23,636 matches
-
33.532/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse în Dosarul nr. 2.249D/2019, prin care autoarea excepției solicită judecarea în lipsă. ... 4. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 144 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288815]
-
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 375 alin. (1) și (1^1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Mariana Mihaela Rădău într-o cauză în care a fost respinsă cererea acesteia de judecare a cauzei în procedura simplificată, ca urmare a recunoașterii învinuirii. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că în faza judecății în fond a solicitat aplicarea procedurii simplificate. Cererea astfel formulată i-a fost respinsă având
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
solicitat aplicarea procedurii simplificate. Cererea astfel formulată i-a fost respinsă având în vedere că, întrebată fiind în cadrul ascultării despre acțiunile/inacțiunile fratelui său, a dat un răspuns anume. În considerarea acelui răspuns, instanța de judecată a respins cererea de judecare a cauzei în formă abreviată, întrucât autoarea excepției nu a recunoscut și ceea ce a săvârșit o altă persoană, respectiv fratele acesteia. Apreciază că cererea de judecare în procedura simplificată a fost respinsă cu încălcarea dreptului prevăzut la art. 117
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
răspuns anume. În considerarea acelui răspuns, instanța de judecată a respins cererea de judecare a cauzei în formă abreviată, întrucât autoarea excepției nu a recunoscut și ceea ce a săvârșit o altă persoană, respectiv fratele acesteia. Apreciază că cererea de judecare în procedura simplificată a fost respinsă cu încălcarea dreptului prevăzut la art. 117 din Codul de procedură penală. În consecință, susține că textul de lege criticat nu lămurește ce semnificație are ascultarea și, totodată, nu specifică dacă, în cadrul ascultării
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
inculpatul solicită ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4), instanța procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului și ale celorlalte părți, se pronunță asupra cererii. (1^1) Inculpatul poate recunoaște faptele și solicita judecarea cauzei în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4) și prin înscris autentic. ... 11. Autoarea excepției de neconstituționalitate invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
14. De altfel, având în vedere tocmai riscul exercitării de presiuni asupra inculpatului pentru a-și recunoaște vinovăția și cu privire la fapte pe care nu le-a săvârșit, Curtea a subliniat că posibilitatea instanței de a respinge cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Judecătorul nu este obligat
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
cauza penală în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 375 alin. (1^1) din Codul de procedură penală, câtă vreme inculpata, autoarea excepției de neconstituționalitate, nu a recunoscut faptele și nu a solicitat judecarea cauzei în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4) din același act normativ, prin înscris autentic. ... 19. Așa încât, ținând seama de exigențele dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanța de contencios constituțional decide asupra
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
2.342D/2020. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că apărătorul ales al autorului excepției a depus la dosar o cerere prin care se arată că se menține cererea de judecare în lipsă, în caz de neprezentare a părților, și informează că nu va putea fi prezent la ședința de judecată, deoarece participă la o activitate științifică în străinătate. Atașează documente justificative. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții
DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288830]
-
amenzii judiciare aplicate în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma criticată permite și impune, într-o interpretare stricto sensu, ca judecarea cererii de reexaminare să fie făcută de către orice alt complet decât cel care a pronunțat hotărârea atacată. Or, cererea de reexaminare, potrivit cutumei practicii instanțelor judecătorești, este repartizată completului imediat următor, ceea ce nu reprezintă o repartizare aleatorie, singura
DECIZIA nr. 231 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288890]
-
față de taxa judiciară de timbru datorată în calea de atac civilă, obligând justițiabilul, potrivit art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, la plata unei taxe judiciare de timbru cel puțin dublă față de cea datorată la judecarea pe fond a cauzei în contencios administrativ, potrivit art. 16 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, având în vedere că în materia contenciosului administrativ nu există apel care se taxează, potrivit art. 23 alin. (1) din
DECIZIA nr. 190 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288847]
-
din 21 martie 2014, precum și ale art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală. Textele de lege criticate au următorul conținut: – Art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală: „(9) Ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei. “ ; ... – Art. 5 alin. (3) din Legea nr. 489/2006: „[...] (3) Comunitățile religioase își aleg în mod liber structura asociațională în care își manifestă credința religioasă: cult, asociație religioasă sau grup religios, în condițiile prezentei legi. “ [ ...] ; ... – Art. 7 alin. (2) din
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
34. Curtea a reținut, prin decizia anterior citată, că opțiunea legiuitorului de abrogare a măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți era folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condițiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecării cauzelor la instanțele de fond a fost acela de a asigura părților o garanție procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prin
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
