3,194 matches
-
o cafea pe la 11 seara. Da’ cum bei tu seara cafea?" J’ai une bonne conscience ou pas du tout! — Cu fusul orar aveți probleme? Nu. Când mergeam în America, plecam seara și ajun geam seara. Continui ritmul de aici. Jalea era când mă întorceam. După ultimul spectacol nu dormi, pentru că îți vâjâie totul în cap. A doua zi, te pregătești, pentru că seara zbori. În avion nu dormi. Ajungi în Franța dimineața și continui ziua. E a treia zi de nesomn
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
omăt, iar acel grup e alcătuit din oamenii de la munte, unde orice pârâu ori izvor Își are originea În omătul care se topește câțiva pași mai Încolo. Și-mi aduc aminte de Creangă, un mare iubitor de pisici, și de jalea lui când a trebuit să-și părăsească obârșia din Munții Neamțului pentru a se pripăși În entropia șesului Bahluiului. Noroc de noi, turma lui de pisici... „Meridian“, 5 ianuarie 2001, ora 10,53 14. Lacul codrilor... Ce-ai cu mine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să-l ții într-o mână. Stomacul lui Gigel a procesat instantaneu parizerul neconceptualizat, dezvoltând o capacitate de absorbție a substituenților de carne ce i-ar fi lăsat cu gura căscată pe nutriționiști. Mai ales că, printre lacrimi, cu o jale acumulată de-a lungul întregii sale copilării, Gigel spunea: „Vreau parizer, ah, ce-aș mai pofti la vreo zece kile de parizer“. Berăria cu tineri După arșița de după-amiază, Calea Victoriei era pustie, doar din culoarul dintre două case boierești răzbătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acest dezacord, ci ca o formă de politețe a vorbirii, semn de respect pentru auditoriu, ori pentru eroul povestirii, în buna tradiție a graiului local popular folosit frecvent de cronicari:’’ Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era de dânsul zidită’’. Inversiunea, „Fost-au acest Ștefan vodă, un om nu mare la stat,” sau despre Petru vodă, pribegind, după alungare de la domnie prin Ardeal, același cronicar, Ureche spune:’’ lăsat-au
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
pentru singularul verbelor, cu evidenta dorință de a arăta, în cazul voievodului, că țara e înțeleasă ca un substantiv al cărui sens este de plural exprimând și ideea de integralitate: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara, cu multă jale și plângere în mănăstire, în Putna, care era de dânsul zidită. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștea toți că s- au scăpat de mult bine și de multă apărătură”. Forma arhaică a
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
țara e înțeleasă ca un substantiv al cărui sens este de plural exprimând și ideea de integralitate: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara, cu multă jale și plângere în mănăstire, în Putna, care era de dânsul zidită. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său, că cunoștea toți că s- au scăpat de mult bine și de multă apărătură”. Forma arhaică a conjuncției iară face ca acest ă final să introducă o pauză în emiterea
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și de forma arhaică a prepoziției ‚’pre’’, păstrată și azi în unele rugăciuni, dovada faptului că încă această formă este simțită mai plină, cu sevă afectivă în raport cu literarul, dar neutrul și secul‚ ’pe’’. Inversiunea cu valoare de superlativ absolut, ’’atâta jale era’’, este din nou o mostră de exprimare concisă, dar afectiv-subiectivă, pentru că aici accentul cade pe cuvântul cheie, aceasta consumând cea mai mare energie emitentă, pentru că importantă aici e sublinierea noțiunii de jale, care este întărită de superlativul absolut exprimat
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Inversiunea cu valoare de superlativ absolut, ’’atâta jale era’’, este din nou o mostră de exprimare concisă, dar afectiv-subiectivă, pentru că aici accentul cade pe cuvântul cheie, aceasta consumând cea mai mare energie emitentă, pentru că importantă aici e sublinierea noțiunii de jale, care este întărită de superlativul absolut exprimat printr-un mijloc expresiv, și anume prin adjectivul’’ atâta’’. Dacă s-ar fi spus după legea standard: ’’era foarte multă jale’, comunicarea ar fi fost și mai lungă, dar și mult mai rece
