19,950 matches
-
fond, fata avea vina ei, toate avansurile acelea chemătoare îl făcuseră să sară din barca ce plutea pe o apă liniștită, într-o altă barcă ce putea să întâmpine vânturi neprielnice, chiar furtuni. Nu se absolvea de vină, dăduse curs invitațiilor, când putea foarte bine să treacă pe un alt trotuar, lăsându-i fetei posibilitatea de a găsi un cavaler, cam tot cu atâtea primăveri, lipsit de orice fel de obligații. Intră în biroul său modest din șantier purtând masca unei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
folosit-o!”. Corect! Citeam, nu de mult, un sonet al lui Tudor George, despre un moment crucial din viața marelui critic de artă, Eugen Schileru : „ E prea tîrziu ca să mai văd Parisul!”...suna primul vers. Schileru, deși a avut multe invitații În capitala Franței, a fost lăsat de comuniști să plece la Paris abia pe la de ani; un critic de artă mare, musai să stea În Luvru o zi măcar, dacă nu o săptămînă. Musai să se plimbe prin Montmartre și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cînd În cînd,/ Nimic făcător dormea pe masă/ În Moldova zic, acel ciudat bătrîn”. Autorul e celebrul Edward Lear. Pe care Creangă sigur nu l-a citit ; dar aici , În versurile englezului, găsim rezumată Povestea unui om leneș, nu?!... O invitație la un club din Capitală, apărută-n presă, sună cam așa :” DRAGOBETE - iubește românește! Spune măcar pentru o seară Te iubesc! și nu I love you!” Și ca oferta să pară convingătoare, e ilustrată cu un ...cocoș ! Hm... Cu riscul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
viu : animalul avea un anume tip de...alergie la lumina reflectoarelor, urît mirositoare. Nu de mult, tot la Cluj, o actriță apetisantă a venit la mine și m-a Îmbiat să-i ating sînul gol : cînd am Încercat să răspund invitației, s-a prefăcut că-i ofensată și mi-a făcut cu degetul, de parcă eu aș fi propus atingerea... În fine, citesc recent că-n Capitală , la un teatru deschis la parterul unui bloc oarecare, se aruncă pe scenă (și mai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Giulești, folosesc textul piesei ca să se răzbune pe dumneata? Eroare. Pe de altă parte, dumneata nu suporți să fii luat drept personaj negativ și să fii făcut de cacao în fața soției, contesa de Bethlen, pe scenă, care îți refuză categoric invitația la dans. De fapt nu ți-o refuză dumitale, ci personajului pe care-l interpretezi. Dumneata nu suporți, printre altele, după cum înțeleg, să fii ucis la sfârșitul piesei de teatru. Moartea ar fi, pentru dumneata, același lucru cu moartea lui
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pentru a obține ceva, trebuie să oferi altceva, aceasta este legea guvernamentală a universului din care suntem creați. {i în cazul sănătății este simplu de înțeles că nu poți avea sănătate când ți se oferă rețete gratuite ca și o invitație. Cam așa văd eu lucrurile, acum când sunt mai bine de cinci ani de când nu am mai trecut pragul vreunui doctor sau a unei farmacii și pentru mine este un adevărat record. Sunt mai bine de cinci ani, de când am
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
a lumii. Era o după-amiază Însorită de mai. Fauvé stătea lângă semafor, cu radarul pentru depășirea vitezei pornit, când a zărit cu coada farului cum o decapotabilă Alfa Romeo grena aluneca ușor În stânga-i, fâșâind din pneuri ca Într-o invitație subînțeleasă. Fudul nevoie mare, simțindu-se strălucitor grație proaspetei ceruiri, Fauvé a tras adânc aer și benzină prin supapele de admisie și a turat jucăuș motorul. Degeaba: grațioasa apariție nu i-a acordat nici măcar un clipit din semnalizatoare. Îndrăzneala lui
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ai suta și... Rezolvă-le pe astea și gata". Atât am să-i zic, da?"; ""Bă, omule!" - zi. "Uită-te, mă, uită-te care-i treaba. Noi nu sîntem nu știu ce, dom'le!" - așa-i spui - "hai, mișcă-te, c-amu-i momentu'!". Invitația la ilegalitate nu are nevoie de argumente subtile: relatarea în stil direct a dialogului esențial, punctată de elocvența interjecțiilor de adresare (mă, măi, băi), e constituită din enunțuri scurte, din imperative și formule de acord: "eu i-am zis "Uite
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
