10,840 matches
-
din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 2 octombrie 2020, paragrafele 18 și 19). ... 19. Pentru aceste considerente nu pot fi reținute susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea prevederilor constituționale și convenționale invocate. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate
DECIZIA nr. 261 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295632]
-
necorespunzătoare a proiectelor derulate în vederea atingerii obiectivelor de reformă digitală prevăzute în Planul național de redresare și reziliență (PNNR). ... 42. Așadar, din analiza preambulului ordonanței de urgență criticate, precum și a expunerii de motive, Curtea reține că aspectele obiective invocate se constituie în situații cu un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, putând fi subsumate conceptului de „situație extraordinară“, în sensul textului constituțional de referință, și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
față, Curtea reține că nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2023, astfel încât nu se poate reține încălcarea, de plano, a drepturilor fundamentale invocate, ci este necesar ca, pentru a stabili dacă actul normativ afectează o instituție fundamentală a statului sau drepturi fundamentale ale cetățenilor, în cadrul controlului de constituționalitate extrinsecă pe care îl efectuează, Curtea să antameze analiza criticilor de neconstituționalitate intrinsecă formulate
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
7 ianuarie 2019. ... 52. De altfel, analizând motivarea formulată de către autorii excepției, Curtea reține că este criticată însăși maniera de legiferare aleasă de legiuitorul delegat, respectiv emiterea unei ordonanțe de urgență, care ar putea determina, ipotetic, încălcarea drepturilor fundamentale invocate. Prin urmare, critica formulată în acest mod vizează oportunitatea adoptării unei ordonanțe de urgență a Guvernului în materia reglementării unui centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice, la nivelul Ministerului Finanțelor. Or, așa cum a
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
inițiatorilor de proiecte sau propuneri legislative de a solicita avizul Consiliului Economic și Social în cazul în care reglementările preconizate vizează domeniile de specialitate ale Consiliului, din analiza efectuată rezultă că actul normativ criticat nu contravine drepturilor și libertăților fundamentale invocate. Întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) și art. 16 alin. (2), prin raportare la art. 141 din Constituție. ... 58. În ceea
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
de muncă, poate leza integritatea fizică și psihică a acesteia. ... 6. Judecătoria Gherla, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu a formulat o opinie cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții
DECIZIA nr. 492 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295677]
-
Curtea constată că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. ... 18. Autorul excepției a indicat ca temei constituțional al sesizării și dispozițiile art. 22 alin. (1), privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, precum și prevederile art. 3 referitoare la interzicerea torturii, din Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 492 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295677]
-
în aplicare termenii legi, stabilind, prin norme proprii, aspecte de detaliu asupra cărora este singurul competent să decidă. Nivelul mai redus de stabilitate al acestei categorii de acte normative cu caracter administrativ nu este de natură să încalce normele constituționale invocate și, implicit, nici statutul cadrelor militare, fiind firesc ca efectivul cadrelor militare și structura acestora să fie influențate și de anumiți factori externi, cum ar fi situația geopolitică regională sau globală, astfel încât, prin ordin, ministrul de resort să poată
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
Ordinului nr. 1.156/2019. Se arată astfel că nu există un interes născut și actual în anularea acestei sintagme, în condițiile în care aceasta a fost înlăturată prin abrogare încă din anul 2019. Analizând materialul probator al cauzei raportat la aspectele invocate, Curtea va constata faptul că reclamanții au încheiat în anul 2015 mai multe contracte de economisire-creditare cu Raiffeisen Banca pentru Locuințe - S.A., ulterior redenumită Aedificium Banca pentru Locuințe, suma contractată fiind majorată în anul 2016. La datele de 2.05.2018 pentru
SENTINȚA nr. 150 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/295371]
-
Drepturilor Omului. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției
DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295892]
-
obținerea cetățeniei române, precum și a criteriilor sau metodelor de cuantificare ale acestora este, practic, imposibilă, o atare tehnică de reglementare fiind, totodată, contrară standardelor de calitate a legii statuate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene mai sus invocată. În acest sens, Curtea a reținut în jurisprudența sa că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută, una dintre tehnicile standard de reglementare constând în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. S-a statuat, totodată
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
legea analizată, conform căruia „dispozițiile prezentei legi nu conferă cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie un drept la dobândirea cetățeniei române prin acordare la cerere“, acordarea cetățeniei fiind, așadar, o prerogativă de putere publică a statului. ... 81. Considerentele mai sus invocate sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în privința criticilor referitoare la dispozițiile art. XIV alin. (3) din legea criticată, în ceea ce privește expresia „elementelor care nasc îndoieli“ cu privire la autenticitatea actelor juridice depuse de solicitant în cadrul procedurii. ... 82
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
