6,822 matches
-
tubul digestiv, plămâni, aparatul genital și pancreas, VIP este eliberat împreună cu acetilcolina, îndeplinind rol de cotransmițător al acesteia. În afara proprietăților neuromodulatoare, VIP îndeplinește rol și de mediator chimic activator al eliberării de hormoni adenohipofizari (prolactină, somatotrop și luteinizant). În peretele intestinal, VIP este prezent în concentrații mai mari în fibrele nervoase ale plexurilor intraneurale decât în cele din mucoasă sau submucoasă. În afara rolurilor de neurotransmițător sau cotransmițător colinergic, VIP îndeplinește și funcții de hormon local prevăzut cu proprietăți metabolice importante (activarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
autoreglării funcțiilor viscerale vitale, reflexele vegetative se produc în majoritatea cazurilor, fără a ajunge la lumina conștiinței, putând fi declanșate și de excitanți percepuți ca senzații. Din prima categorie fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală, iar din cea da a doua, sunt reflexele fotomotorii de acomodare, care însoțesc senzația luminoasă, reflexele secretorii digestive (salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de senzații termice etc. Modalitățile de punere în joc a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivel cerebral pot influența activitatea gastrointestinală, în principal prin amplificarea sau diminuarea intensității unor acțiuni specifice ale plexului intramural. În general, stimularea parasimpatică determină creșterea activității tractusului gastrointestinal prin stimularea peristaltismului și relaxarea sfincterelor, ceea ce facilitează propulsia rapidă a conținutului intestinal de-a lungul tractusului digestiv. Acest efect propulsiv este asociat cu creșterea simultană a ratelor de secreție a glandelor gastrointestinale. Spre deosebire de componenta parasimpatică și enterică (intramurală) sistemul nervos simpatic influențează mai puțin activitatea motorie și secretorie a tractusului gastrointestinal. Totuși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Acest efect propulsiv este asociat cu creșterea simultană a ratelor de secreție a glandelor gastrointestinale. Spre deosebire de componenta parasimpatică și enterică (intramurală) sistemul nervos simpatic influențează mai puțin activitatea motorie și secretorie a tractusului gastrointestinal. Totuși, stimularea simpatică intensă inhibă peristaltismul intestinal și crește tonusul sfincterian. Ca rezultat se produce reducerea semnificativă a propulsării bolului alimentar intestinal, asociată uneori cu reducerea activității secretorii, conducând la constipație. II.1.6. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE ASUPRA ALTOR ORGANE EFECTOARE La nivel pulmonar, predominența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Spre deosebire de componenta parasimpatică și enterică (intramurală) sistemul nervos simpatic influențează mai puțin activitatea motorie și secretorie a tractusului gastrointestinal. Totuși, stimularea simpatică intensă inhibă peristaltismul intestinal și crește tonusul sfincterian. Ca rezultat se produce reducerea semnificativă a propulsării bolului alimentar intestinal, asociată uneori cu reducerea activității secretorii, conducând la constipație. II.1.6. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE ASUPRA ALTOR ORGANE EFECTOARE La nivel pulmonar, predominența simpatico-adrenergică provoacă bronhodilatație, iar cea vagală bronhoconstricție, asigurând tonusul bazal al căilor aeriene și variațiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unei secreții apoase abundente. Intensitatea maximă secretorie determină stimularea parasimpatică la nivelul glandelor tractusului digestiv superior, în special a celor ale cavității bucale și stomacului. Pe de altă parte, glandele intestinului subțire și gros sunt controlate în principal de factorii intestinali locali și de plexurile nervoase enterice, rolul nervilor autonomi fiind mult mai redus la acest nivel. Activitatea secretorie a glandelor sudoripare este, de asemenea, intensificată prin stimulare simpatică, parasimpaticul fiind inactiv. La rândul lor, fibrele simpatice colinergice care inervează majoritatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
specifice și nespecifice sosite la scoarță, nu numai răspunsuri somatice, ci și vegetative. Excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, de exemplu, provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adreno-simpatică, în timp ce stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității intestinale pe cale parasimpatică. Numeroase alte arii corticale participă la procesele de integrare superioară somato-vegetativă, caracteristice scoarței cerebrale. În ariile 6, 8 și 9 ale cortexului premotor, au fost puse în evidență grupe de celule nervoase vegetative implicate în reglarea digestiei, sudației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
