1,913 matches
-
leneși iar Ramona era bolnavă. La Proba de Imunitate, fiecare membru al tribului și-a mâncat larva, astfel că Pagong a ales-o pe Stacey iar Tăgi pe Gervase să reprezinte echipa adversă La concursul Cine mănâncă mai repede 2 larve. Tăgi a câștigat mulțumită lui Stacey. Pagong a mers la primul lor Consiliu Tribal unde B.B. a fost eliminat cu un vot de 6-2. La tribul Tăgi, Stacey încă voia să scape de Rudy și a încercat să facă o
Survivor: Borneo () [Corola-website/Science/320577_a_321906]
-
consumă cu predilecție pești osoși, dar majoritatea speciilor consumă crustacee și moluște, iar specia "Megachasma Pelagios" și cele din genul "Mobula" se hrănesc cu plancton. Fecundația are loc la circa 50% din specii prin copulație, ele fiind ovovivipare, adică nasc larve vii, pe când restul sunt ovipare, adică femela depune ouă (icre) din care vor ecloza larvele (puietul). Peștii cartilaginoși și peștii osoși se deosebesc prin următoarele caractere: Clasificarea peștilor cartilaginoși după Joseph Nelson, 2006
Chondrichthyes () [Corola-website/Science/320833_a_322162]
-
Pelagios" și cele din genul "Mobula" se hrănesc cu plancton. Fecundația are loc la circa 50% din specii prin copulație, ele fiind ovovivipare, adică nasc larve vii, pe când restul sunt ovipare, adică femela depune ouă (icre) din care vor ecloza larvele (puietul). Peștii cartilaginoși și peștii osoși se deosebesc prin următoarele caractere: Clasificarea peștilor cartilaginoși după Joseph Nelson, 2006
Chondrichthyes () [Corola-website/Science/320833_a_322162]
-
apelor; pot trăi și în regiuni de smârcuri sau în stufăriș, mai rar în păduri. Preferă locurile deschise luminoase, ca parcuri, grădini sau terenuri agricole. Coțofana se hrănește și cu hrană vegetală, dar mai ales animală, hrana constând din insecte, larve, viermi, păianjeni, melci, ectoparaziții de pe vaci și oi. Pasărea consumă cadavre de vertebrate, mamifere mici, șoareci, amfibii, șopârle, și pui de pasăre sau fură ouăle din cuiburi. Hrana vegetală este compusă din fructe, semințe sau ciuperci. Mai ales toamna depozitează
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
din cele mai variate feluri de semințe, pe care le decortica în prealabil, iar în sezonul cald, îndeosebi în epoca cuibăritului, și din insecte. Consumă și mici fructe, muguri de flori și de frunze. Puii sunt hrăniți cu insecte și larvele lor. Sunt specii atât sedentare, cât și migratoare. Speciile nordice întreprind migrații anuale ori la intervale de mai mulți ani, înspre ținuturile sudice. Sunt, de obicei, păsări monogame. Adesea numai femelele își construiesc cuibul și clocesc ouăle, iar masculii hrănesc
Emberizide () [Corola-website/Science/316488_a_317817]
-
enzime digestive. Esofagul constinuă cu intestinul mediu și intestinul posterior care se termină cu anus. Sistemul excretor este alcătuit din două protonefridii scurte neramificare de care pornesc câte un duct ce se deschide pe segmentul 11. Dezvoltarea este slab studiată. Larva posedă un număr incomplet de segemte. Creșterea kinorihilor este însoțită de năpârlirea periodică. kinorinhii sunt animale marine sau salmastre, bentonice, populând fundul marilor și oceanelor până la o adâncime de 5 mii m, se întâlnesc pe alge coloniale, bureți, briozoare, polipii
Kinorhyncha () [Corola-website/Science/326009_a_327338]
-
iar pe flancuri și abdomen este albă-argintie; lațurile capului sunt argintiu-aurite. Înotătoarele pectorale, dorsala și caudala cenușii, ultima cu reflexe portocalii-roșcate; înotătoarea ventrala și anala sunt roșu-portocalii. Se hrănește cu matasea broaștei, alge, detritus, zooplancton, nevertebrate bentonice, moluște, chironomide și larve de insecte. Depune icrele pe vegetație, în aprilie și prima jumătate a lunii mai la temperatura apei de 12-14°C. Are valoare economică. Carnea, desi socotita mediocra, este totuși destul de bună. Se consumă și proaspătă, dar se pregătește mai ales
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
un ou extraterestru se afla la bordul navei. Creatura se naște în închisoarea de pe planetă și începe un măcel. Mai târziu, Ripley descoperă că există și o regină extraterestră care crește în pântecele ei. După oribile crime, cea care poartă larva monstrului se sinucide aruncându-se într-un cuptor de metal incandescent. Scenariul filmului a impus ca toți actorii să se radă în cap. Filmările au avut loc în Marea Britanie, la studiourile Pinewood, în cele șapte platouri ale acestuia. În Platoul
Alien 3 () [Corola-website/Science/323814_a_325143]
-
Echinodermata. Aceste animale se caracterizează prin asemănarea dezvoltării celor trei pereche de celomuri. Aici trebuie să se accentueze că celomoductul celomului trompei la hemicordate poate fi echivalat cu canalul pietros al echinodermelor. O altă trăsătură comună constituie aspectul general al larvei, numită bipinarie (sau tornaria la unele hemicordate). Aceste larve prezintă concentrații neurale apicale și una sau două fâșii de cili implicația în locomoție și nutriție. Fâșiile sunt inervate de neuroni subepiteliali . Există și ambulacrarieni la care lipsește stadiul larvar sau
Ambulacraria () [Corola-website/Science/325859_a_327188]
-
trei pereche de celomuri. Aici trebuie să se accentueze că celomoductul celomului trompei la hemicordate poate fi echivalat cu canalul pietros al echinodermelor. O altă trăsătură comună constituie aspectul general al larvei, numită bipinarie (sau tornaria la unele hemicordate). Aceste larve prezintă concentrații neurale apicale și una sau două fâșii de cili implicația în locomoție și nutriție. Fâșiile sunt inervate de neuroni subepiteliali . Există și ambulacrarieni la care lipsește stadiul larvar sau se înmulțesc pe cale asexuată.
