2,595 matches
-
economică s-au dispensat de orice rămășiță de moralitate. Mai totul a devenit posibil, negociabil, deci legitimabil. Astfel s-a creat o breșă pe unde au pătruns multe rele. Comportamentele au deviat într-o zonă inspirată de egoism și de lăcomie, de spirit mercantil și grosier materialist, modelele au devenit mai mult decît precare, societățile s-au desacralizat ș.a.m.d. Legea omului a înlocuit Legea lui Dumnezeu, ceea ce a umplut tribunalele de nemulțumiți și spitalele de alienați. Societățile noastre sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pare deci că totul în univers lucrează, în ultimă instanță, pentru noi, mai puțin noi, care am inversat "marele lanț al Ființei" (Lovejoy), am înlocuit cunoașterea cu o sumă de cunoștințe, compasiunea cu mînia și agresiunea și modestia cu o "lăcomie debordantă" (Greenspan). Scientismul și fundamentalismul se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar poate salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nici în natura dezastrului. Avem cunoașterea necesară și instrumentele necesare pentru a pune capăt acestei depresiuni, crede autorul, lansînd o carte-manifest în care pledează pentru întoarcerea la valorile fundamentale, la politici conectate la realitate, în adevăr și cu curaj, în detrimentul lăcomiei politicianismului și ale politicilor de austeritate ale economismului. Ei bine, apare firesc întrebarea : de ce nu se întîmplă toate astea ? Aproape că ni se sugerează faptul că nu se dorește... Și acum, ce facem ?", se întreabă dezarmant autorul. A cunoaște cauzele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
merge înspre"). Deci este o școală de gîndire ce conduce activitatea economică în jos, spre materie, caracterizată deci de materialism, egoism, mercantilism și cantitativism, "virtuți" ce au înflorit de atunci pînă în sistemul economic actual, la care mai putem adăuga lăcomia, specula, demoralizarea, desacralizarea, financiari zarea excesivă, virtualizarea excesivă ș.a. Aceste "valori" au dus economia mondială în două depresiuni majore, cu o distanță de aproape 80 de ani între ele. Aceasta ne arată că economiștii nu au învățat mai nimic din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pare deci că totul în univers lucrează, în ultimă, instanță pentru noi, mai puțin noi, care am inversat "marele lanț al Ființei" (Lovejoy), am înlocuit cunoașterea cu o sumă de cunoștințe, compasiunea cu mînia și agresiunea și modestia cu o "lăcomie debordantă" (Greenspan). Scientismul și fundamentalismul se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar putea salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
știe vreunul, să mi-l arate și mie. Culmea, că nici Germania, de pildă, nu pare să înțeleagă acest adevăr suprem, dar se descurcă. Ba îi mai ajută și pe alții, mult mai liberi. Piețele libere au dus la această lăcomie specu lativă, la exacerbarea mercantilismului și materialismului, la virtualizarea economiei și iluzie monetară, datorii și discrepanțe uriașe de venituri, creînd o veritabilă economie de cazino. Mult invocatul Hayek ne spunea că echilibrele se vor asigura prin sistemul de prețuri. Unde
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mai e Paul Krugman, cel care a poruncit piețelor să fie oprită criza, e Thomas Friedman, la fel de plat ca și pămîntul globalizării, e Ben Shalom Bernanke, tipăritorul de dolari ș.a. Totuși, arhitectura economiei de cazino nu s-a schimbat. Sistemul "lăcomiei debordante" și "exuberanței iraționale" (Alan Greenspan) e la locul lui, ceea ce înseamnă că riscurile de recădere în recesiune sunt mari. Suntem în Extremistan. Am mai învățat faptul că orice leu care nu e pierdut este un leu cîștigat. Este diferența
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
acest gând pe care încerca să-l alunge în zadar din minte. Așa că aștepta răbdător să fie lingușit de boieri pentru că avea scoase la mezat câteva isprăvnicii și moșii... Acești ranchiunoși și becisnici erau mușterii lui cei mai statornici. În lăcomia lor fără de margini, agoniseau felurite dregătorii și proprietăți chiar dacă nu le erau de niciun folos. Se împopoțonau cu diverse zapise domnești ce mărturiseau despre multele lor moșii și isprăvnicii 55. Tronul și chiar capul lui vodă depindeau de grăsimea peșcheșului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noastră depinde și de răbdarea Pământului pe care și-o arată față de noi. E suficient de puternic să ne nimicească, ștergându-ne de pe fața lui. Dar mai îngrozitoare e realitatea capacității noastre de a ne autodistruge. Plini de ură și lăcomie, am devenit cel mai periculos dușman pentru noi înșine. Trăim pe o planetă și într-un univers pe care nu le înțelegem pentru că nu am coborât în profunzimea lor. Ne-am ridicat și ne-am menținut doar la suprafață. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de vedere asupra globalizării și să constate imensele probleme a ceea ce Edgar Morin numește "multi-criză". El imaginează soluții și nu se sfiește chiar să facă profeții. Astfel, criticînd cartea lui George Soros, Criza capitalismului global, Tiberiu Brăilean scrie: "Prea multă lăcomie distruge omenia și poate chiar omenirea pînă la urmă. Este o boală. Ca și boala puterii sau cea a plăcerii. Sunt cei trei viței de aur la care ne închinăm. Nu mai e doar unu, ca pe vremea lui Moise
