2,253 matches
-
pot bănui ceva. Nicolae Leon vorbește de așa-numitul genius loci, sub influența căruia s-au dezvoltat diferite forțe creatoare. Și Leon prezintă ideile lui E. Haeckel în acest sens: „Într-o cuvântare pe care Haeckel a Ținut-o la Jena, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la ziua lui de naștere, el spunea, între altele, cum a fost chemat la universitățile din Würzburg în 1765, la Wiena în 1871, la Strassburg în 1873 și la Bonn în 1874... Pentru
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
el spunea, între altele, cum a fost chemat la universitățile din Würzburg în 1765, la Wiena în 1871, la Strassburg în 1873 și la Bonn în 1874... Pentru mine însă este mult mai prețios minunatul Genius loci, al universității din Jena, decât avantajele pe care mi le ofereau acele universități”.”. Iar profesorul Detmer, care i-a răspuns cu această ocazie spunea: „... Acel genius loci mai e înrădăcinat și în tradițiunile seculare ale orașului nostru, ale universității ca și în unele personalități
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Detmer, care i-a răspuns cu această ocazie spunea: „... Acel genius loci mai e înrădăcinat și în tradițiunile seculare ale orașului nostru, ale universității ca și în unele personalități și mai cu seamă în aceea a lui Haeckel”. ”. Leon aseamănă Jena cu Iașul, găsește anumite elemente comune. Ceea ce este Jena pentru Germania, este Iașul pentru România. „Iașul conservă un caracter propriu, tradițiile culturale se păstrează mai vii și mai profunde ca în alte părți; în el se poate duce o viață
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Acel genius loci mai e înrădăcinat și în tradițiunile seculare ale orașului nostru, ale universității ca și în unele personalități și mai cu seamă în aceea a lui Haeckel”. ”. Leon aseamănă Jena cu Iașul, găsește anumite elemente comune. Ceea ce este Jena pentru Germania, este Iașul pentru România. „Iașul conservă un caracter propriu, tradițiile culturale se păstrează mai vii și mai profunde ca în alte părți; în el se poate duce o viață intelectuală spornică și liniștită; el are aproape tot ce
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Gane, Conta, Kogălniceanu, Cobâlcescu , Negruzzi, Panu, Lambrior, Beldiceanu și multe alte personalități marcante, dintre care unii au trăit apoi în București, dar n au mai produs nimic de primă calitate după ce au părăsit Iașul”.”. Cum a ajuns Nicolae Leon la Jena? Fratele său vitreg, Grigore Antipa era la Jena de aproape doi ani, așa că auzise multe despre acest oraș universitar și mai ales despre Ernst Haeckel. Leon își expune limpede opțiunea pentru Jena: „Eram student al Universității din Iași, când am
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și multe alte personalități marcante, dintre care unii au trăit apoi în București, dar n au mai produs nimic de primă calitate după ce au părăsit Iașul”.”. Cum a ajuns Nicolae Leon la Jena? Fratele său vitreg, Grigore Antipa era la Jena de aproape doi ani, așa că auzise multe despre acest oraș universitar și mai ales despre Ernst Haeckel. Leon își expune limpede opțiunea pentru Jena: „Eram student al Universității din Iași, când am avut ocazia să citesc „Istoria creațiunii” de Haeckel
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
părăsit Iașul”.”. Cum a ajuns Nicolae Leon la Jena? Fratele său vitreg, Grigore Antipa era la Jena de aproape doi ani, așa că auzise multe despre acest oraș universitar și mai ales despre Ernst Haeckel. Leon își expune limpede opțiunea pentru Jena: „Eram student al Universității din Iași, când am avut ocazia să citesc „Istoria creațiunii” de Haeckel, care atâta m a entuziasmat prin frumusețea formei și claritatea argumentațiunii, cu care autorul căuta să explice originea universului, originea vieții și originea omului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Istoria creațiunii” de Haeckel, care atâta m a entuziasmat prin frumusețea formei și claritatea argumentațiunii, cu care autorul căuta să explice originea universului, originea vieții și originea omului, încât n-am mai stat mult la gând și am plecat la Jena, unde m-am înscris la științe naturale și la medicină”.”. Trebuie precizat că, de fapt, n-a plecat singur, ci cu soția și copilul și cu o doică, deoarece, deși avea doar 22 de ani era căsătorit și avea un
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în muncă, de stima și devotamentul pe care le avea față de profesorul său. Îmi amintește de moș Ilie Bourel, laborantul profesorului Ioan Borcea, care la dispariția acestuia i-a închinat drept necrolog câteva versuri. „Amintirile din timpul studiilor mele la Jena sunt cele mai plăcute. În institut era o veselie și un îndemn la lucru, datorită în mare parte amabilităților binevoitoare a profesorului față de noi. După un an îmi făcea deosebita onoare de a mă invita serile în cercul familiar luând
