1,986 matches
-
cum mergeam noi în zorii zilei la antrenament, deodată Janika s-a oprit în fața bazei sportive, și-a dus mâinile la burtă, luptându-se cu greața, apoi a început să vomite, dacă nu l-aș fi sprijinit, poate-ar fi leșinat, mi-a spus că doar acum, văzând baza sportivă, și-a adus aminte de visul lui, visase cum nea Gică îi zdrobește glezna, i-am dat sticla mea cu apă, să-și clătească gura, mi-a spus că în vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
o clipă ochii și am rămas locului, cu mingea în mână, iar când i-am deschis, nea Gică era tot acolo, în ușă, și Janika tot pe jos, zăcând nemișcat, iar eu m-am gândit că poate nu murise, că leșinase doar, că dacă ar fi murit, meciul urma să se amâne, și eu nu mai aveam ce apăra, și m-am uitat la mănușile din piele veritabilă, de lângă Janika, și atunci au început să-mi curgă lacrimile și mingea mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
au ridicat pe tata, m-a dat afară din echipa de la Apărarea Patriei, m-am speriat, deci, de-a binelea, uitându-mă la Feri, împreună cu care făcusem treaba cu ventilul, Feri era atât de palid c-am crezut c-o să leșine pe loc, simțeam și eu că am obrajii reci, iar când m-am ridicat, aveam impresia că, de frică, n-o să-mi mai pot desprinde mâna de marginea băncii, dar probabil că am reușit cumva, pentru că-mi vedeam bocancii făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ar fi dat la rațe, un fir de salivă neagră i se prelingea din gură, și atunci taică-su a mai ridicat o dată mâna, iar Prodan a făcut un pas înapoi și i-a cerut iertare, se vedea că acuși-acuși leșină, baioneta îi scăpase jos și se înfipsese în pământ, la picioarele lui, uitându-mă mai bine, am văzut că lama era plină de sânge, a văzut pesemne și tatăl lui Prodan, căci s-a aplecat, a smuls-o din pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și eu măcar cu una. Deodată cineva a început să strige că unde-s vânzătorii, că unde s-au pitit, că acum or s-o încaseze, și atunci am observat că tanti Ani zăcea pe jos, lângă ușa de la intrare. Leșinase probabil, că tocmai își revenea încet, încercând acum să se ridice, și atunci o slăbănoagă roșcată a observat-o și ea, a arătat-o cu degetul, strigând în gura mare, uite-o acolo și pe curva aia nesimțită și grasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
înfipt în plafonul mașinii în mijlocul unui zgomot infernal ca de armă automată. Era exact ce-mi lipsea, zău așa. Și-așa capul, fața, spatele și inima mă dureau deja mai tot timpul, și în continuare mă simțeam amețit, înnebunit și leșinat după călătoria cu avionul. — Doamne, am exclamat eu. — Mda, mormăi șoferul din spatele geamului făcut zob. Nenorociții ăștia de americani. Șoferul taxiului meu avea în jur de patruzeci de ani, un tip uscățiv, cu un început de chelie. Părul care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pentru că s-a întâmplat ceva despre care trebuie să-ți spun. Mă tem că e o veste proastă. Hai, Ella, nu e nevoie să abordezi tonul ăsta cu mine. Doar te-am futut o dată - pe scări, îți amintești? - când a leșinat Alec în bucătărie. — Bună, Ella. Okay, dă-i drumu’, și m-am pregătit pentru ce era mai rău. — Alec e în pușcărie. La Brixton, în arest preventiv. A dat de dracu’. El a vrut să-ți spun. Veste proastă? Proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și mă culc, după care totul o ia de la cap. Ce ar putea să mă ajute să înțeleg sensul lucrurilor? Am ajuns să atârn prins în copcile timpului. Cândva eram foarte energic. Astăzi simpla rostire a cuvântului mă face să leșin de extenuare. Nu pot să fac nici o clachetă până când nu apare Doris Arthur cu scenariul. În ceea ce privește bugetul, primul meu secund, Micky Obbs, e plătit cu jumătate din onorariu, până la data primei vizionări, împreună cu Des Blackadder și Kevin Skuse. Poate s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