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la urmă. Este o boală. Ca și boala puterii sau cea a plăcerii. Sunt cei trei viței de aur la care ne închinăm. Nu mai e doar unu, ca pe vremea lui Moise, acum sunt trei." Iar în continuarea ideii "lăcomiei", autorul profetizează: "Oamenii se vor mulțumi cu mai puțin, vor căuta fericirea în lucruri mai simple și mai umane. Vor fi mai religioși, mai puțin mercantili și mai puțin consumatoriști. Vor căuta mai multă hrană pentru suflet, pentru că vidul spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dl. Patriciu este așa de superbogat? La ce-i folosește? "La ce i-ar folo-si cuiva de-ar avea toate bogățiile pămîntului și și-ar pierde sufletul"? Astea sunt modelele false, care ne abat de la adevărata cale. E prea multă lăcomie în sistem. Maica Tereza avea dreptate cînd spunea că sărăcia există pentru că oamenii nu vor să împartă. Prea multă lăcomie distruge omenia și poate chiar omenirea pînă la urmă. Este o boală. Ca și boala puterii sau cea a plăcerii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
bogățiile pămîntului și și-ar pierde sufletul"? Astea sunt modelele false, care ne abat de la adevărata cale. E prea multă lăcomie în sistem. Maica Tereza avea dreptate cînd spunea că sărăcia există pentru că oamenii nu vor să împartă. Prea multă lăcomie distruge omenia și poate chiar omenirea pînă la urmă. Este o boală. Ca și boala puterii sau cea a plăcerii. Sunt cei trei viței de aur la care ne închinăm. Nu mai e doar unu, ca pe vremea lui Moise
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
despre globalizare, nu au dobîndit încă o conștiință planetară, o conștiință a apartenenței tuturor, bogați și săraci deopotrivă, la marea familie umană. La probleme globale, nu poți veni cu soluții unilaterale. Există prea mult egoism în sistem și prea multă lăcomie. De aceea cred că măsurile cuvenite nu că nu se cunosc, ci nu se dorește a fi luate. Ar însemna ca elita care conduce lumea să renunțe la privilegii, să piardă poziții importante. Și cîți sunt capabili să facă asta
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ecologismul noua stîngă?; Globalizarea atenuează sau agravează așa-zisa "ciocnire a civilizațiilor?; Poate Islamul crea și impune o alternativă la tipul de societate capitalist?; Este posibilă respectarea unei etici a afacerilor globale? Cînd pînă și sufletele devin mărfuri, într-o lăcomie fără margini, fața hîdă a capitalismului își arată colții. Cînd piețele sunt lăsate de capul lor, pagubele colaterale pot fi imense, putîndu-se genera reacții care să pună în discuție chiar spiritul economiei libere. În aceste condiții, trebuie întărită eficiența guvernării
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
suprem, modelul a devenit tot mai inegalitar, prezentînd discrepanțe uriașe de avuție, de salarii etc. Cei bogați au devenit tot mai bogați, cei săraci au devenit extrem de să-raci. Și asta, valorificînd libertățile democratice, dar ducînd pe cele mai înalte culmi lăcomia, egoismul, interesul cel mai îngust și alte "virtuți" de acest gen. Societățile se văd astfel lipsite de coeziunea socială care să ofere stabilitate în bunăstare. Tensiunile au crescut extrem, iar eșafodajul economiei de cazino a baronilor escroci ai marii finanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
niște gunoaie. L-am auzit pe ministrul muncii, nu știu cum îl cheamă, afirmînd că, de fapt, vinovați de criză nu sunt politicienii, ci specialiștii în fi-nanțe. Este adevărat că aceștia din urmă, în primul rînd în Statele Unite, au fost de o lăcomie speculativă periculoasă, dar cine trebuia să le impună reguli, reglementări? Apoi, nu președintele Bush a lansat programul "O casă pentru fiecare american", Sistemul Federal de Rezerve scăzînd spectaculos rata directoare a dobînzii, iar băncile acordînd credite ipotecare cu nemiluita, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