de ce nu, de reconciliere (nu credem dar există și peste timp așa ceva - vorbesc despre 6 reconciliere de idei științifice, de ... etc.!). E frumos ! Evident, frumusețea ideilor exprimate, sec sau artistic nu este egalată de nimic. Asta dorim ! Revista este o invitație la exprimare ! O invitație la atitudine ! Atitudine constructivă de atitudine ! Câteva aspecte organizatorice. Fiind chimiști „pur sânge” cei din colectivul de redacție propunem o apariție bianuală a revistei, legată de evenimentele specifice armei: 15 mai ziua Ap. C.B.R.N. și 20
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93200]
-
nu credem dar există și peste timp așa ceva - vorbesc despre 6 reconciliere de idei științifice, de ... etc.!). E frumos ! Evident, frumusețea ideilor exprimate, sec sau artistic nu este egalată de nimic. Asta dorim ! Revista este o invitație la exprimare ! O invitație la atitudine ! Atitudine constructivă de atitudine ! Câteva aspecte organizatorice. Fiind chimiști „pur sânge” cei din colectivul de redacție propunem o apariție bianuală a revistei, legată de evenimentele specifice armei: 15 mai ziua Ap. C.B.R.N. și 20 octombrie ziua Batalionului 202
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93200]
-
în 1968. De atunci aceștia s-au aflat în opoziție cu arta oficială a regimului, practic douăzeci de ani, ceea ce a însemnat că nu și-au putut expune opera în public - poate numai în taină, sub forma de performance, cu invitații cunoscuți. Ei n-au putut să lucreze nici în școli și nici în edituri. Trebuia să vină anul 1989 pentru ca operele lor să fie cunoscute mai larg. Cum instituțiile oficiale de stat, de artă națională, sau muzeele din clădirile mari
Arta plastică din Slovacia la București by Libusa Vajdova () [Corola-journal/Journalistic/9196_a_10521]
-
să-mi ceară ajutorul. Nimeni nu-l mai cunoștea acum, apelul către noul ministru de interne gen. Chițac și nimeni nu răspundea la unitatea de chimie militară, tot așa. Evident că ne cunoșteam bine, numai că eu, nu prea onoram invitațiile dumnealui, fiind o persoană care nu-mi arăta o anvergură sociocivică adâncă, dar de alt fel un bun manager al acestei instituții care acoperea o dimensiune economică a orașului Huși. Era un bun gospodar și ajuta oamenii. Mi-a explicat
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
acasă și Kiki nu-l lăsa să navigheze pe Internet, unde vedea o mulțime de fete care se pregăteau să facă baie. CÎteva săptămîni la rînd, după ce Como s-a Întors acasă la el, Vic a primit prin poșta electronică invitații de a vizita site-uri porno. Odată, cînd se plimbau prin oraș, Como i-a cumpărat lui Kiki o duzină de cutii de chibrituri. Pe fiecare cutie era poza unei alte fete goale, Într-o poziție ademenitoare, deasupra căreia scria
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
americane. Cu minima deosebire că băuse ceaiul mai devreme, la cabinetul doctorului Thomas. Se prea poate ca tocmai acest neînsemnat detaliu să fi influențat de o manieră dezagreabilă epilogul inițiativei sale. Într adevăr, Daisy, asistenta doctorului Thomas, a acceptat bucuroasă invitația la restaurant, socotind În gînd că i se oferea un bun prilej de a face și o mică economie la coșul zilnic. În plus, spera să-l Întîlnească pe căpitanul Jegg, pentru a-i demonstra că nu suferă deloc din cauza
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
australian, am constatat că unii dintre ei ajunseseră să se ocupe de afaceri foarte prospere. Însuși fostul primar al orașului Melbourne, Rod Atkinson, se asociase cu un român, Împreună cu care deschisese un hotel și un restaurant. Am primit cu satisfacție invitația de a lua masa la Restaurantul București, aparținînd celor doi, după ce generalul Pleșiță m-a asigurat că proprietarul român al acestuia era cadru sub acoperire al serviciilor noastre secrete. În acest fel, am avut ocazia de a mă adresa unui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
rost să insiste. Instrucțiunile prevedeau clar că, dacă persoana care aduce plicul nu știe cifrul, trebuie lichidată. Maiorul se prefăcu că acceptă explicația lui Pablo, deveni dintr-o dată bine dispus și Îl invită să joace Împreună biliard. Primind cu reticență invitația, Pablo mărturisi că nu mai jucase niciodată; la drept vorbind, nici nu Înțelegea prea bine ce motiv au oamenii să joace biliard. Părea un pic Îngrijorat. Trecură totuși În Încăperea unde se afla masa de biliard. Deși maiorul Îi explicase