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cea mai mare energie emitentă, pentru că importantă aici e sublinierea noțiunii de jale, care este întărită de superlativul absolut exprimat printr-un mijloc expresiv, și anume prin adjectivul’’ atâta’’. Dacă s-ar fi spus după legea standard: ’’era foarte multă jale’, comunicarea ar fi fost și mai lungă, dar și mult mai rece. Remarcăm în același text ca trăsătură generală ce se păstrează și azi în vorbirea populară din multe zone, reducerea formelor cuvintelor în vorbire, în special prin omiterea sunetelor
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
știți până când? Până în ziua în care a fost făcut căpitan. Din momentul acela s-a schimbat. Probabil avea niște frustrări. M. M.: Avea, avea frustrări, credea că n-o să ajungă. S. B.: Mai ales atunci când era ofițer de serviciu era jale, ne muncea de nu ne vedeam, era mofturos. Sergentul de serviciu trebuia din jumătate în jumătate de oră să fie la el la cabinet sau în Comandament, la camera ofițerului de serviciu. El dormea, dar trebuia să fii acolo, că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ieșeni cu profesionalism, detașare și obiectivitate absolut remarcabile. "Numai la Aiud (în pușcărie, n.n.) Doina se recita și cânta în libertate deplină", confirmându-se paradoxul potrivit căruia "într-o închisoare poți fi mai liber decât în libertate" se scrie cu jale doinită la începutul studiului introductiv dedicat unei poezii pe care Goga o considera "categorică evanghelie politică a românismului". Probabil că esența întregii cercetări se include în două constatări consecutive unei demonstrații strânse și de necombătut: 1 "când îi ocărăște pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu-i cine știe ce nenorocire, doar și în Uniunea Sovietică sunt scriitori nemembri de partid de pildă, Ilya Ehrenburg, așa că... Ceea ce, într-un fel, era adevărat, câtă vreme, deși exclus din partid, Mihai Beniuc a ajuns președintele Uniunii Scriitorilor, iar Ion Jalea, la fel de exclus, președinte la Uniunea Artiștilor Plastici, ambii funcționând apoi o veșnicie în respectivele posturi. După 12 ani, Dej izbutise să schimbe substanțial garnitura de conducere a PMR, schimbase și numele organului de conducere, din Secretariat, în Birou Politic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sau re-intra în rândurile membrilor PMR, mai devreme sau mai târziu ( "să ceară ei", iar cererile, convingător ticluite, să fie publicate în presă!) Ralea, Codarcea, Nenițescu, urmând a fi tatonați Ionescu-Sișești, Horia Hulubei, Țițeica, Bădărău, Arghezi (!), Demostene Botez, G. Călinescu, Jalea, Ion Dumitrescu ș.a. Dej chiar i-a telefonat lui G. Călinescu, care i-a confirmat că se consideră "un ostaș al partidului." Era perioada în care PMR se dumirise că, vorba lui Chișinevschi, "nu poți construi numai cu oameni care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cap, care sparg”, astfel că sângele li „să scurge pre păr și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care a fost condamnat Irod, pentru Încercarea de a-l omorî pe pruncul Isus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
compasiune, o compasiune din care ai fi putut Înțelege că-i mai mult fratele ei decât al lor. Motănica era gravidă cu Laur pe vremea aia și-l pomenea laolaltă cu surorile ei pe unchiul Tilu, cu un soi de jale evlavioasă; cu toatele vorbeau ca despre un sfânt și-un martir, da, el a fost omorât mișelește cu cuțitu’ pe la spate. La Năsoasa am auzit prima dată vorbele astea, sunând ca un epitaf, poate nu Îndeajuns de pleonastic pentru a reda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
furtunul, mut și surd la tot ce se punea la cale pe seama lui. Înșuruba furtunul la loc și pornea polizorul ținându-l la depărtare și Într-o parte, Încercând să se ferească de perdeaua de stropi de motorină Împroșcați o dată cu jalea isterică, pornită cu suflu reînnoit. Porția de motorină dregea Într-adevăr glasul polizorului și-i sporea viteza de turație, pulverizându-se și Îmbibându-i hainele de lucru. Trecea prin haine și prin piele și dădea să ți se lipească de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cabrează ridicându-se pe vârfuri și văzul mi se topește pe spinarea ei și pe ceafa ei blondă-aurie-roșcovană. Mă Încleștez de șoldurile ei ca de marginea unei prăpăstii În care vom cădea și ne vom face praf Împreună, precedați de jalea gemetelor ei cu pumnii proptiți de peretele din spatele aragazului, cu șoldurile și fesele rupte de mijloc ritmând alunecarea Într-un etern du-te-vino spre un loc de verdeață și răcoare. * Apariția lui Pepino n-a schimbat prea mult obiceiurile conviețuirii noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Carol Îl chema, iar Hansi părea să aibă ceva credit la el, de vreme ce mai luă un rând de halbe pentru toți, iar la sugestia lui Pepino câte o porție de iahnie de fasole și Încă un coș cu chifle. - E jale și foame mare, copii, spuse Carol. Și-n loc să mă duc acasă să-mi hrănesc familia, Întrețin familia lui Hansi. Părea să glumească pe jumătate-n serios. Ne spunea copii, poate unde el era un copil pe lângă noi. