2,156 matches
-
cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 5 alin. (5). ... ... III. Orientările jurisprudențiale divergente 23. Potrivit celor invocate de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Hotărârea nr. 64 din 24 aprilie 2024, problema de drept ce a generat practica divergentă este de a se stabili dacă textul
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
Ordonanța de urgență nr. 94/2000 la cadrul legal general în materie de retrocedare și la Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Protocolul adițional nr. 1 la Convenție). ... 24. Într-o opinie jurisprudențială s-a reținut interpretarea potrivit căreia dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 94/2000 se aplică și titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989. ... 25. În argumentarea acestei opinii s-
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și Decizia nr. 5.437 din 19 decembrie 2012, în Dosarul nr. 45.828/3/2010, dar și Decizia nr. 3.306 din 8 iunie 2022, în Dosarul nr. 1.848/83/2019. ... 30. Într-o a doua opinie jurisprudențială s-a considerat că nu este aplicabil art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, întrucât instanțele naționale nu pot înlătura de la aplicare o normă de drept pe motiv că instituie o discriminare între diferite situații, acesta fiind
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
3.306 din 8 iunie 2022 (Dosarul nr. 1.848/83/2019), nr. 71 din 10 ianuarie 2020 (Dosarul nr. 2.144/102/2016), nr. 1.573 din 16 martie 2022 (Dosarul nr. 32/33/2021) și nr. 5.437 din 19 decembrie 2012 (Dosarul nr. 45.828/3/2010), în sensul primei orientări jurisprudențiale, redate la paragraful 24 din prezenta decizie, apreciind că dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 94/2000 se aplică și titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989; ... – deciziile nr. 1.657
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989; ... – deciziile nr. 1.657 din 22 martie 2023 (Dosarul nr. 44/57/2021) și nr. 3.667 din 16 iunie 2021 (Dosarul nr. 514/57/2018), în sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale, redată la paragraful 30 din prezenta decizie, apreciind că dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 94/2000 nu se aplică și titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989. ... ... ... V. Jurisprudența
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
22 aprilie 2024, nefiind adoptată o soluție de principiu. ... ... VIII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 43. Procurorul general a exprimat un punct de vedere ce corespunde celei de-a doua orientări jurisprudențiale, redată la paragraful 30 din prezenta decizie, în sensul că dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 94/2000 nu se aplică și titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989. ... 44
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
institui, modifica, abroga sau înlocui norme legislative dacă ar reține că anumite prevederi legale ar fi discriminatorii. Astfel, instanțele nu ar putea extinde aplicarea prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 94/2000 în sensul extinderii, pe cale jurisprudențială, a dreptului de acordare a unor măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilele înstrăinate anterior datei de 22 decembrie 1989. ... 50. În lipsa unei baze suficiente în dreptul intern, în patrimoniul titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor care au aparținut cultelor
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
în drepturi garantat de către art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție. De asemenea, atât din practica instanței supreme, cât și a instanței de contencios constituțional a rezultat că instanțele judecătorești nu pot completa pe cale jurisprudențială o prevedere legală doar pentru că apreciază că norma respectivă este discriminatorie. ... 56. Invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza-pilot Maria Atanasiu și alții împotriva României, Hotărârea din 12 octombrie 2010; Cauza Smoleanu împotriva României, Hotărârea din 3 decembrie
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]
-
din 16 iunie 2014), a statuat în sensul că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, cărora instanțele nu le-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept mai vechi (a se vedea Decizia nr. 10 din 20 octombrie 2014, publicată
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