Ambulacraria () [Corola-website/Science/325859_a_327188]
-
Fauna are un rol mare în formarea solurilor, intervenind direct în evoluția lor. Această zonă se caracterizează prin condiții fizico-geografo-biologice variate, având bioceneza cu rol mare în procesele de pedogeneză. Pe sol și în sol trăiesc animale nevertebrate (viermi, insecte, larve, cochilii), animale vertebrate, rozătoare în special: șoarecele de pământ (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtița (Talpa europea), popândăul (Otellus citellus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Animalele cel mai des întâlnite sunt: hârciogul (Cricetus cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
fluturi, aripele hesperiidelor sunt mai mici în comparație cu dimensiunea corpului, dar există și excepții. Aripele au formă rotunjită, la unele specii aripele posterioare se termină cu o prelungire de forma cozii. În repaus aripele sunt ținute în unghi ascuțit față de corp . Larvele sunt de culoare verzuie, cu benzi întunecate pe părțile dorsale și laterale. Corpul poate avea aspect fusiform sau cilindric. Familia include aproximativ 4.000 de specii (1993), grupate în 567 de genuri și 8 subfamilii . Nu există multe date științifice
Hesperiidae () [Corola-website/Science/324774_a_326103]
-
Tardigradele sunt animale nevertebrate de dimensiuni foarte mici, 1,5 - 0,1 mm lungime. Larvele de abia eclozate au până la 0,05 mm. Tardigradele sunt răspândite pe tot globul, de la 6000 m înălțime în Munții Himalaya până la 4000 metri în adancimiile Pâmântului. Aceste animale pot fi găsite în sol și nisip umed, în apele dulci
Tardigrada () [Corola-website/Science/326313_a_327642]
-
Abdomenul se leagă de torace în diferite moduri, deosebindu-se trei tipuri: propodeum, iar al doilea segment se îngustează mult anterior formând o gâtuitura (familia Vespidae); Abdomenul insectelor adulte este lipsit de apendici locomotori, care de altfel se întâlnesc la larvele polipode. La insectele adulte se găsesc apendici cu alte funcționalități și anume apendici genitali, corniculele, cercii și stilii.
Morfologia insectelor () [Corola-website/Science/322567_a_323896]
-
Urechelnițele sunt hrană pentru pasări în special, dar precum majoritatea insectelor sunt pradă pentru mamifere insectivore, amfibieni, șopârle, centipede și păianjeni. Naturalisti europeni au observat lilieci hrănindu-se cu ele. Insectele din speciile parazitice Tachinidae, sunt muște tachinide ale căror larve sunt entoparaziși pentru urechelnițe. O specie de muscă tachinidă "Triarthria setipennis" a fost folosită cu succes ca instrument de control biologic pentru urechelnițe pentru mai mult de un secol. "Ocytata pallipes", o altă muscă parazită prezintă caracteristici similare ca agent
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
femela. Icrele acestui gen sunt grupate într-o foaie de material transparent gelatinos cu dimensiuni de 60-100 cm lățime și între 8-10 metri lungime. Ouăle se afla într-un singur strat, fiecare cu propria cavitate. Icrele plutesc libere în mare. Larvele înoată liber și au aripioare pelvice cu filamente alungite. În Atlanticul Estic speciile se găsesc de-a lungul coastelor europeene, dar mai sus de 60° N latitudine devin rare. Pe coasta americana a Atlanticului se gasește specia americana "Lophius americanus
Lophius () [Corola-website/Science/322243_a_323572]
-
pot înmulți, e suficientă o canitate foarte mică de apă. Femela fecundată depune în apă, 50-200 de ouă negre, oule pentru menținere la suprafața apei au organe de înot. În funcție de temperatură din ouă la 2-3 zile sau 2-3 săptămâni, eclozionează larvele. Ele pentru a putea respira se mențin la suprafața apei, se scufundă numai în caz de pericol. Hrana larvelor constă din microorganisme și alge care sunt filtrate din apă. După ca. 4 năpârliri larvele devin pupe din care iese la
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
oule pentru menținere la suprafața apei au organe de înot. În funcție de temperatură din ouă la 2-3 zile sau 2-3 săptămâni, eclozionează larvele. Ele pentru a putea respira se mențin la suprafața apei, se scufundă numai în caz de pericol. Hrana larvelor constă din microorganisme și alge care sunt filtrate din apă. După ca. 4 năpârliri larvele devin pupe din care iese la câteva zile țânțarul adult. Masculii în căutare de femele zboară în roiuri. Țânțarii se hrănesc cu sucuri de plante
