3,582 matches
-
pentru bărbați părul pe corp este semn de virilitate, iar 26,8% sunt de acord că o viață sexuală satisfăcătoare depinde de dimensiunile penisului. 6.3. Declarații despre valori privind activitatea sexuală și rolul sexelor Un alt set de 5 itemi a fost destinat evaluării valorilor privind activitatea sexuală și rolul sexelor. Subiecților li s-a cerut să își exprime acordul cu acest set de afirmații pe o scală Likert de 3. Două afirmații se disting prin faptul că întrunesc un
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
scală Likert de 3. Două afirmații se disting prin faptul că întrunesc un grad de acord ridicat, și anume afirmația ,,Adolescenții nu trebuie să aibă copii" și afirmația ,,Majoritatea bărbaților își doresc să se căsătorească cu virgine". În structură, rezultatele itemilor la care s-au înregistrat diferențe semnificative statistic (p < 0,05) pe gen și localități sunt următoarele: ponderea bărbaților care au fost de acord că ,,este anormal ca un băiat de 17 ani să nu aibă relații sexuale" și că
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
21%) și Craiova (18%). Scorul compozit creat pentru cele 5 afirmații arată ca subiecții din grupele de vârstă extreme, 15-19 ani și respectiv peste 60 ani, sunt mai predispuși să fie de acord cu acestea. În continuarea analizei celor cinci itemi, am efectuat o evaluare a unui model factorial cu 2 factori discreți, folosind tehnica de analiză în clase latente. Factorul 1 atitudinea față de vârsta de începere a vieții sexuale și factorul 2 atitudinea față de echilibrul dintre sexualitate și căsătorie. Sexul
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
explică comportamentul masculin violent în familie, am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat la SSR-Ro 2004. Din eșantionul de 2 361 bărbați, au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentând 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente in familie, iar
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
În perioada de evaluare ințială la grupa mare pregătitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor, volumul vocabularului activ, capacitățile de înțelegere, articularea corectă a sunetelor și grupelor de sunete, exprimarea corectă sub aspect gramatical. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmărite. Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe să obțină rezultate la nivelul celorlalți colegi din grupă, am planificat activități de dezvoltarea limbajului în care i-am antrenat cu precădere pe aceștia, considerând
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
la o întrebare deschisă sau o listă de asocieri de cuvinte. Protocolul de exploatare constă în combinarea de algoritmi de analiză ai datelor cantitative și procedee de clasament a posteriori al conținutului unui text, oricare ar fi el (listă de itemi, texte de arhivă sau articole de ziar, interviuri...). Munca de decupaj prealabil al corpusului (în special adunarea termenilor cu aceeași rădăcină, ca de exemplu "tehnologic" și "tehnic"; gruparea sinonimelor etc.) este necesară. Sînt asociate apoi la fiecare subiect sau unitate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
comparabilă cu cea a Declarației de la 1948. "Un puternic consens apare în a lega drepturile omului cu infracțiunile împotriva drepturilor la apărare, la integritate fizică, la egalitate rasială și la libertatea de expresie [...]. Se poate distinge aici o clasă de itemi provenind din domeniul drepturilor omului [drepturilor celuilalt] care este mai puțin legată de acestea [...]. Situațiile care-i implică pe copii au fost clasate printre atacurile împotriva drepturilor omului atunci cînd privesc în mod direct o infracțiune mai generală, precum folosirea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
abordare statistică a variațiilor individuale ne permite totuși să distingem cinci clase omogene dintre care una asociază "atacurile la libertatea religioasă a femeilor din partea unui guvern [...] și cele la adresa copiilor din partea părinților [...], în timp ce analiza distanțelor medii separa clar acești doi itemi" (ibid., p. 137). După A. Clémence, W. Doise și F. Lorenzi-Cioldi, "Prises de position et principes organisateurs des representations sociales", in Guimelli C., Structures et transformations des représentations sociales, Neuchâtel, Delachaux și Niestlé, 1994, pp. 119-152 4.3. Organizatori ai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