prealabile, acela de a preveni o practică neunitară, poate fi atins. ... 94. În aceste circumstanțe se constată că este îndeplinită și condiția noutății chestiunii de drept, evaluată din perspectiva actualității acesteia, a aptitudinii de a crea, în viitor, o divergență jurisprudențială. Evidențierea unor puncte de vedere diferite, exprimate de instanțe în legătură cu problema de drept care face obiectul sesizării, conduce la concluzia admisibilității prezentei sesizări. ... 95. Cu referire la cerința existenței unei chestiuni de drept având, în mod obligatoriu, anumite
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
25 martie 2020). ... 99. În concluzie, se reține că sintagma „chestiune de drept“ are un conținut semantic complex, menit să identifice, în esență, o problemă de drept reală, esențială și dificilă. ... 100. Verificându-se, în contextul acestor considerente, doctrinare și jurisprudențiale, cerința referitoare la învestirea instanței supreme cu o „chestiune de drept“, se constată că și aceasta este îndeplinită. Problema de drept care face obiectul sesizării este una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit sau chiar contradictoriu un text
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
economice ale secolului XXI. Recomanda ca unificarea să nu se reducă numai la reglementarea câtorva contracte care ar urma să fie introduse în fiecare sistem național. Preconiza un cod care să asigure posibilitatea luării în considerare a ansamblului experiențelor legislative, jurisprudențiale și doctrinale. B. Spre deosebire de situația altor coduri din România, cărora le corespund ramuri distincte de drept, material și procesual avem în vedere codul civil, codul penal, codul procesual civil, codul procesual penal, nu același lucru se poate afirma în ceea ce privește codificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
seamă, când atâția necunoscători îl atacă pe nedr ept. Scurte comparații cu dreptul din nouile teritorii ar fi servit spre a convinge pe neîncrezători de superioritatea, în multe privințe, a dreptului nostru. Un control și mai sever al unor citații jurisprudențiale ar face să dispară orice greșeală și de această natu ră. Aceste defecte — inerente începutului—nu reduc valoarea lucrării. Dacă autorii au trecut cu vederea unele din aceste părți, în schimb, au căutat să țină seama de curentele și ideile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Situații asemănătoare găsim în Spania, Germania, Regatul Unit sau Irlanda. În Germania, titlul este protejat ca nume patronimic, din care, de altfel, face parte; la fel în Irlanda. În Regatul Unit, situația este mai complexă, sprijinindu-se pe o construcție jurisprudențială. Un fapt foarte curios este că dispozițiile legale nu par să corespundă importanței istorice a claselor nobiliare în respectivele țări. Astfel, între țările în care titlul este protejat prin dreptul civil se găsește Finlanda, care nu a cunoscut niciodată un
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de apreciere în fiecare caz în parte.188 O clauză penală va putea fi sau nu abuzivă, în funcție de contextul în care se înscrie; ea va fi interpretată și calificată în concreto ca și clauză abuzivă de către instanța de judecată. Pe cale jurisprudențială se poate ajunge la situația ca aceeași clauză penală identificată de instanțe diferite să fie reținută ca fiind abuzivă de unele iar de altele nu. Unele instanțe de judecată au reținut că o clauză penală de 1% pe zi întârziere
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
contextul economic și toate celelalte interese patrimoniale ale creditorului în executarea contractului. Limitele reevaluării judiciare a clauzei penale 194 Recunoscându-se instanței dreptul de a reevalua clauza penală ne întrebăm cum va utiliza judecătorul această putere. Cu privire la această chestiune soluțiile jurisprudențiale și opiniile doctrinare sunt diverse. Până acum, instanțele arbitrale au modificat clauza penală astfel încât aceasta să nu depășească prejudiciul suferit de creditor: damnum emergens și lucrum cessans 195. Reevaluarea s-a realizat prin raportare la moneda liber convertibilă în care
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de apreciere în fiecare caz în parte 208. O clauză penală va putea fi sau nu abuzivă, în funcție de contextul în care se înscrie; ea va fi interpretată și calificată în concreto ca și clauză abuzivă de către instanța de judecată. Pe cale jurisprudențială se poate ajunge la situația ca aceeași clauză penală identificată de instanțe diferite să fie reținută ca fiind abuzivă de unele iar de altele nu. Unele instanțe de judecată au reținut că o clauză penală de 1% pe zi întârziere
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
