1,937 matches
-
lumi" din punct de vedere economic, politic și social duce, în mod inevitabil, și la o apropiere dacă nu chiar la o omogenizare a ceea ce, global, se numește nivel de civilizație, cu toate componentele acesteia. II. "Cunoșteam oameni de mare ispravă din Bielorusia și m-am gândit ca merită încercarea de a ameliora aceste relații între două țări despărțite doar de încă o țară Ucraina." După experiența parlamentară, a urmat una diplomatică. Ați fost vreme de câțiva ani ambasador în Republica
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
al regimului politic de acolo, despre unele fapte reprobabile ale celor de la putere despre care discutasem în Consiliul Europei, dar și despre o răcire sensibilă a relațiilor dintre România și această țară. Pe de altă parte, cunoșteam oameni de mare ispravă din Belorusia și m-am gândit că merită încercarea de a ameliora aceste relații între două țări despărțite doar de încă o țară Ucraina. Fără îndoială că m-au animat și alte gânduri, mi-am fixat și alte obiective și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
îndreaptă spre pace. SUA și Europa de Vest l-au sprijinit, iar vechii dușmani ai Israelului Iordania, Siria și Libanul -, nemaivorbind de Egipt, dădeau semne de moderație. Îmi aduc aminte că ambasadorul Palestinei la Minsk Abu Zeid -, un om simpatic și de ispravă, era foarte bucuros când a fost ales Abbas, crezând, ca mulți alții, că se va ajunge la pace. Așteptările nu s-au confirmat. Educația primită de generații întregi de palestinieni după 1948 și 1967 și-a spus cuvântul. Copiii, nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sunt în stare să înțeleagă cuvintele scrise, îi pun să citească în bănci poemele poeților buni și îi silesc să le învețe pe de rost, căci în ele sunt multe sfaturi bune, multe deslușiri, îndemnuri și elogii ale oamenilor de ispravă din trecut, astfel încât copilul silitor să-i imite și să se străduiască să devină asemenea lor. Dascălii de muzică (...) le dau să învețe și operele altor poeți de vază care au alcătuit și muzică, punându-i să execute și făcând
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
căci îi va asigura un viitor fericit (I, p. 354). Din punctul de vedere al lui Tespis, impresarul, șeful organizării spectacolelor istorice și al misterelor particulare, datorită acestor autori, Agamemnon a devenit mai celebru decât a fost vreodată prin propriile isprăvi (I, p. 354). Țara a ajuns o sală de teatru, iar numele cârmuitorului o afacere (I, p. 356). În palatul plin de cotloane după care mișună măști se va desfășura spectacolul uciderii lui Agamemnon (I, p. 357). Invitat să privească
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din mine [...] să nu mai țină cont de mine, și să facă din mine să fac ce vrea ea (IV, p. 658). Conștientă de faptul că cea căreia dorește să-i ia locul e în stare de cele mai cumplite isprăvi, Dida dezvăluie dedesubturile crimei comise odinioară de Marghioala când grupul ei de partizani a fost înconjurat de trupele de securitate. Ea l-a izbit cu ciocanul pe colonelul Paraschivescu, bărbatul ei de atunci, care îl ținea în bătaia puștii pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe ascuns (I, p. 23). Eram în for, o mulțime de cetățeni pălăvrăgind. Dintr-o dată, însoțit de o ceată de tineri înarmați, a dat buzna Tarquinius (I, p. 26). Uneori, la solicitarea celor aflați în preajmă, chiar protagoniștii își expun isprăvile, fapte consemnate de istoricul latin. Astfel, Brutus este rugat să-i dea lămuriri tânărului neinformat cu privire la delegația de la Delfi : Câte n-ai putea să-i povestești, de pildă, despre Delphi, despre Pythia... când ai făcut călătoria aceea faimoasă (I, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din Gabii, dornici să se răzbune pentru nelegiuirile lui trecute (I 60). Personajul dramaturgului român intră în scenă în timpul asediului de la Ardea, când pariază cu tovarășii lui că poate atinge poarta cetății sub ploaia de săgeți a inamicilor. Urmărindu-i isprava, Metellus socotește că Sextus e nebun (II, p. 39), însă realizează că pariul a fost un pretext pentru el (II, p. 40). Aulus observă că fiul lui Tarquinius s-a lansat brusc în temerara cursă așa cum se întâmplă cu nebunii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nici pe mine (III, p. 55). În scena în care se desparte de tatăl său înainte de a-și lua lumea în cap (IV, p. 61), Sextus explică de ce n-a ucis-o pe Lucreția în așa fel încât să pară isprava unui tâlhar : Mi-era prea silă de mine și de puritatea ei murdărită. De altfel, tot timpul am știut că se va sinucide (IV, p. 62). Când fiul lui Tarquinius își face apariția pe neașteptate în mijlocul conjuraților din casa fraților