gîndit? Dacă l-am recunoaște pe Dumnezeu în aproapele nostru, s-ar mai întîmpla astfel de orori? Nu poate exista pace fără o mai corectă repartiție a resurselor, iar alegerea ne aparține. Dacă nu corectăm distribuția, dacă nu renunțăm la lăcomie și egoism, diferențele foarte mari dintre nivelurile de viață ale diferitelor comunități vor duce la acumularea de tensiuni ce pot exploda într-un război pustiitor. Umflată ca un balon de săpun, sfera monetar-financiară, numită peiorativ "economie virtuală", poate oricînd exploda
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Asia, ca în 1996, dată fiind creșterea ne-controlată a acestor economii, dar de data aceas-ta va putea atinge chiar bursele din Londra, Frankfurt sau New York. După atîta febră speculativă, lucrurile trebuie să se reașeze cumva. Mercantilismul dominant, egoismul feroce, "lăcomia debordantă" și materialismul excesiv exercită încă o atracție nefastă asupra oamenilor. Dar ele sunt sursa tuturor relelor și ne pot duce în pragul distrugerii. De aceea, prioritățile guvernelor și ale organismelor inter-naționale, mai mult sau mai puțin oficiale, tre-buie să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
spunea Nietzsche, "fapta îl creează pe făptaș, aproape ca un gînd întîrziat". De mult ne aflăm, de fapt, în plin război economic. Iar ravagiile sale nu sunt mai puțin teribile decît ale unui război propriu-zis. El a fost născut de lăcomia umană, cauza tuturor relelor. E ca și cum un compus chimic s-ar descărca în stomacul tău în clipa în care banii tăi se în-mulțesc, creînd dependență. Aceste tulburări economice, politice, climaterice permit guverne-lor, băncilor și marilor corporații să profite de șocul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ele în negura veacurilor. Cel de-al doilea mare factor istoric care merită a fi subliniat nu e altul decât crearea și dezvoltarea ideologiei economice proprii timpurilor moderne individualiste. Într-adevăr, aceasta a substituit condamnării morale a „viciilor private” (invidia, lăcomia, vanitatea etc.) apologia lor ca instrument al sporirii bogățiilor materiale și a ordinii publice 19. Competițiile stârnite de invidie erau, în mod tradițional, considerate un pericol sau o amenințare mortală; ele sunt acum apreciate ca factori de progres care le
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ale piețelor financiare Revenind acum la piețele financiare, turbulențele se pot manifesta violent, sub forma unor crize financiare și chiar a unor catastrofe care apar neregulat, pe neașteptate și cam la fiecare generație. Mulți au pus apariția acestor turbulențe pe seama lăcomiei, turpitudinii, dorinței de îmbogățire rapidă, speculanților, încrederii naive a oamenilor în semenii lor etc. Dinamica neliniară încearcă să demonstreze că aceste manifestări ale piețelor financiare sunt tot atât de naturale ca și uraganele, cutremurele, inundațiile, revoluțiile și alte turbulențe din natură și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
context, fuziunile și achizițiile pot deveni mijloace eficiente prin care Întreprinderile se adaptează acestor schimbări și Își ating obiectivele. Fuziunile și achizițiile au jucat roluri multiple În istoria corporativă. Dacă În trecut principiul care stătea la baza acestor operațiuni era „lăcomia”, ceea ce a determinat Întreprinderile să achiziționeze Într-o manieră ostilă și apoi chiar să lichideze Întreprinderi, trendul actual este acela de a recurge la operațiuni de fuziuni și achiziții În vederea atingerii diferitelor obiective strategice. Un aspect important pe care dorim
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
cadrul legal contabil, nepotrivirile dintre autonomia de reglementare guvernamentală și autonomia organismelor de supraveghere, dificultățile practice în aplicarea normelor legale și etice provocate de funcționarea lentă a sistemului judiciar sunt motive temeinice pentru practicile de contabilitate creativă în plus față de lăcomia proprietarilor și a top managerilor. Totuși, intenția și capacitatea puterii politice de a combate problemele de corupție de acest gen sunt, de asemenea, cruciale”.<footnote Omurgonulsen M., Omurgonulsen U., „Critical thinking about creative accounting in the face of a recent
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
sistem societal cu adevărat postnațional. Adică exact valorile care anunță ieșirea din paradigma iluministă și intrarea în paradigma globală în care lumea este ea însăși singura forță de gestiune a puterilor. Este, totodată, o cale credibilă de a limita nesăbuința, lăcomia și ipocrizia, considerate de mulți analiști în ultimele decenii ca fiind surse ale prosperității, dar care sunt, de fapt, declanșatoarele actualei crize economice globale. Cumva violent, se ajunge la corectarea exceselor unui capitalism prea obsedat de scopul bogăției, iar pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]