2,397 matches
-
dar suntem pe cale să avem. După două tentative, întrerupte în faze diferite (Opere, I-XVII, 1965-1983, ediție de autor, continuată postum, și Opere, I-IV, 1993-2002, coordonator Ion Bălu, text îngrijit de Nicolae Mecu), abia a treia are sorți de izbândă. E vorba de ediția critică apărută în colecția "Opere fundamentale", colecție coordonată de Eugen Simion, apărută sub egida Academiei Române, având toate premisele și toate șansele să fie ceea ce ne dorim. Primele două volume, cuprinzând romanele, au apărut în 2004, sub
Cronologia Publicisticii călinesciene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8654_a_9979]
-
intelectual muritor de foame. Drama acestui tineret cu diverse diplome în buzunar e îngrozitoare." În situații, nici vechi, nici noi, în care oricine ar fi capitulat, sau măcar ar fi ales o sănătoasă nepăsare "D. Gusti se sbuciumă și rezistă. Izbînda d-sale (i-o dorim cît mai deplină, pînă în cele din urmă) va fi a culturii române." Cultură a cărei față e, cu toate relele asemănări cu prezentul, aproape aceea din relatările despre un interbelic al tuturor eleganțelor, rezerva
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
Delphis, cu medalia de argint. Între anii 1932 și 1938, același sportiv bănățean, cu același cal, este medaliat la Paris, Nisa, Berlin, Varșovia și Londra. Se pare că pentru călărețul bănățean Henri Rang anul 1936 a fost un an al izbânzilor. Cu echipa hipică a armatei române, Henri Rang cucerește din nou podiumul celui dintâi învingător, la competițiile din cadrul Ligii Națiunilor. După cel de-al Doilea Război Mondial, cele două regimente din Timișoara se desființează, iar caii de sport trec, în
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
instantaneu din timpul simultanului, cu șahistul rus în plin plan (în fundal - N. Illijin). Alte două materiale filatelice au fost realizate la sfârșitul anului 1988, ele fiind dedicate desfășurării în orașul nostru a Campionatului Mondial pentru juniori - un plic consacra izbânda supremă a Corinei Peptan la categoria de 10 ani, cu o ștampilă purtând data de 30 decembrie (sursa „Istoria filateliei în Timișoara și împrejurimi”, de Tiron Martin). Interlocutorul nostru ne-a mai spus că pregătește editarea unui catalog intitulat „Filatelie
Agenda2006-13-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284908_a_286237]
-
medicilor veterinari din anul 2003, manifestare care s-a desfățurat la Iași, un gest de unanimă recunoștință a participanților de pretutindeni, numit cu stimă și considerație „Pentru progresul medicinei veterinare”, este doar un exemplu pentru meritele adjudecate după ani de izbânzi în nobila specialitate. Și pe bună dreptate. La cel de-al VIII-lea Congres de Medicină Veterinară de la Băile Felix, în anul 2000, delegația clubului timișorean a prezentat lucrarea biografică omagială dedicată fondatorului său, profesorul dr. Valeriu Pintea, „O viață
Agenda2005-49-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284465_a_285794]
-
personajul lui Marin Preda, are un aspect tragic: el reprezintă lumea satului vechi, în care "timpul părea îndurător”, înlăturată de noile realități istorice, când "timpul nu mai are răbdare”. Tragismul personajului constă în rezistența lui îndârjită, dar fără sorți de izbândă, împotriva noilor relații care se impuneau cu necesitate. Eroul tragic se caracterizează prin unitate și consecvență. În evoluția sa nu intervin surprize, iar deznodământul este previzibil, datorită caracterului personajului, încă de la începutul tragediei. Tragedia are o structură închisă. Eroul tragic
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ani. Ce față vor avea oare aceste țări când mia de ani va fi împlinită? Căci pe aceleași locuri prin care stăteau odată arcașii lui Svetoslav sânt astăzi regimentele împăratului Alexandru II, dar în mai mare număr și încununate de izbândă. Din vechiul Mare Ducat de la Kiev au înflorit astăzi cea mai întinsă împărăție a istoriei nouă, alte ape duce Dunărea, alți stăpâni sânt la Bizanț, alți dușmani găsește Rusia în cale. Dar va veni o vreme când alte neamuri, ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din campanie, lăsând pe Mircea singur cu țara în fața dreptului ce-l aveau. turcii de a se răzbuna. Ce face însă Mircea? Poate că, mișcat de nenorocirile nobilului său aliat, s-au despărțit cu lacrimile în ochi de dânsul, urîndu-i izbândă bună în Ungaria? Ba de loc. Mircea, întemeiat pe tratatul de alianță, îl somează pe rege să continue războiul, căci altfel va fi rău. Regele nu urmează, se întoarce prin Oltenia, e încunjurat de oastea ușoară a Țării Românești și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