justiție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia se limitează la indicarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, dar nu arată, în mod concret, în ce constă contrarietatea dintre dispoziția de lege criticată și prevederile constituționale invocate și nu prezintă alte elemente care să susțină eventuala neconstituționalitate reclamată. Așa fiind, Curtea reține că susținerile autorului excepției nu sunt suficiente pentru a declanșa un control de constituționalitate. ... 13. Curtea observă că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie
DECIZIA nr. 429 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295943]
-
aleatorii constituie o abatere disciplinară reglementată de art. 99 lit. m) din același act normativ. ... 8. Cu privire la prevederile art. 52 alin. (1) fraza a doua din Legea nr. 304/2004, susțin, în esență, că acestea sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, în condițiile în care legiuitorul reglementează o delegare de legiferare a unor norme privind activitatea de judecată către Consiliul Superior al Magistraturii, care elaborează actul normativ intitulat Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești, cu valoare infralegală, aducând, astfel, completări
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
Magistraturii, care elaborează actul normativ intitulat Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești, cu valoare infralegală, aducând, astfel, completări unei legi. ... 9. Susțin, totodată, că dispozițiile art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 sunt neconstituționale, fiind contrare dispozițiilor constituționale invocate, întrucât nu reglementează definiția, limitele și procedura de repartizare în mod aleatoriu în sistem informatizat. În esență, se arată că vulnerabilitatea acestei norme este dată și de efectele și consecințele care au permis adoptarea unor norme juridice cu forță obligatorie
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
354 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, precum și ale art. 11, ale art. 52 alin. (1) teza a doua și ale art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 sunt în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. În acest sens, reține că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
precum și ale art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 496 din 2 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2023, paragrafele 12-20, precum și prin Decizia nr. 759
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește dispozițiile art. 354 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, referitor la compunerea instanței, astfel că nu se poate reține contrarietatea acestui text de lege cu prevederile constituționale invocate. Textul de lege criticat normează cu privire la unicitatea completului de judecată și continuitatea ședinței, însă nu exclude modificarea componenței completului de judecată, până la începerea dezbaterilor, dacă menținerea acesteia nu este posibilă. ... 28. De asemenea, în ceea ce privește
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
de procedură penală, indiferent dacă inculpatul și-a exercitat dreptul de a nu face vreo declarație ori a renunțat la acest drept și a fost audiat în condițiile art. 376 din Codul de procedură penală, nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, ci, dimpotrivă, constituie garanții ale acestora. Totodată, având în vedere considerentele mai sus arătate, inclusiv jurisprudența instanței de control constituțional precitată, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile, fiind în acord cu dispozițiile art. 1
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
din 6 ianuarie 2012, în care a statuat că va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în cazul în care aceasta nu cuprinde motivarea ca, element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. Totodată, Curtea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. ... 14. Prin urmare, având în vedere că, în prezenta cauză, lipsa de diligență a autorului excepției de neconstituționalitate de a depune, la instanța de sesizare, notele complete privind excepția de neconstituționalitate invocată echivalează cu lipsa motivării acesteia, ținând seama de exigențele dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care stabilesc că sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin.
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
coerentă, constantă și clară a instanței de contencios constituțional și a instanței europene cât privește analiza imparțialității judecătorului cauzei, Curtea nu poate reține că prevederile art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate. ... 22. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 alin. (2) fraza finală din Codul de procedură penală, Curtea a pronunțat Decizia nr. 565 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii este Decizia Curții Constituționale nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate invocată, constatându-se că dispozițiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nerespectarea termenului cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive atrage incidența art. 268 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
al României, Partea I, nr. 274 din 19 aprilie 2017, Decizia nr. 53 din 2 februarie 2017 - publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 11 mai 2017), iar Curtea Constituțională, deși a respins, ca inadmisibile, excepțiile invocate, a statuat că dispozițiile art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt clare, precise și previzibile, îndeplinind condițiile referitoare la calitatea legii, și că nerespectarea termenului de 5 zile prevăzut în cuprinsul acestora prin sintagma cu cel puțin
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
Dosarul conexat nr. 2.844/1/2024, opinia completului de judecată care a formulat sesizarea este în sensul că reclamantului nu i se cuvine dobânda legală aferentă, calculată de la scadența lunară a fiecărei indemnizații pentru limită de vârstă, în perioada de referință invocată, până la plata efectivă, deoarece, chiar dacă, în speță, reclamantul este beneficiarul unui titlu executoriu, în temeiul căruia s-au dispus anularea ordinului de încetare a plății indemnizației pentru limită de vârstă și obligarea Camerei Deputaților la plata acestei indemnizații
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]