superioară somato-vegetativă, caracteristice scoarței cerebrale. În ariile 6, 8 și 9 ale cortexului premotor, au fost puse în evidență grupe de celule nervoase vegetative implicate în reglarea digestiei, sudației și secreției urinare, a căror scoatere din funcțiune determină accelerarea tranzitului intestinal, hiperhidroză și tulburări de micțiune. La rândul său, contracția detrusorului și relaxarea sfincterelor este sub controlul centrilor vezicali din lobul paracentral. Un centru stimulator al contracțiilor uterine a fost găsit în partea internă a cortexului motor. Efecte inverse, de inhibare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formării de IP3 și creșterii influxului de Ca2+ ca depolarizant membranar, endotelinele produc vasoconstricție arteriolo-capilară generală, pulmonară și coronară, însoțită de contracția musculaturii uterine și creșterea reactivității bronșice. Inactivarea endotelinelor bronșice este realizată de către endopeptidaza neutră de la suprafața celulelor musculare, intestinale, pulmonare, renale și nervoase centrale. Numeroase stări patologice (hipertensiune arterială, boală Raynaud, ischemie miocardică, boli renale, migrenă etc.) se însoțesc de concentrația crescută a endorfinei-1 umane. Antagoniștii endotelinelor de tipul bosentanului produc efecte benefice în multe din aceste stări patologice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
furnizate de glandele mucoase din segmentele respective sau din glandele anexe (salivare, pancreas, ficat). Mediul de reacție joacă un rol hotărâtor în aceste procese catalitice. La rândul său, absorbția devine un proces fizico-chimic complicat, de traversare a nutrimentelor prin epiteliul intestinal activ în vederea pătrunderii lor în mediile interne. La om, etapele amintite fiind bine reprezentate, digestia constă din înlănțuirea unor complicate procese chimice precedate de fenomene mecanice de micșorare a particulelor alimentare ingerate. Omul fiind omnivor, acțiunea catalitică enzimatică este întărită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la scurt timp după pătrunderea alimentelor în mediul gastric acid. La sugar, în stomac este asigurată și digestia parțială a laptelui. Digestia în intestinul subțire are loc mai ales în prima jumătate a acestuia, prin bogăția enzimatică oferită de sucul intestinal și de cel pancreatic, în prezența bilei, asigurând completa descompunere a alimentelor și crearea posibilității de străbatere a mucoasei de către acestea spre mediul intern al organismului. În acest sens, digestia în intestinul subțire este esențială și singura indispensabilă proceselor de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extra- și intracelulară, s-a pus în evidență o a treia formă de digestie, digestia de contact (sau de membrană). Ea apare ca etapă obligatorie în momentul în care substanțele alimentare vin în contact cu suprafața externă a membranei celulare intestinale și este asigurată de enzimele structurilor subcelulare (aminopeptidaze, esteraze, lipaze etc). II.4.1. DATE SUMARE DE ANATOMIE FUNCȚIONALĂ A APARATULUI DIGESTIV Aparatul digestiv format din tractul gastro-intestinal și organele digestive accesorii (glandele salivare, pancreasul exocrin, ficatul și căile biliare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai lung segment (4-5 m), care se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală, prin care se deschide în colonul ascendent. Prima porțiune, duodenul, are forma de potcoavă și cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului. Este prevăzut cu glande de tip intestinal. Jejunul și ileonul prezintă la nivelul mucoasei vilozități care măresc suprafața de absorbție. Intestinul gros, ultimul segment al tubului digestiv, de 1,7-2 m, are în compunerea sa cecul (zonă situată sub valvula ileo-cecală și terminat în fund de sac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
elastice, diferite tipuri de glande, noduli limfatici și capilare. Muscularis mucosae este reprezentată de fibre musculare netede circulare, ale căror contracții formează pliuri ale mucoasei și care, în zonele cu vilozități, împing sângele și limfa cu substanțele absorbite din lumenul intestinal. b) Submucoasa conține un strat tisular bogat în fibre elastice și de colagen, cu frecvente vase de sânge ce îl traversează. Tot aici, există o rețea nervoasă dispusă în plexuri (plexurile Meissner, cu rol atât senzitiv, cât și motor pentru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o rețea nervoasă dispusă în plexuri (plexurile Meissner, cu rol atât senzitiv, cât și motor pentru muscularis mucosae și glandele secretoare). c) Stratul muscular, cu fibre netede circulare interne și longitudinale externe, are rolul de amestecare și propulsie a chimului intestinal; conține plexurile motorii Auerbach care, împreună cu plexurile Meissner, constituie un sistem nervos intrinsec, bine reprezentat și interconectat, care coordonează autonom activitățile secretorie și motorie ale tractului gastrointestinal. d) Adventicea (tunica externă) este constituită din țesut conjunctiv lax, în jurul faringelui, esofagului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