un idiot de câine (sau un idiot de cățel de talie mare), un alsacian negru, cu o vestă gălbuie și sprâncene galbene care i se încrețeau peste ochii rugători. Îl găsise țopăind și rostogolindu-se pe Eighth Avenue, fără stăpân, leșinat de foame, rupt de luptele cu alți câini și de întâmplătoarele scatoalce și șuturi venite din partea câinilor umani de pe Twenty-Third Street. L-a adus acasă ținându-l de ceafă, după care a chemat veterinarul să-i facă verificarea. I s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Al dracului de stupid, Fielding avea dreptate. A mai apărut o mașină a poliției urmată de o ambulanță, un om cu tricoul împroșcat de sânge pășind tăcut, o targă pe care era dus cineva cu o mână chircită făcând semne leșinate de adio străzii întunecate și zgrunțuroase. Martina și-a făcut o scurtă apariție, însoțită de Shadow, având în mână un pahar plin cu scotch și gheață și o cheie. Bătrâna doamnă și pudelul ei se întorceau și ei acasă — Bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
la meniu, s-a pus într-o situație neplăcută față de chelnerul pletos care încerca să-și comande salata. A ieșit la iveală, după multe bâlbâieli și corecturi, că bietul copil nu prea știe să citească. Era cât pe ce să leșin de jenă și duioșie și am mai remarcat cu ce mișcări adorabile i se umflă, se adună și ard mușchii gâtului. Acum, când secretarul sau telefonistul îmi spune: „Spunk Davis la telefon“, mă pierd și mă toropesc, de parcă pe fir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
părea de-a dreptul prostit de dezmăț. Doamne, cu drogurile și șampania și sculele de înaltă tehnologie pe care le are Butch prin cămara ei, îmi imaginez eu cam ce făceau acești doi tinerei în pătuț. Simplul gând și mă leșina de osteneală. Și totuși, povestea asta îmi convenea dintr-un punct de vedere. Nu voiam ca Spunk să pară prea drăgălaș sau sănătos pe ecran. Mai dă-i băiatului încă o lună ca asta, plus un pic de fard negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu nume, durerea sonoră a refugiaților. Au asigurat liniile aeriene posibilitatea de călătorii alternative pentru pasageri? Nu. Tot ceea ce ne-au dat a fost un bon pentru o băutură răcoritoare și unul pentru o prăjitură. Eu eram gata oricum să leșin, când pe cine văd trecând prin ușa rotativă, dacă nu chiar pe Big Bruno și Horris Tolchock. Buuun! Hai, luați-mă, mi-am spus eu. Dar am rupt-o iar la fugă, fentându-l pe Bruno, pe Horris, poliția financiară, toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
s-o sărut pe Ella de bun găsit și să schimb cu ea câteva vorbe. Trebuie să se facă schimb de consolări. La urma urmei și eu i-o trăsesem o dată pe scări, cu niște ani în urmă, când Alec leșinase; Alec știre? Puțin probabil, pentru că nici chiar Ella nu mai știe. Istoria s-a rescris și evenimentul nu a mai fost inclus. Vremurile sunt grele. Nu mai e loc pentru săruturi. Nici pentru zâmbete, panglici în păr, volănașe la rochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
un ghiozdan aruncat de la etaj de un coleg dintr-o clasă mai mare, am urcat treptele cu viteza fulge rului și i-am tras cu picioarele pe unde am putut, l-am lovit probabil unde nu trebuia. El a căzut, leșinând de durere, iar eu am fost dată afară din liceu timp de două zile. Mi se mai întâmplase asta la șapte ani, la Școala de maici din strada Pitar Moș, când m-am așezat cu o mătură în mână după
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
poeziile mele. Urmă o scurtă pauză, timp în care Ioana se aplecă asupra unei mape, începând să caute febril printre foile vechi. Deodată exclamă triumfătoare, scoțând o hârtie din teancul de pe genunchi: — Am găsit una dintre poezii. Pregătește-te să leșini. Se porni să declame solemn, traducându-și în româ nește versurile: Soarele lunecă Și cântecul meu domol E prilej de litanie nesfârșită, Genune părăsită, melancolie profundă A trecutului meu! O ființă care se plictisește, Un suflet obosit în susurul ploii
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
au Întunecat și i-au alunecat ușor, ca două boabe de strugure, În cupa ascunsă a pleoapelor, și au rămas să Îi privească pe ceilalți doar bulgării albi, Înzăpeziți, de mort, ai omului tânăr care era Vasile Moare. Vezi că leșină! a strigat Puiu Nistea Îngrozit. Lorena B. s-a apropiat de el și l-a pălmuit cu furie. — Să nu faci asta! Nu tu! — Nu aici! a urlat și avocatul Baculovschi. — De ce dați dom’le În el? Descheiați-l la