specific mai ridicate la un consumator de cocaină. Evaluările pozitive sînt mai degrabă reduse în cazul drogului ecstasy. 4.3.2. Opiniile asupra motivațiilor consumului Aceste opinii despre fiecare dintre cele trei substanțe au fost grupate cu ajutorul a 32 de itemi. O analiză în componente principale le permite autoarelor să formalizeze o structură cu patru factori (din care au exclus șapte elemente). Aceste patru dimensiuni exprimă 41,1% din varianța totală. Primul factor face trimitere la "dorința de a experimenta și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cunoaște" (16,1%), al doilea trimite la "o mai mare ușurință a contactelor sociale" (10%), al treilea adună datele care evocă "o ameliorare a propriilor acțiuni" (8,2%). Al patrulea ansamblu se raportează la "dispozițiile negative ale consumatorilor" (7,1%). Itemii care saturează fiecare factor au fost reuniți pentru a obține patru variabile dependente (experimentare; ușurință; performanțe; calități psihologice), integrate unei analize de varianță cu un factor independent (în funcție de tipul de substanță). Această analiză arată încă o dată că reprezentările celor trei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
listă asociativă, putem descrie structura unei RS adoptînd metoda de calcul a lui Grize et al. (1987) și a lui Vergès (1992). În urma analizei sistemului de categorii de subiecți, furnizate de materialul asociativ, putem calcula doi indicatori: a) frecvența fiecărui item în ansamblul eșantionului; b) rangul său de apariție în asociere (definit ca rangul mediu raportat la ansamblul populației). Putem apoi încerca să evaluăm care este coeficientul de corelare (Spearman) între a) și b). Dacă acesta este semnificativ pentru un anumit
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
eșantionului; b) rangul său de apariție în asociere (definit ca rangul mediu raportat la ansamblul populației). Putem apoi încerca să evaluăm care este coeficientul de corelare (Spearman) între a) și b). Dacă acesta este semnificativ pentru un anumit număr de itemi cu frecvență mare și cu rang mediu redus (citate la început de medie), există o probabilitate mare să fim confruntați cu elemente ale nucleului central, probabil organizatori ai reprezentării. Calculul legăturii de corelare între a) și b) este facultativ, ceea ce
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
parte din viață, orar, oboseală * Termeni citați de cel puțin 3 ori După J.-B. Grize et al., Les Salariés face aux nouvelles technologies. Vers une approche socio-logique des reprțesentations sociales, Paris, CNRS, 1987, p. 124 Se remarcă faptul că itemii "salariu, a-și cîștiga traiul, bani, ocupație" prezintă probabilități mari să aparțină sistemului central, să formeze un "nucleu organizator", ca să reluăm expresia autorilor (Grize et al., p. 123) sau să constituie un pro-totip (cf. glosar) al obiectului. "Plăcere, cunoaștere, ambianță
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al polarității (numărul de cuvinte pozitive minus numărul de cuvinte negative împărțit la totalul de cuvinte induse). Pot fi utilizate programele de analiză textuală. 1.2.4. Regrupări în "pachete" Abric sugerează ca subiecții să claseze un număr important de itemi, grupînd termenii cei mai citați, în urma unui prim test de asociere. Acest tip de clasament permite evitarea distorsiunilor legate de interpretare. Treizeci și două de fișe sînt supuse atenției subiecților, care trebuie mai întîi să le separe în două pachete
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
transpuse grafic. Evaluarea acestor relații poate duce la rezultate de teste asociative, categorii de chestionare sau poate succeda analizei conținutului interviurilor. Se presupune că elementele centrale sînt puternic conexe sau în relație de similitudine cu un număr mai important de itemi. Ca și în calculele evocate mai sus, ne bazăm pe principiul că elementele nucleului central sînt inferate ca atare, dar nu verificate în incidența asupra sistemului sociocognitiv și în proprietățile lor calitative. 2.1.2. Caracterul calitativ al elementelor NC
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Reprezentarea socială a întreprinderii servește de aplicație unei astfel de abordări. Într-o primă etapă, li se cere subiecților (studenți) să răspundă la o întrebare deschisă despre definiția unui obiect. O analiză tematică a conținutului răspunsurilor permite construirea a 14 itemi pe marginea obiectului RS. În cea de-a doua etapă, un text calificat drept "scenariu ambiguu" este propus unui alt grup de subiecți. Acest text nu trebuie să menționeze nici termenul generic "întreprindere", nici cei 14 itemi caracteristici acestuia (folosit
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
construirea a 14 itemi pe marginea obiectului RS. În cea de-a doua etapă, un text calificat drept "scenariu ambiguu" este propus unui alt grup de subiecți. Acest text nu trebuie să menționeze nici termenul generic "întreprindere", nici cei 14 itemi caracteristici acestuia (folosit mai apoi într-un chestionar), și este formulat în maniera următoare: "De mulți ani, Solitec reunește mai multe zeci de persoane cu competențe și interese foarte diverse. Fiecare dintre aceste persoane contribuie în felul său la funcționarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la sfîrșitul textului, la noțiunea de "întreprindere", și alta în care se neagă o astfel de legătură. După lectura acestor două scenarii, li se cere celor două grupuri de subiecți să spună care sînt caracteristicile organizației, supunîndu-li-se atenției cei 14 itemi rezultați din analiza întrebării deschise despre definiția întreprinderii (loc de muncă, organizată, producție, ierarhizată, dezvoltare per-sonală, comunicare, profit, obiective de termen lung, inserare în economie, patron, conflicte, creație/cercetare, concurență, creatoare de locuri de muncă). Răspunsurile care trebuie date sînt
