dinspre intervievator spre intervievat, subliniind importanța înțelegerii reale a persoanei intervievate. Interviurile nedirecționate au folosit întrebări deschise și le-au permis indivizilor să răspundă fără să stabilească limite sau să ofere indicii referitoare la gama de răspunsuri posibile. Abordarea întrebărilor deschise le-a oferit subiecților ocazii extinse de a comenta, explica
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tip focus grup - adică demersul interogativ - este surprinzător de simplu. De obicei, un interviu de tip focus cuprinde în jur de douăsprezece întrebări pentru o întâlnire de două ore. Dacă ați pune aceste întrebări în interviuri individuale, probabil că persoana intervievată v-ar putea spune tot ce îi vine în minte în legătură cu ele în doar câteva minute. Dar atunci când întrebările sunt puse într-un grup, discuția poate dura timp de câteva ore. În parte, acest lucru se întâmplă datorită naturii întrebărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
grupurile organizate cu ingineri, medici, avocați, persoane în poziții de conducere și alte categorii similare pot necesita sume între 100 și 200 de dolari sau chiar mai mult. Atunci când au fost întrebați de ce participă la focus grup, 66% dintre persoanele intervievate au indicat compensația financiară ca factor motivant principal, conform unui studiu efectuat de agenția Rodgers Marketing Research din Canton, Ohio (Money Not the Only Motivation, 1991, p. 17). Banii nu reprezintă singurul stimulent care dă rezultate și, în anumite cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
fi de ajutor, moderatorul formulează o întrebare în mai multe moduri. De obicei, el presupune că această strategie îl ajută pe participant, dar, de fapt, de multe ori are exact efectul contrar. Dacă întrebările sunt percepute ca fiind diferite, persoanele intervievate sunt dezorientate în ceea ce privește intenția moderatorului. În plus, acest procedeu face ca analiza să fie mai dificilă, pentru că nu știți la ce întrebare s-a răspuns de fapt. Moderatorul trebuie să aibă capacitatea de a comunica clar, atât în scris, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ulterioare. Întrebările de final sunt bine-venite și încurajate. Dacă o întrebare a fost amânată, nu uitați să o readuceți în discuție la finalul focus grupului. Acesta este momentul în care puteți spune mai multe lucruri despre studiu - despre celelalte persoane intervievate, despre ce s-a spus în alte grupuri și despre cum pot primi copii ale raportului. Întrebările puse la finalul întâlnirii pot oferi indicii referitoare la informații suplimentare, pe care le puteți include în introducere în cazul viitoarelor focus grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tipuri de canon, analizând, totodată, necesitatea prezenței acestuia, în diverse planuri culturale și nu numai. Referindu-se la posibilitatea existenței unui canon alternativ sau a unor canoane care funcționează în paralel (canonul estetic, canonul literar, canonul critic etc.), Luigi Bambulea, intervievatul profesorului Mircea A. Diaconu, subliniază, de fapt, prezența reală a "unui singur Canon, care doar se ipostaziază, într-adevăr, diferit, de la o cultură la alta, de la o tradiție la alta, de la un model cultural la altul. Este, însă, firesc să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ani. Golpiez trebuie să simuleze nebunia (ca Hamlet) pentru a se debarasa de poliția secretă de pe urmele sale, iar Gonșalves Își oferă serviciile În sensul acesta În schimbul unor interminabile și istovitoare ședințe confesionale. Comunicarea eșuează (dacă va fi existat intenția), intervievatul - un disident comunist - Își poartă intervievatorul, precum șeherezada, pe serpentinele unor evenimente reliefate cu greu dintr-un subconștient tulbure, la capătul cărora eroul realizează că nimic nu s-a aflat, de fapt, și nu se va afla niciodată, În puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
călugărilor și al măicuțelor, timpul minim petrecut în mănăstire a fost de 5 ani; media vechimii religioase este de 26 de ani pentru întregul grup. Activitate și timp de odihnă Activitatea ocupă, în medie, 10 ore/zi din timpul subiecților intervievați. În zonele rurale, 42% dintre persoane au declarat că au a o doua slujbă. Nu au fost întâlnite tulburări de somn, dar a fost menționat foarte puțin timp liber (o medie de 3ore/zi), 3% declarând lipsa timpului liber. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pentru grupurile religioase și grupurile etnice. Vegetalele și fructele reprezintă tipul preferat de alimente (47,1%), ca și dulciurile asociate cu vegetale și fructe (24%). Numai 5,4 % dintre subiecți au declarat carnea drept alimentul preferat și 16% dintre cei intervievați au ales drept alimentație preferată carnea în asociație cu vegetale, grăsimi și dulciuri. Parametrii antropologici Am descoperit că persoanele care suferă de obezitate (greutate corporală peste 20% față de greutatea ideală) reprezintă mai mult de jumătate din grupul studiat (54%). Restul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
e) un interviu realizat cu persoana care a realizat abuzul, dacă persoana și identitatea acestuia sunt cunoscute. 3. Investigația poate include, cu consimțământul părintelui sau al întreținătorului, o vizită acasă la copilul menționat în raport pentru a fi observat sau intervievat. Dacă accesul în casă este refuzat de adulții implicați în cazul de abuz, atunci autorizația de investigare va fi obținută de la justiție. 4. Se va menționa gradul de cooperare sau refuzul adulților menționați în cazul respectiv de a participa la
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe la oamenii din sat etc. Pentru cei mai mulți, munca nu reprezintă o evidentă reușită sau un motiv de satisfacție. În cel mai bun caz, este o sursă de existență, un element al statutului social dobândit. Relațiile cu societatea Mulți dintre cei intervievați se simt „în rând cu ceilalți, la fel cu ceilalți, nu le lipsește nimic”. La alții, apare sentimentul marginalizării, al frustrării de anumite drepturi: sentimentul sărăciei, al lipsei de bunuri personale. Toți au acuzat șocul din momentul când au părăsit
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
manifestărilor violente la care sunt supuse în interiorul familiei sunt semnificative pentru atitudinea victimei și a societății în general față de faptul violent. Într-un studiu calitativ realizat în perioada noiembrie 1999-februarie 2000 în România, s-a constatat că, deși cele mai multe femei intervievate identificau cu ușurință violența în experiența lor de viață, o proporție mult mai mică (5 femei din 40) considerau că actul în sine reprezintă o infracțiune deoarece există sancțiuni prescrise juridic și social (Munteanu și Popescu, 2000). Dificultățile de definire
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a amesteca spunerile lor cu ale sale: ,, Interviul (cuvînt incomplet asimilat atunci, scris încă interview -n. m.), întrucît întreține relațiile dintre scriitor și masa publicului cititor, e necesar. E forma literară mai agreabilă pentru a pune în circulție numele literatului intervievat și pentru a satura foamea de noutăți a lectorilor, dornici să știe gîndurile și proiectele autorului favorit. Atît numai că informația trebuie făcută sobru și conștiincios, fără pretenția reporterului de a colabora cu opinii personale. Reflecțiile acestea ni le prilejuiesc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]