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
multe din însușirile sale și în primul rând dragostea de muncă, indiferent că era fizică sau intelectuală și tenacitatea de a-și atinge scopul propus. Relatările sale despre copilăria și tinerețea sa din urbea sa natală Huși erau condimentate cu: isprăvile haiducului Pantelimon ce opera pe calea ferată îngustă (la acea datăă Huși - Crasna, aventurile galante ale soțului verișoare sale Mălinescu - șef al lampagiilor din urbe și pățania participanților la un bâlci, în marginea orașului, când într-o seară, din timpul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pentru a le admira stilul înseamnă ca și cum te-ai opri doar la culoarea și la mirosul plantelor folositoare și a nu da atenție sau a nu cunoaște puterea lor binefăcătoare.” Plutarh 133. „Scris-am stihuri mărețe nu din dorul de isprăvi, Ci a țării măreție s-o înalț mai sus de slăvi...” Firdousi 134. „Mulți oameni iubesc cărțile ca pe niște mobile, mai mult ca să gătească și să înfrumusețeze casele lor, decât pentru a împodobi și îmbogăți mintea lor.” La Rochefoucauld
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
tot soiul. S-ar vedea că mai toate cărțile sunt corupătoare, că și cele mai bune fac aproape tot atâta rău cât bine.” Chamfort (Nicolas Sebastien Roch) 656. „Lectura tuturor cărților bune e ca o conversație cu cei mai de ispravă oameni din secolele trecute care le-au fost autori și chiar o conversație învățată, în care ne destăinuiesc doar cele mai bune din gândurile lor.” René Descartes 657. „Nu va ajunge nici înțelept, nici învățat animalul încărcat cu câteva cărți
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
folosit la frecatul unei tigăi. El se miră, nu înțelege rațiunea unei astfel de conduite, dar nu-i pune la îndoială veridicitatea. După plecarea lui, o apucă îndoiala. De altminteri, din prudență, se abținuse să-i spună că asta fusese isprava unei "haideggeriene." O fi un semn? Îi vine greu să creadă că fusese doar un vis, un vis urât. Visele nu au niciodată această intensitate clară, ale ei cel puțin. Chiar admițând că se afla la Colombes, și nu în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
gândiră că locotenentul și Lilly nu ar fi o pereche nepotrivită. Dar Lillișu conchise cu bun simț: "Am zis, când Nel o să se ducă la Chișinău, la liceu, o să mă întorc în cătunul meu și o să găsesc un podgorean de ispravă să mă mărit. Dar o să vin, serile, să vă văd. Și de Crăciun o să trimit un butoi de vin." Dacă sunt pe-aici, să nu uiți că îmi place vinul cu aromă de absint, preciză Panaiota. Dacă nu mai ești
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu gazdele. Răsturnat în fotoliu, picior peste picior și cu o țigară între degete, își ducea delicat la buze ceașca de cafea, cu degetul mic ridicat. Conversația nu era prea însuflețită, mai ales că invitatul obligatoriu nu înceta să laude isprăvile Führerului, căruia părea să-i reușească totul. Într-o zi, când Nel, preocupată de tema la matematică, îi urmărea pe sărite discursul, nu auzi decât sfârșitul istoriei pe care acesta o relata: "... după o săptămână, apropiindu-te de München, se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
din cap sigură: "Urcă la doi: e lovitura cu acul de cusut!" "Oh, farsele lor!" "Adevărat, dar iartă-le, Doamne, că nu știu ce fac. Pe tine, care visezi la altă viață, parabola asta te-ar putea interesa. Pot să-ți povestesc isprava lor ca și cum aș fi cu ele." "Dacă vrei..." Povestea începu cu trei bătăi ușoare la ușa doamnei Dunin. Deosebind perfect tușeul domnișoarelor de acela al fetelor de la bucătărie, aceasta ordonă în franceză: "Intră!" Și o tânără fată, împletind grația timidă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
condiția ca fiul poporului să n-o ia prea tare razna, cu socialismul lui național. Ia ziarul făcând să cadă pe masă o pereche de mănuși roșii ca și bereta: lâna absoarbe iute o băltoacă mare de cafea. Satisfăcut de ispravă, deschide ziarul. Ia te uită, colegul lui, Istvan, aduce un vibrant omagiu micului Om Mare! Uite că se bagă și veneticii în asta. După ce știrile se încheie, cutia de ebonită îi trimite în plină figură, pe un ritm îndrăcit, o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