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sunt dispuși astăzi să se sacrifice fără să aștepte recunoașteri pompoase sau mediatizări excesive? Dar pentru cei care nu i-au aflat și umilințele trăite în tăcere, să reținem măcar amintirile celor din Tescani care l-au condus cu mare jale când, aproape surghiunit, l-au ajutat să încarce într-o căruță cam doar ce se putea, lăsând pe mâna celor hrăpăreți toată agoniseala sa de o viață. La plecare, asemenea momentelor creației, când cu automatisme își ștergea sudoarea frunții, se
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
nu conteneau să-și plângă și să-și pomenească feciorii că brazii, căzuți la datorie, pana hat departe, departe, prin stepele Calmuce, la porțile Stalingradului, la Sevastopol sau Kerci și mai tarziu chiar pe cestele înghețate ale Tatrei. Această eră jalea din casele părinților, bunicilor și cunoscuților noștri, când noi am inceput buchiile școlii și câțiva ani mai tarziu fie că ei erau gospodari din satele Bucovinei sau slujbași care ramaneu fără salarii din orașele ei. Am tremurat din nou, împreună cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
românesc, pe care îl interpretați și acum? N.M. Cântecul popular a fost totdeauna, de când eram copil mic, o prezență în viața mea. Am fost o mare admiratoare a Mariei Tănase. Știu că nu sunt singura. Mă impresiona cântecul acela de jale, smuls din suflet. M-am simțit totdeauna reprezentată de cântul Mariei Tănase. Doina m-a influențat foarte mult. Doina românească rămâne tema vieții mele. Totdeauna sufletul meu a fost în muzică, și pentru oameni. Dacă n-am putut să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
electric și apă curentă; trebuie să dai mită perceptorului ca să-ți evalueze corect locuința. Da, clasa de mijloc și Înalta societate sunt În plin avânt, dar cele 700 de milioane de oameni lăsați de izbeliște nu văd În fața ochilor decât jale, Întuneric și disperare. S-au născut ca să-și Împlinească destinul și, În consecință, trebuie să trăiască și să moară În această stare. Singurul lucru care strălucește pentru ei este soarele, fierbinte și insuportabil, iar foarte mulți sunt răpuși de insolație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
să devină astfel, să imite, bărbați fiind, o femeie, fie tânără, fie bătrână, ori pe una suduindu-și bărbatul, certându-se cu zeii și fălindu-se în credința că ei îi merge bine, ori căzută în nenorocire, în doliu și jale. Ca să nu mai vorbim despre imitarea unei femei bolnave, îndrăgostite, ori aflată în chinurile facerii! Absolut - vorbi el. Sau să imite sclave și sclavi, care fac ceea ce fac sclavii. Nici aceasta să nu facă. Sau să imite bărbați mârșavi, fricoși
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
păsările cuib își fac la el pe umeri." (Kalidasa Sakuntala) Într-o astfel de "grotă inițiatică"4 magul este "imaginea contemplativității amare": În decor de insulă și ruină, practicând orfismul de magii al desperării, sau în natura cotropită de somnoroasa jale a morții, călugărul e imaginea contemplativității amare; el, bea din acesceză și mortificare, apa mării, or se îmbată de muzica undelor somnul și visarea, noaptea integratoare desăvârșind această imagine. Monarhul e androginul misterios cu fața ninsă de paloare, sublunar, înger-demon
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
clarobscur și inspiră un sentiment de reculegere, de comuniune cu peisajul, care trece dincolo de pietre, în energetica lor pe care o răsfrâng aproape mistic. Acest "magnetism" al ruinelor, spune același G. Călinescu "exercită asupra omului acea apăsare ce se cheamă jale". Cu siguranță, dacă Eminescu are ceva din tema cimitirelor, prezentă la o seamă de poeți romantici, trebuie căutat în acest aer de "jale" în care este încorporată și nota de "tânguire"23 precum la Edward Joung. Iar ideea că lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]