condus a primi ordinile străinilor în cestiuni cu totul interioare, totuși nu o credem practică în starea în care a ajuns cestiunea. Nu ne îndoim însă că d. N. Blaremberg și subsemnatorii nu cred a avea mai multe șanse de izbândă și că au propus-o numai ca espresiunea unei nobile și legitime indignări ce trebuia să găsească un glas în sânul unei Adunări române. După înlăturarea ei, nu ne îndoim un moment că subsemnatorii se vor ralia la soluțiunea ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al guvernului, d. Boerescu se află acuma la Paris. D-sa ar avea de gând să se ducă și la Roma, însă n-a luat pîn-acuma nici o hotărâre în această privință. În orice caz d. Boerescu nu se întoarce cu izbândă. Memoriul prezentat de d-sa, deși cedând pretențiilor cabinetelor mai mult decât soluțiunea majorității, n-a întîmpinat aprobare din partea acelora cătră cari a fost adresat. Memoriul cedează în cestiunea izraelită mai mult decât soluțiunea majorității, însă la această soluțiune guvernul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fineță, cată să mărturisim că acea argumentațiune era atât de difuză și incoerentă, atât de puțin concentrată și atât de puțin energică, încît în locul d-sale un orator bun ar fi espus-o într-o jumătate de oră cu mai multă izbândă. Din lungimea estraordinară, din prisosul de cuvinte, din apropourile rău alese răsărea pentru auditorii cei mai binevoitori chiar siguranța că proiectul e susținut mai mult din datoria formală de a-l susținea decât prin opiniile intime ale oratorului. Importantă ni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dragoste aduce din adâncuri bucurii stranii și necunoscute, iar fericirea se colorează violent cu luminile infernului. Îndoiala ne trezește cugetul, producând în spiritul nostru certitudinea că existăm, gândire suverană și divină care ne supraveghează urâtul, ne alungă ranchiuna, lasă altora izbânzile și acceptă pentru sine înfrîngerea. Frumoasă noapte! Frumos oraș curat zăcând liniștit între uriașele troiene și păduri verzi care îl înconjurau... Frumoasă fetiță! dulce Silvia! Ce-ai făcut? Ai turburat cumva pe mama ta? Desigur, tu ești cauza, enigma ignorată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o misiune militară, sub comanda lui Gorman. Teoretic Burke îi era egal, dar practic altfel stăteau lucrurile. ― Pot exista supraviețuitori incapabili de a se deplasa, fiind răniți sau blocați în interiorul vreunei clădiri. Astfel de căutări nu prea au sorți de izbândă, dar acesta-i regulamentul. Trebuie să efectuăm această verificare. (Se răsuci spre comteh.) Totul funcționează normal, Hudson? ― Dacă se află un singur supraviețuitor pe o rază de doi kilometri, vom ști. Deocamdată n-am captat nimic în afară de semnalul puștoaicei. ― EBP
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
să ne ducem pe Sulaco și să radem zona asta. Numai așa putem fi liniștiți. Făcu cu ochiul. Burke se albi la față și făcu un pas în direcția militarului. Până să-și dea seama că nu avea sorți de izbândă să realizeze ce-și pusese în gând, se mulțumi să-și exprime verbal indignarea. ― Este absurd! Doar n-ai de gând să arunci o bombă nucleară peste colonie! ― Una mică de tot, fii liniștit. Dar destul de puternică pentru a distruge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
bărbați, pentru mine, sânt mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Anibal, decât Cesar; aceștia sânt eroii lumii, în loc că cei dintâi sânt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia dela Războieni are mai mare interes decât lupta dela Termopile, și izbânzile dela Racova și dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton și Salamina, pentrucă sunt câștigate de cătră Români! (Kogălniceanu, 1946, p. 639). Narcisismul național este evidențiat de hiperbolizarea trecutului românesc și de titanizarea figurilor eroice care alcătuiesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am văzut că formează cadrele memoriilor colective în această perioadă, centrul de greutate este pus pe independența de stat, obținută în trei momente decisive ale istoriei: i) momentul întemeierii statului, conceput ca izbânda neatârnării prin statalitate; ii) momentul apoteotic al mântuirii patriei de atârnare prin salvatorul neamului (Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, în funcție de principat); iii) momentul de triumf al românismului împotriva fanariotismului (în principatele danubiene). Spiritualitatea. Ideea că "poporul român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale României Mari, procentul scăzuse până la 62 la sută (rata literalității crescând, așadar, de la 6 la 38 la sută). Pe frontul extinderii rețelei școlare s-au repurtat izbânzi semnificative din punct de vedere cantitativ. Tabel 20. Evoluția învățământului public primar în perioada interbelică 17 Anul Numărul școlilor Numărul învățătorilor Rural Urban Total Rural Urban Total 1914/15 4.960 409 5.369 7.500 1.542 9.042