abrogare a măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți era folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condițiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecării cauzelor la instanțele de fond a fost acela de a asigura părților o garanție procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prin eliminarea posibilității judecării cauzei în temeiul unei dispoziții legale considerate a fi
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
condițiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecării cauzelor la instanțele de fond a fost acela de a asigura părților o garanție procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prin eliminarea posibilității judecării cauzei în temeiul unei dispoziții legale considerate a fi neconstituțională, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Reglementarea a încurajat abuzul de
DECIZIA nr. 306 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288772]
-
întâi din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „În caz de admitere a cererii de strămutare, curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte instanțe de același grad din circumscripția sa. Înalta Curte de Casație și Justiție va strămuta judecarea cauzei la una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța de la care se cere strămutarea. “ ... 14. În opinia autorului excepției
DECIZIA nr. 255 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288749]
-
constituționale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți, respectiv la calitatea de parte a curții de apel în raza căreia funcționează instanța învestită cu judecarea litigiului. ... 17. În prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate nu vizează ipotezele avute în vedere în deciziile amintite, ci vizează situația în care, în cazul admiterii cererii de strămutare de către prima instanță, în practică, instanța de judecată la care s-
DECIZIA nr. 255 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288749]
-
formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.753D/2020. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției și judecarea cauzei în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în principal, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât criticile autoarei acesteia vizează, în realitate, modalitatea de aplicare
DECIZIA nr. 270 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289144]
-
de muncă și asigurări sociale. ... 4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra înscrisurilor depuse la dosare de autorii excepției Ionel Lefter și Ion Paraschiv prin care se solicită admiterea excepției și judecarea în lipsă. ... 5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind
DECIZIA nr. 131 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288178]
-
administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 103D/2020. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosar o cerere de judecare în lipsă. ... 4. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 245D/2020, nr. 266D/2020, nr. 2.260D/2020 și nr. 2.279D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 123 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288321]
-
dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 vizează și situația în care cererea de suspendare a executării actului este formulată în baza art. 15 din același act normativ, având în vedere faptul că articolul face trimitere expresă la judecarea cererii în condițiile art. 14 și pentru motivele prevăzute la acest articol. Dacă o cerere este inadmisibilă în temeiul art. 14, ea va rămâne inadmisibilă și în temeiul art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, simpla evoluție
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
perspectiva criteriului obiectiv ce stă la baza acestui fine de neprimire - natura și scopul actului administrativ, emis pentru aplicarea regimului stării de alertă. În raport cu soluțiile care pot fi pronunțate, ar fi contrar interpretării logico-juridice ca legiuitorul să interzică judecarea unei suspendări în temeiul art. 14 (care ar dura numai până la soluționarea pe fond a acțiunii în anulare) și să permită judecarea cererilor formulate în temeiul art. 15 (ale căror efecte s-ar produce până la soluționarea definitivă a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
În raport cu soluțiile care pot fi pronunțate, ar fi contrar interpretării logico-juridice ca legiuitorul să interzică judecarea unei suspendări în temeiul art. 14 (care ar dura numai până la soluționarea pe fond a acțiunii în anulare) și să permită judecarea cererilor formulate în temeiul art. 15 (ale căror efecte s-ar produce până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare). ... IV. Raportat la dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, invocă și excepția lipsei de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
întrerupere a producerii de efecte juridice, determinat de trăsătura generală a actelor administrative de a fi executorii din oficiu, ceea ce semnifică faptul că imposibilitatea executării lor trebuie să fie legitimată de situații speciale și în limitele acelor situații. Prin judecarea cererii de suspendare, chiar dacă instanța nu cercetează fondul cauzei, pentru a nu pronunța o soluție arbitrară, este necesar să facă un examen sumar al cauzei pentru a vedea aparența de legalitate a actului a cărui suspendare se cere. În
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
efectiv la justiție și că ingerința în acest drept nu este proporțională, fiind deci o ingerință contrară art. 53 din Constituție. Mai mult decât atât, ținând seama de faptul că instanța constituțională impune legiuitorului să reglementeze o procedură specială de judecare a acțiunilor în anulare, care să asigure obținerea unei hotărâri definitive înainte de încetarea aplicării hotărârii Guvernului, și cum o astfel de procedură nu a fost reglementată până în prezent (deși decizia Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 87 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp și poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate. În aceste cazuri
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275956]