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
șase puncte (de la 1, "foarte probabil nu", la 6, "foarte probabil da"). Patru elemente sînt evaluate ca făcînd parte din NC și primesc o notație semnificativ mai ridicată: profit, inserare în economie, patron și creatoare de locuri de muncă. Ceilalți itemi, mai puțin notați, sînt considerați "periferici". Faza terminală de verificare a elementelor NC este realizată prin metoda punerii în discuție a unei cogniții. Același text este prezentat unui alt eșantion de subiecți, cu variante, incluzînd fie constituenții NC, fie pe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și nu aceasta este vocația sa". Pentru al doilea grup de subiecți, noțiunea de profit (cogniție centrală) este inclusă în același enunț, la sfîrșitul textului. Subiecții se pronunță apoi asupra caracteristicilor organizației evocate, evaluînd, pe o scară în șase puncte, itemul "Solitec este o întreprindere", apoi celelalte caracterizări ale RS a întreprinderii (14 minus 1, corespunzînd concluziei textului de prezentare Solitec). Rezultatele punerii la îndoială, statistic semnificative, privitoare la evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" sînt următoarele: Evaluarea itemului "Solitec este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
caracteristicilor organizației evocate, evaluînd, pe o scară în șase puncte, itemul "Solitec este o întreprindere", apoi celelalte caracterizări ale RS a întreprinderii (14 minus 1, corespunzînd concluziei textului de prezentare Solitec). Rezultatele punerii la îndoială, statistic semnificative, privitoare la evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" sînt următoarele: Evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" Răspunsuri ale subiecților (în număr de indivizi) "Probabil nu" (răspuns de la 1 la 3) "Probabil da" (răspuns de la 4 la 6) Punerea în discuție a unei cogniții Centrală
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
șase puncte, itemul "Solitec este o întreprindere", apoi celelalte caracterizări ale RS a întreprinderii (14 minus 1, corespunzînd concluziei textului de prezentare Solitec). Rezultatele punerii la îndoială, statistic semnificative, privitoare la evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" sînt următoarele: Evaluarea itemului "Solitec este o întreprindere" Răspunsuri ale subiecților (în număr de indivizi) "Probabil nu" (răspuns de la 1 la 3) "Probabil da" (răspuns de la 4 la 6) Punerea în discuție a unei cogniții Centrală (profit) 19 4 Periferică (cercetare și creație) 11
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
complementară a permis punerea în evidență a unui efect de structură a nucleului central în măsura în care, la punerea la îndoială a ideii de profit, subiecții recunosc semnificativ mai rar în obiect (text al scenariului) caracteristicile unei întreprinderi, cuprinse în cei 13 itemi la care răspund apoi. "Astfel, Solitec este mai puțin ierarhizată, mai puțin inserată în economie sau mai puțin confruntată cu concurența [...]. Totul se petrece ca și cum punerea la îndoială a unei caracteristici centrale ar provoca [-o pe cea] a multor altora
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
subiect, sînt regrupate în scheme (sau hiperconectori). Chestionarul SCB descrie astfel tipul de legături posibile (c) între cuvîntul-stimul și fiecare dintre cele trei asocieri produse de subiecți. Răspunsul la fiecare întrebare referitoare la conexiuni se face printr-o alegere între itemi: "da", "nu" sau "poate". Subiecții unei astfel de anchete trec așadar de trei ori prin același chestionar (cîte o dată pentru fiecare din cei trei termeni induși). Ceea ce reprezintă singura problemă tehnică nerezolvată deocamdată (dificultatea procedurii, oboseala mintală a subiecților, rezultînd
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
călătorie) și nu prezintă un interes deosebit pentru subiectul lucrării de față. Cu totul altfel stau lucrurile cu "avatarii" și cu "emoticonii", prin aceștia emițătorul încercând să transmită fie o imagine de sine creată, fie propriile stări, emoții, cu ajutorul unor itemi grafici. Potrivit DEX, un "avatar" reprezintă, o "reîncarnare succesivă a unei ființe" și, în sens figurativ, o "transformare neprevăzută (și chinuitoare) care intervine în evoluția unei ființe sau a unui lucru". "Avatarii" din ciberspațiu, spre deosebire de sensul inițial, furnizat de DEX
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]