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în urmă, încă de pe când era locotenent, cu o domnișoară aproape de vârsta lui, care nici prea frumoasă, nici prea învățată nu era, pentru care nu luase decât cincizeci de suflete; ce-i drept, acestea i-au servit drept temelie pentru izbânzile ulterioare, dăruite de zeița Fortuna. Însă, mai târziu, generalul nu s-a plâns niciodată de căsătoria sa timpurie, niciodată nu a desconsiderat-o ca pe o nechibzuință a tinereții, iar pe soția sa o respecta atât de mult, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
încredințase conducerea armatei sârbești, a făcut să se proclame de către armată în tabăra de la Alexinaț ospodarul rebel rege al serbilor. Acesta era un experiment foarte audacios, cu atât mai mult cu cât până atuncea armata sârbească nu-l justificase prin izbânzile sale și nici prințul nu dăduse probe de vitejie în bătăile cele mici din văile de la Morava. Țăranii sfioși și nedisciplinați ai Landverului sârbesc fură totdauna bătuți de către veteranii lui Ahmed Eiub, și prințul Milan s-a ținut cu prudență
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar părea la prima vedere, căci Dunărea fiind una din principalele căi de comunicație pe cari se introduce la noi industria străină, monopolul navigațiunii austriace înseamnă totodată pân-la un grad oarecare monopolul importului austriac. De soluțiunea ei atârnă sorții de izbândă a întregei noastre politici de emancipare economică; o politică al cărei adversar interesat este în linia întîia monarhia vecină. Interesele reciproce nu sunt identice, după cum are bunătatea a susține contele Andrassy, ci, în cazul cel mai bun, ele sunt armonizabile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-ar mai putea spera o îndreptare pe viitor. Dar, dezorganizați pe de-o parte, bătuți în afară pe de alta, condamnați a purta în spinare o generație care trăiește tocmai prin această dezorganizare și discompunere, noi vedem sorții de izbândă ai luptei noastre naționale împuținîndu-se din ce în ce. Nu putem aștepta de la guvernanții noștri să ne priceapă, ba e mare îndoială daca există mulți oameni în toată țara cari să se fi convins că mergem din rău în mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cestiunea Dunării. În numărul de miercuri foaia franceză spune cele ce urmează: Cestiunea libertății Dunării devine din ce în ce mai gravă. Națiunea română, care se simte amenințată în interesele ei vitale, împinge pe guvern să reziste absolut pretențiunilor Austro-Ungariei. Românii au încredere în izbânda silințelor lor. Ei își zic că și acum stăruința lor de-a nu ceda va da timp unora dintre puterile ce ezită încă de-a se lămuri și de-a înțelege că pe Dunăre România apără interesele Europei înseși. Confrații
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deși mărturisește că nu se Îndoiește de dreptatea lui Dumnezeu, spune : «Tu ești drept, Doamne, dacă mă judec cu Tineă totuși, Întrebând de cauzele acestei inegalități atât de mari, adaugă : «Despre dreptate grăiesc către Tine ; de ce calea necredincioșilor este cu izbândă, de ce este bine pentru toți cei ce calcă legea și fac nedreptăți ? I‑ai sădit și au prins rădăcini, cresc și fac roade bune. Tu ești aproape de buzele lor, dar de inima lor ești departeă. Deplângând prăbușirea lor, Domnul le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
al fericitului Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul dintre ultimii mari asceți și mistici ai Sfântului Munte. Starețul a dus o viață duhovni‑ cească foarte Înaltă. „Cine ar putea povesti cu vrednicie și În amănunt marile nevoințe și izbânzi ale Starețului : desă‑ vârșita nepătimire față de cele lumești, râvna lui fierbinte pentru credința ortodoxă și neîntrecuta lui iubire de oameni, privegherile, culcările pe jos, neîncetata nevoință a trupului și a sufletului, bunătatea și Întreaga lui Înțelepciune care uimea și puterile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
general-social), clamarea neliniștii spirituale, voința permanentizării stării de criză a eului. Voronca o afirmă limpede în mai multe rânduri, cu un patos particular, ale cărui accente inconfundabile le recunoaștem imediat în ambianța mișcării românești de avangardă: „știu că semnul marilor izbânzi, marilor împărtășiri de lumină materializată ca o cascadă de glicerină e insuccesul, debutul perpetuu, nerealizarea, nedesăvârșirea oricărui gest, condamnarea la eșec a oricărei întreprinderi”. În A doua lumină, scrisese într-un sens similar: „Cât de penibil refugiul într-o aprobare
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]