5; Gh. Buta, op. cit., p. 62, M.Uliescu, "Cuvânt înainte", la Noul Cod civil. Comentarii, M. Uliescu (coord.), ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2011, p. 11. 29 Formularea este destul de ambiguă și va genera polemici și soluții jurisprudențiale diferite mai ales în ceea ce privește "spiritul" Codului civil. 30 A se vedea, St. D. Cărpenaru, L. Stanciulescu, V. Nemeș, Contracte civile și comerciale, Ed. Hamangiu, București, 2009, pp. 420 și urm. 31 M. Uliescu, op. cit., p. 9. 32 I.L. Georgescu, op. cit
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
lui. Această evoluție vom încerca să o analizăm în cele ce urmează, atât din perspectiva legislației românești în domeniu, așa cum a fost aceasta modificată și - credem - îmbunătățită considerabil în ultimii ani, dar și din perspectiva experiențelor de ordin legislativ și jurisprudențial pe care le au avut alte state, cu o bogată practică în domeniu, precum și în contextul complex și sensibil trasat de normele de deontologie profesională, prin prisma principiilor și problemelor de etică medicală. Nu trebuie să uităm că, în mod
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dă naștere la confuzii și poate determina interpretări diferite și eronate ale legii speciale în cazuri similare, ci și limitează, inadecvat și în mod nejustificat, aria de incidență a noțiunii în planul practicii medicale și judiciare, față de ansamblul normativ și jurisprudențial avut în vedere în realitate de legiuitor, ansamblu lesne de identificat și în legislația și practica internațională de specialitate. În acest context, considerăm că s-ar fi impus o altă formulare, și că, prin prisma detaliilor și încadrărilor suplimentare, în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
RoL, ca element caracteristic al sistemului juridic occidental, este Magna Carta (1215)14. Magna Carta cuprinde principiul prin care puterea executivă, în acest caz monarhia, este supusă dreptului și nu poate să ia măsuri împotriva cetățenilor dacă nu există precedente jurisprudențiale sau o lege de referință (Summers 1993). Deși Magna Carta a apărut în anii 1200, abia în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea dezbaterea intelectuală asupra bazelor și formelor puterii executive au atins culmea considerațiilor intelectuale. Scrierile produse
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
în alte cauze cu privire la acest act normativ. ... ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 51. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice, din care a rezultat existența unei orientări jurisprudențiale unanime, în sensul că, din interpretarea dispozițiilor Legii nr. 223/2015, reiese faptul că, pentru pensionarii militari încadrați în grad de handicap grav sau accentuat, legea nu precizează în mod expres o derogare în vederea aplicării prevederilor art. 60 pct. 1
DECIZIA nr. 244 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300410]
-
684/40/2024, sunt de natură a crea o divergență de interpretare, fiecare opinie exprimată fiind temeinic justificată și rezultând din interpretarea restrictivă sau, din contră, extensivă a dispozițiilor legale aplicabile. ... 23. Arată că în raza Curții de Apel Suceava există orientări jurisprudențiale diferite între Tribunalul Suceava, sens în care indică Sentința nr. 1.021 din 17 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 977/86/2023, și Sentința nr. 957 din 9 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 978/86/2023, și curtea de apel, sens în care
DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300032]
-
octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 978/86/2023, și curtea de apel, sens în care indică Decizia civilă nr. 585 din 30 mai 2024 și Decizia civilă nr. 467 din 18 aprilie 2024. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale 24. Într-o orientare jurisprudențială majoritară, instanțele judecătorești naționale au opinat că dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, trebuie interpretate restrictiv, în sensul că vechimea de 25 de ani în funcțiile juridice prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol se
DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300032]
-
Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, nicidecum la celelalte funcții juridice, întrucât o altă interpretare ar nesocoti scopul reglementării. ... 25. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost depuse Decizia nr. 4.972 din 25 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 18.942/3/2023; Sentința nr. 4.503 din 12 iunie 2024
DECIZIA nr. 165 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300032]