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
2-3 zile sau 2-3 săptămâni, eclozionează larvele. Ele pentru a putea respira se mențin la suprafața apei, se scufundă numai în caz de pericol. Hrana larvelor constă din microorganisme și alge care sunt filtrate din apă. După ca. 4 năpârliri larvele devin pupe din care iese la câteva zile țânțarul adult. Masculii în căutare de femele zboară în roiuri. Țânțarii se hrănesc cu sucuri de plante, numai femele fecundate, au nevoie, pentru a-și satisface necesarul de proteine, de cel puțin
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
o placa pregenitală, o placa mediană, 2 plăci marginale, 2 plăci adanală și o placa anală. Idiosoma este împărțită într-o regiune anterioară, numită podosoma și o regiune posterioară, opistosomă. Podosoma poartă 4 perechi de picioare la adulți (trei la larve) și orificiile genitale. Picioarele (membrele) sunt compuse din șase segmente: coxa, trohanter, femur, tibie, metatars și tars. Coxele sunt sudate de podosomă. Picioarele se termină cu două gheare și o formațiune în formă de ventuză, numită pulvil ("pulvillus"). Pe tarsul
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
este lipsită de ochi. "Ixodes ricinus" este o căpușă cu trei gazde. Ea atacă în stare adultă diverse mamifere mari: bovine, cabaline, ovine, câini, pisici, precum și specii de animale sălbatice: căprioare, cerbi etc. Uneori atacă și omul. În stadiul de larvă hexapodă și nimfă octopodă, atacă animalele mai mici de pășune: șoareci, șobolani, veverițe, cârtițe, arici, reptile și păsări. În România "Ixodes ricinus" este o specie foarte frecventă, fiind identificată la om, animale de companie (câini, pisici), vite (bovine, cabaline, ovine
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
rozătoare, insectivore, lagomorfe, mustelide, carnivore, cervide, păsări, reptile. "Ixodes ricinus" este un parazit ce necesită în dezvoltarea sa 3 gazde. Durata ciclului evolutiv de la ou până la adult este de 3 ani, iar fiecare stadiu durează un an: un an ocupă larva, un an nimfa și un an adultul. În timpul vieții lor de 3 ani căpușa este hematofagă (se hrănește cu sânge) numai 3 săptămâni, iar în fiecare stadiu (de larva, nimfa și adult) se hrănește cu sânge numai câteva zile. Ciclul
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
3 ani, iar fiecare stadiu durează un an: un an ocupă larva, un an nimfa și un an adultul. În timpul vieții lor de 3 ani căpușa este hematofagă (se hrănește cu sânge) numai 3 săptămâni, iar în fiecare stadiu (de larva, nimfa și adult) se hrănește cu sânge numai câteva zile. Ciclul de viață se poate scurta la 2 ani, în funcție de temperatură. Prezintă o mare rezistență la inaniție. Ca larvă poate supraviețui fără hrană 10-19 luni; ca nimfă trăiește 7-18 luni
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
hrănește cu sânge) numai 3 săptămâni, iar în fiecare stadiu (de larva, nimfa și adult) se hrănește cu sânge numai câteva zile. Ciclul de viață se poate scurta la 2 ani, în funcție de temperatură. Prezintă o mare rezistență la inaniție. Ca larvă poate supraviețui fără hrană 10-19 luni; ca nimfă trăiește 7-18 luni, iar ca adult până la 1 an. După acuplare, femelele gorjate ating o lungime de până la 11-15 mm și cad de pe gazdă pe sol, unde depun 1000-2000 ouă în decurs
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
la desicare. Numărul cel mai mare de ouă este depus la temperatura de 30° și umiditate de 100%. Forma ouălor este sferică sau oval-alungită; au culoare brună-deschis, un înveliș dur, lucios, și nu devin turgescente când sunt puse în apă Larvele eclozează (ies din ou) după 3-36 săptămâni (în funcție de temperatură) în timpul verii și se hrănesc pentru prima dată în vara următoare. Pentru dezvoltare, necesită un anumit grad de umiditate. Dacă starea higrometrică nu este favorabilă, ouăle se usucă și mor. Larvele
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]