excesivă a chimului, cât și de hipo- sau hiperosmolaritatea acestuia. Intestinul poate inhiba peristaltismul antral și prin eliberarea din mucoasa duodenală a unui hormon, enterogastrona, care ajunge la stomac pe cale sanguină. Hormonul este un polipeptid, lansat în circulație de mucoasa intestinală sub influența lipidelor și soluțiilor hipertonice sosite la acest nivel. Ivy (1928) l-a extras din mucoasa duodenală pusă în contact cu ulei de măsline; injectat intravenos în doze mari, inhibă motilitatea gastrică pentru 30 de minute. O substanță cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește la maximum în cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală (fig. 111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale, apare înainte de pătrunderea alimentelor în stomac. Inițial, a fost demonstrată de Pavlov prin metoda prânzului fictiv. Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de a mânca, asociată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un efect secretor slab, care se intensifică însă dacă se asociază cu stimulare vagală. Secreția gastrică continuă, la un nivel mai redus, și după golirea stomacului, timp de încă 6-8 ore cât chimul persistă în intestinul subțire. Această ultimă fază intestinală continuă chiar dacă toate legăturile nervoase ale stomacului sunt secționate, ceea ce dovedește producerea ei printr-un mecanism predominant umoral, care va fi discutat în paragraful următor, consacrat secreției intestinale. II.4.5.2. Reglarea hormonală Reglarea hormonală a secreției gastrice este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
încă 6-8 ore cât chimul persistă în intestinul subțire. Această ultimă fază intestinală continuă chiar dacă toate legăturile nervoase ale stomacului sunt secționate, ceea ce dovedește producerea ei printr-un mecanism predominant umoral, care va fi discutat în paragraful următor, consacrat secreției intestinale. II.4.5.2. Reglarea hormonală Reglarea hormonală a secreției gastrice este dominată de gastrină. Gastrina a fost descoperită de Edkins (1905) în extractele de mucoasă pilorică. Prezența în aceste extracte a histaminei cu putere gastrostimulantă a făcut să se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexele locale, produse prin stimularea mucoasei fundice și mai ales a celei antrale. Unele substanțe (acetilcolina, aminoacizii, alcoolul etc.) aplicate local, în contact cu mucoasa antrală, determină eliberarea de gastrină. Acetilcolina, local administrată, nu acționează decât prin gastrină. În faza intestinală a digestiei gastrice, secreția de gastrină pare de asemenea stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin gastrină. În faza intestinală a digestiei gastrice, secreția de gastrină pare de asemenea stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este foarte larg, deoarece influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastrina stimulează secreția de factor intrinsec. La subiecții suferinzi de anemie pernicioasă, această acțiune nu apare. În afara acestor acțiuni excitosecretoare, gastrinele I și II cresc tonusul și motilitatea gastrică, mai ales la nivelul regiunii antrale. II.4.6. REGLAREA SECREȚIEI INTESTINALE Fenomenele de digestie și absorbție care au loc la nivel intestinal se particularizează morfologic și funcțional la nivelul celor două segmente intestinale. Din punct de vedere structural, intestinul subțire prezintă o serie de diferențieri anatomice. Astfel, între stratul muscular intern
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pernicioasă, această acțiune nu apare. În afara acestor acțiuni excitosecretoare, gastrinele I și II cresc tonusul și motilitatea gastrică, mai ales la nivelul regiunii antrale. II.4.6. REGLAREA SECREȚIEI INTESTINALE Fenomenele de digestie și absorbție care au loc la nivel intestinal se particularizează morfologic și funcțional la nivelul celor două segmente intestinale. Din punct de vedere structural, intestinul subțire prezintă o serie de diferențieri anatomice. Astfel, între stratul muscular intern circular și cel extern longitudinal există o serie de punți ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și II cresc tonusul și motilitatea gastrică, mai ales la nivelul regiunii antrale. II.4.6. REGLAREA SECREȚIEI INTESTINALE Fenomenele de digestie și absorbție care au loc la nivel intestinal se particularizează morfologic și funcțional la nivelul celor două segmente intestinale. Din punct de vedere structural, intestinul subțire prezintă o serie de diferențieri anatomice. Astfel, între stratul muscular intern circular și cel extern longitudinal există o serie de punți ce realizează legături funcționale asociate cu prezența unor puncte de fuziune membranară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prezența unor puncte de fuziune membranară intercelulară, conferind straturilor musculare caracter de sincițiu. La rândul său, mucoasa intestinului subțire prezintă o mare suprafața activă (250-300 m+) asigurată îndeosebi, de valvele conivente reprezentate de pliuri mucoase semicirculare și prevăzute cu vilozități intestinale. Acestea cresc de 25-30 ori suprafața intestinală, asigurând procesele de digestie și absorbție normale. Celulele epiteliului intestinal sunt reprezentate de enterocite, celule caliciforme, celule Paneth și celule endocrine aparținând sistemului paracrin (APUD). Acestea sunt elemente structurale ale glandelor Lieberkühn și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]