70 % din piețele de desfacere. Industria sa aeronautică se află și ea la loc de cinste nu atît printr-o structură foarte concentrată (Farman, Potez, Bréguet, Latécoère, etc., sînt întreprinderi modeste) ci mai mult printr-un sprijin mediatic stimulat de isprăvile piloților francezi: acum este marea epocă a Aéropostalei cu Mermoz, Guillaumet și Saint-Exupéry, ca și epoca marilor zboruri intercontinentale în care excelează și piloții italieni și americani. În domeniul industriilor chimice și electrice care constituie un sector de vîrf, Germania
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
la Tighina, cu trenul, era prin Iași-Chișinău. Se putea merge însă și prin Galați. Cum era în preajma sărbătorilor, m-am gîndit să fac Crăciunul, oprindu-mă la Galați ca să-l văd și pe tatăl meu, care aflase, din ziare, despre isprava mea. L-am găsit îngrijorat socotind că m-am înhămat la ceva prea greu. Ca să-l liniștesc, i-am amintit un vechi precept cred indian care spunea că mai presus de neștiutori sînt cei care citesc, mai presus de cei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
capul echipelor de șoc comuniste, a organizat atacuri prin toate întreprinderile industriale, gonind pe directori și îndemnînd pe lucrători la revoltă și jaf. Acest odios personaj ajunsese, în ultimul timp, aici, la Paris, ce ironie, ambasadorul României, probabil datorită acestor isprăvi. Din toate părțile țării, știrile erau că agenții partidului comunist, sub ocrotirea armatelor sovietice, agitau și tulburau viața oamenilor și le prădau casele. Nimeni nu-și mai putea vedea de treabă. Satele, din cauza secetei și a pămînturilor nelucrate, nu mai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Cum e și firesc, erau energici și gălăgioși. Grupul de copii ,,atingea toate recordurile energiei zgomotoase și ale impertinenței”. Sălile Palatului ajunseseră ,,hipodrom pentru mica și nestăpânita herghelie”. Seara, Marele Voievod Mihai se întorcea la locuința mamei și-i povestea isprăvile zilei. Principesa ,,era îngrozită de influența pe care rău crescuții săi tovarăși o aveau asupra plodului regal”, relatează Manoilescu. Canoanele educative ale aristocrației englezești, în care fusese crescut până atunci Mihai, au fost încălcate și înlocuite cu ,,originalele concepții” ale
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la ea decât să vină dumneaei la noi. Având doar o fată măritată simțea lipsa copiilor mici și-mi intra total în voie. Având ditamai căsoaia, alergam prin toate încăperile și rareori se întâmpla să nu se lase c-o ispravă din partea mea. Treceam apoi în livada cu pomi și nu știam ce să mi aleg. O strigam pe mama și eram mereu nehotărâtă la alegere. Ia-mi pere galbene! Ba nu, vreau prune galbene! Mai vreau și câteva gutui, de-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tare bine, dar acum... soția, Dafina, se descurca greu cu pământul și vitele. Ion era uneori și foarte nervos (când termina tabacul). O dată, mama s-a dus la ei c-un ulcior de lapte și el nevăzând-o își continua isprava: spărgea pragul casei cu toporul. Mama s-a mirat și l-a întrebat cu blândețe: Dar ce faci, bădiță Ioane? Spargi casa? Vai, păcatele mele, doamnă Mărioara, n-am tabac și-s nebun. Vino la noi și-ți voi da
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acasă cu trăistuța plină cu de toate și o sumă frumușică de bani. Cei de acasă erau cam îngrijorați văzând ca aproape e dimineața și încă n-am terminat de urat. Dar știindu-ne surorile împreună și cu băieți de ispravă au sperat că totul va fi bine. Și într adevăr, așa a și fost. La Ignat În fiecare an sora mea, Oltea, își sărbătorea ziua de naștere la 20 decembrie, care coincidea cu Ignatul. Câteva zile înainte, la noi era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
i-au salvat au fost: Iftemie Ciotău, Nicolaescu Vasile (Mocica), Grigoraș Toader (Chiron). Aceștia au pătruns printre căpriorii în flăcări înăuntru și învelindu-i în niște pături, i-au scos pe copii în curte vii și nevătămați. Acești vecini de ispravă au încercat să distrugă focul cu gălețile de apă scoase din fântâni, dar munca lor a fost zadarnică. Mulți se întrebau, cum îi va pedepsi pe copii, dar domnul Olinici Dumitru s-a dovedit un costișan adevărat, un bun părinte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]