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
săi. Astfel, în 1911, îi scrie lui Leon o carte poștală, prin care îl informa că împlinește 54 de ani de când și-a trecut doctoratul și 50 de ani de profesorat. „În vremea când fiul meu studia economia politică la Jena, făcându-i o vizită, Haeckel între altele îl întreba: Ai vrea o amintire de la mine? Nu îi răspunse. Atunci să-Ți dau acuma - și coate o carte cu fotografia lui pe care vrea să scrie ceva. Să scriu? Doctor? Nu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Botanică de la Weimar. Prieten fiind cu Wilhelm Henriech Sebastian Bucholtz, un farmacist care cultiva într-o grădină unele specii de plante medicinale, a început să urmărească ciclul biologic al unor specii; astfel i-a venit idea înființării Grădinii Botanice de la Jena. Plecat din Țară pe ascuns, cu valetul său, în Italia, a ajuns la Padova, unde a făcut observații susținute asupra plantelor. Urmărind creșterea unor palmieri a fost uimit de diferențierea morfologică a frunzelor pornind de la bază către vârful tulpinii. La
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu erau considerate teorii sau ipoteze, ci pur și simplu imaginații poetice. În realitate J.W. Goethe s-a dedicat cu toată ființa sa studiului plantelor. De altfel, o bună perioadă de timp a fost Director al Grădinii Botanice din Jena. Poetul și omul de știință se îmbină în modul cel mai miraculos. În Metamorfoza plantelor, Goethe vorbește despre metoda naturii: „care conformându-se unor legi precise, produce o structură vie care este modelul a tot ceea ce înseamnă mai frumos.” Goethe
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
totul transformându-se într-un amalgam incoerent de idei disparate. Când Ben Gurion s-a pierdut într-o critică în limba rusă a capitolului din Marea Enciclopedie Sovietică dedicată Statului Israel, pe fața lui Moshe Alon au apărut semnele unei jene crescânde care exprima, probabil, întrebarea "Cum ieșim din această situație neplăcută?". Între timp, vecinul meu din sală, Grunebaum, sesizase și el penibilul situației și începu să-mi șoptească: "Eliezer, trebuie făcut ceva, nu se poate continua în felul acesta!". Iar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cum sîntem noi, românii, văzuți de cei din străinătate, mai ales acum, după mulți ani de exod românesc prin lumea largă. După 2008, am ieșit mai puțin prin țări străine, dar chiar și așa nu puteam să nu remarc o jenă supărătoare care se instala în convorbirile cu omologii mei străini. "Cerșetorul" (p. 295) din trenul TGV pe ruta Strasbourg-Paris, era pe vremuri un accident rar și cît de cît digerabil. Era în timpurile cînd românii n-o feșteliseră rău de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și o eleganță deosebită în conversații și comportament. Deși aveam doar 12 ani, doamna Haldan mă trata ca pe un om matur și cultivat. Domnul Simirad, vă servesc cu o cafea? Sărut mîna, nu... Eu nu... Vă rog! Îmi era jenă de faptul că eram desculț și praful crea dubii asupra frecvenței spălării picioarelor. M-a uimit fragilitatea ceșcuțelor și gustul cafelei. Nu înțelegeam gusturile celor din elita românimii, dar admiram măiestria cu care erau făcute micuțele cupe din porțelan. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prada unul de la altul. Ca oamenii, comentez laconic. Da, mă aprobă doctorul. Evitam să ne privim în ochi, iar eu eram gata să intru în mare pentru a pune capăt stării de, nu știu exact să spun, un fel de jenă. Spre surprinderea mea îl aud pe doctor vorbind cu fraze lungi. Omul învață multe, din păcate prea tîrziu ca să-i mai folosească la ceva. Viața ar fi altfel dacă omul s-ar naște învățat și s-ar prosti pe măsură ce îmbătrînește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prețul?! O iguană neagră..., culoarea nu se poate schimba de-acum și nici în vecii vecilor. Sigur, prețul nu mai poate fi același. Dar vă mai dau melcul ăsta, șiragul ăsta și brățărușele astea din carapace de broască... Îmi era jenă și accept oferta spre imensa bucurie a moșului. Oricum, iguana asta nu mai este vandabilă... Da, n-am văzut, sigur..., cine a mai văzut o iguană neagră! Ne servește cu ceai, ne mai invită pe la el și altă dată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