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o văd. Ești sigur că n-ai fost niciodată În Cuba? Pablo căzu Încet În fotoliul din care se ridicase mai devreme atît de vioi. Bărbia Începu să-i tremure. — Am fost Într-o vizită oficială, În septembrie 1973, la invitația tovarășului Fidel Castro. Oamenii muncii de acolo mi-au făcut o primire deosebit de călduroasă. — Păi, În Cuba e cald tot timpul, glumi maiorul, Însă imediat după asta gluma i se păru lui Însuși deplasată. Prietene, ce-i cu tine, ți-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
totuși să se bărbierească, să se aranjeze puțin, merita efortul, așteptase de o viață clipa asta. — Nu vrea să pornească nici în ruptul capului, mă tem că n-o s-o putem urni, zice domnul Președinte, și Sena nu așteaptă altă invitație, își desface capsele pufoaicei și-o leapădă pe un scaun aflat în apropiere, își suflecă mînecile cămășii, dînd la iveală două antebrațe bombate. — Treceți la volan și dați-i o cheie scurtă cînd o să vă spun eu, să vedeți că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
șandramalei, a mormanului de fierăraie care parcă stătea să se prăbușească dintr-o clipă în alta. Eram exact în locu’ în care se dăduse și Dendé în spectacol și am început să țip în direcția cordoanelor ca un apucat. Frumoasă invitație le-ai mai făcut, se distrează Roja. Acum că au dispărut cu toții puteți deschide focul nenorociților, am mai rămas doar noi aici ca niște fraieri, să nu-mi spuneți că nici acum n aveți boașe s-o faceți! Am încercat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu Ema ta!” ,, La douâsprezece și jumâtate fix Ăexact cănd pendula din sufragerie bâtea jumâtatea de orâă, telefonul a țărăit lung, sinistru. Am ridicat receptorul ăncet, cu găndul de-a amăna vestea cumplitî, pentru cî presimțeam cî nu e o invitație la o cinî romanticî. O voce gravî m-a anunțat cî tatâl meu a murit ăntr-un accident de mașinî și cî va trebui sî vin de urgențî la morgî, pentru a identifica femeia care a murit odatî cu el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
lămpile. Honor Klein își îndreptă atenția spre Antonia, răspunzând pe îndelete întrebărilor ei despre călătorie și ceață, într-o manieră care mi se păru, în sfârșit, prin meticulozitate, foarte nemțească. 9 Mă durea capul înfernal. Plecasem de la ei devreme, refuzând invitația lor insistentă de a rămâne la cină, iar apoi petrecusem jumătate din noapte bând whisky, așa că, atunci când am plecat de la birou, încă mă simțeam rău, aveam greață și eram puțin amețit. În mod ciudat, cu o seară înainte nu fusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
foarte puțin probabil ca acest lucru să se întâmple. În orice caz, este treaba noastră și numai a noastră. Sper că n-am fost nepoliticoasă iar, dacă am fost, îmi cer scuze. Trebuie să plec. Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Făcu din nou o plecăciune rigidă de marionetă și porni spre ușă. Exact când Antonia scoase o exclamație de protest, ușa se deschise și Palmer își făcu apariția. Într-un gest de încântare și surprindere își înălță brațele larg deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
au lăsat un ecou - cel puțin În mintea mea. Mi-a luat trei zile să mă Încred În intuiția mea, Încă trei să mă conving, dar abia În a șaptea zi mi-am dat seama că nu conta cine făcea invitația. În acea vineri a trebuit să mă forțez să stau acasă până la patru jumate după-masa. Număram orele, apoi minutele și, În final, secundele - pe cele din urmă, stând În fața unei cafenele vizavi de hotel. Amurgul se lăsase, frigul Începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Sănătății cu proiectările lui Stegemann? În spatele nostru, Otto călea niște ceapă. Mirosul, surprinzător de plăcut, se răspândea În aerul serii, cu o urmă ștearsă de piele prăjită plutind după el. Începea să-mi pară rău că nu i-am acceptat invitația la cină. — Froehlich? Nimic. Întorcându-și scaunul, Else Oloaga mă rugă s-o Împing mai departe. Poate nu-i plăcea mirosul dinspre bucătărie sau voia să ne continuăm discuția Într-un loc mai ferit. Ne-am deplasat Încetișor prin curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
jos de pe Torpedo-ul meu la trei stații de metrou de unde mă aflam acum. Aveam impresia că s-a Întâmplat acum o sută de ani; și chiar s-a Întâmplat acum o sută de ani. Dacă n-aș fi acceptat invitația Dorei și n-aș fi străbătut orașul cu bicicleta, plin de elanul ăla nebunesc, s-ar mai fi Întâmplat oare ceva din ceea ce se petrecuse de atunci? Poate că acum ar trăi o viață „ordonată“, ca să folosesc expresia celor de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]