treaba lor și faptul că banii înving pudoarea nu mai trebuie demonstrat. Banii exercită fascinații care dintr-o femeie serioasă fac o tentație pentru pubertini și pensionari. Prezentatoare TV, campioane olimpice, actrițe, cîntărețe, toate se dezbracă în fața fotografului pentru bani. Jena dispare și chiar apare un soi de mîndrie că este poftită. Este bine? Este rău? Nu știu să răspund, deoarece nu am statutul de om neutru. Un lucru însă mă enervează sigur. Cu cît înaintează în vîrstă, cu atît sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
chiar apare un soi de mîndrie că este poftită. Este bine? Este rău? Nu știu să răspund, deoarece nu am statutul de om neutru. Un lucru însă mă enervează sigur. Cu cît înaintează în vîrstă, cu atît sînt mai fără jenă și arată ceea ce, de fapt, ar trebui să ascundă. Lumea de asta este lume. Ce plictiseală ar fi dacă omenirea ar fi formată din doi indivizi, bărbat și femeie, reproduși la infinit. De cine am mai rîde? Pe cine l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tip de „consum“ e un derapaj, o subterană stingheritoare, o „plăcere vinovată“. E ca și când ai spune că, dacă îți plac icrele negre, e musai să nu te atingi niciodată de mititei, sau să o faci pe întuneric, deghizat, roșind de jenă. Împotriva acestei imagini bolânde despre frumusețe și despre spirit, declar, cu toată nerușinarea de care sunt capabil, că nu există incompatibilitate între Verdi și Ionel Fernic, între Van Gogh și Pârvu Mutu, între șampanie și palincă. Și că e stupid
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
din această specie nu dă doi bani pe discernământul său și pe onoarea proprie. Încet-încet, el învață să ia directivele superiorilor drept convingeri personale. Murdăria nu-i face rău, câtă vreme ea are „legitimitatea“ fidelității. Devotat „cauzei“, el pendulează fără jenă între opțiuni ireconciliabile: nu consecvența e problema lui, ci obediența fără breșă. I se ordonă să fie principial, e principial. Gesticulează isteric, ridică glasul, trântește ușa. I se ordonă, dimpotrivă, să fenteze discret, s-o lase moale, să adulmece dejecția
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
in der Buccowina begütert und in allen Vorfallenheiten gewohnt, auf militaire Art kurz verbeschieden zu werden, und die Bojaren sehen die Buccowina als einen süssen Zufluchts-Ort und gleichfalls als ein Beispiel der mildesten Einrichtung unsers Allerdurchlauch-tigsten Erzhauses an, daher auch jene, welche keinerdings der hierortigen Gerichtsbarkeit untergeben, mit besonderer Wärme und Neigung dem Allerhöchsten Erzhaus zugetan seynd, welche in jenem Fall, wo die Buccowina in verschiedene Gerichtsbarkeiten zertheilet oder Gallicien und Ludomirien einverleibet werden würde, einigermassen schüchtbar werden könnte. D. So
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
hat. Die Felder, Wiesen, Flüsse, Weyden und Waldungen seynd gleichfalls nach der angewöhnten orientalischen Gouvernement-Unordnung in der grössten Verwirrung, und wird keiner deren Grundherrn allda anerkennet. Ich will Kürze halber, nur den Gegenstand der Waldungen berühren, um von diesen auf jene einen anwendbaren Schluss folgern zu konnen. Ein jeder Bauer hat die Befugniss in denen Wäldern, ohne Unterschied des Eigenthumers und seiner Wissenheit, das Holz fällen zu dtirfen, woher sich denn ofters ergiebet, dass derselbe in denen schönsten Wäldern aus blosen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
jemals solche zu brauchen oder fortzutragen entzweyet. Bey diesen und mehrern derley Misbräuchen, denen die Waldungen zum Nachtheil ihrer Eigenthümer von diesen ungesitteten halsstarrigen Volk stetshin ausgesetzet seynd, stehet mithin zu befahren, dass die Wälder nach und nach, so wie jene von Zalisczik, Kotczmann, Suczawa, welche vor ohngefehr 30 Jahren in den blühendsten Zustand versetzet, nunmehro einem gleichen Schicksal unterliegen, gänzlich veröden, und die Buccowina, welche von daher die Benahmsung erhalten, sogar ihre Benennung zu verlieren Gefahr laufe. Um demnach der
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
oder spanische nach England bringen würden, zum Tode. Die Athenienser bei ihrem lakonischen Gebiete schrieben von ihrer Seemacht unterstützt so wie in der neuen Geschichte Holland und England dem größten Monarchen der damaligen Zeiten Gesetze vor; ihre schwache Seite war jene des festen Landes; von daher kommt auch ihr Ruin. Die Verkettung der Dinge, die wechselseitige Verbindung, und Unabhängigkeit der Völker von niemanden, der Zusammenhang der politischen Verhältnisse macht, daß der mindeste Umstand, und die entfernteste oder geringste Aenderung des Zustandes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]