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ce-ar fi să deschidă radioul și să asculte „Unda veselă“. Își număra brichetele „de colecție“ și se gândea cu ciudă la nenorocitul ăla de elev care Îi făcea probleme, ăla de la cenaclu, Vasile Moare. Ce dracu’ Îl apucase să leșine, bine că n-a murit, că la Că minul Cultural din Berca ar fi ajuns... Înțelegea că Îl speriase, dar intimidarea face din adolescent om adevărat, căruia nu Îi va mai fi frică niciodată de astfel de con fruntări, asta
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
În vocea lui o nuanță de tandrețe Îngrijorată, sin ceră, oarecum vinovată, pe care Vasile a remarcat-o, Însă a hotărât să fie precaut, să nu se mai livreze naiv, după cum Îi era obiceiul. — N-am pățit nimic, Cristian, am leșinat atunci, În seara aia, iar tu ai fugit ca un poltron, ca un câine fricos. — Așa e, sunt laș, mi-e frică de scenele astea... Oricum, totul a fost de un absurd... Din cauza boului ăla de Rogoz, care nu e
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
sub portic, citind, doi funcționari care treceau pe acolo l-au anunțat brutal, fără ca măcar să-și încetinească mersul: „Fratele tău Drusus a murit în închisoare“. Nu așteptară răspuns. Iar el, cu creierul golit de sânge, de parcă ar fi urmat să leșine, privi împietrit umerii și pașii lor liniștiți care se îndepărtau. Apoi își dădu seama că nu era singur: de după ușa bibliotecii, cineva îl observa pe ascuns. Ca și în casa Liviei, scena aceea plină de cruzime fusese regizată, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Le-a solicitat sprijinul. Ei i l-au acordat. Și toate s-au desfășurat, apoi, potrivit cu obiceiurile locurilor și cu ale religiei ortodoxe. La câteva zile după înmormântare, când s-a urcat în podul casei, Nuței i-a venit să leșine. Din câteva lădițe de tablă, bancnote și mărunțiș, străluceau în soarele care pătrundea, pe undeva, prin acoperiș, de i-au trebuit, apoi, zile și nopți, să tot numere, ce-și depozitase, înnebunitul de Zârcenie Nuțu, capul acelei renumite familii de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
o găsi. O căută prin toate buzunarele și nu dădu de ea. Fugi acasă, să le caute. Trecuse ceva timp și Frusina începu să se îngrijoreze, să simtă cum se topește de la căldură și emoții și nu peste puțin timp, leșină în biserică. Se trezi într-o cameră la părinții lui George. Cineva îi dăduse palme să o trezească din leșin, o alta îmbibase puțin oțet pe un tifon și îi dădu ușor pe la nas, apoi o schimbaseră de hainele ude
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
flăcău, mezinul nostru Andrei . Plânsete, plânsete, lacrimile, de această dată transformându-se într-un câmp plin cu flori albe, albe de crin sălbatec a cărui miros înmiresmă întreaga zare. De durere că frații îi luaseră comorile făcu ca Andrei să leșine... Acestea s-au mai liniștit abia când în fața ochilor săi, de niciunde în fața-i străluciră doi ochi dar ochii. Am uitat să vă spun că lupul l-a abandonat pe Andrei, dar fiind înzestrat cu cel de-al șaselea simț
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai liniștit abia când în fața ochilor săi, de niciunde în fața-i străluciră doi ochi dar ochii. Am uitat să vă spun că lupul l-a abandonat pe Andrei, dar fiind înzestrat cu cel de-al șaselea simț, de cum băiatul a leșinat, s-a rostogolit de trei ori, transformându-se într-o pană și, pe aici ți-e drumul!... Când descoperi pe prinți, iarăși se transformă în lup și cu laba începu a-l mângâia pe obraz, să se trezească. Andrei a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
e cald, te simți bine, bine... Psihanalistul Îl calma pe Pierric, ale cărui lacrimi curgeau peste obrazul roșu și neras. Medicul se interesă de starea Mariei, care părea să respire cu dificultate, Lucas o văzuse clătinîndu-se pe picioare, gata să leșine, În clipa În care Pierric descria uciderea tinerei femei. Dar Își reveni rapid, Îi dădu la o parte și cu un gest ferm le Îndreptă atenția căre Pierric, adresîndu-i-se psihanalistului. - Cum se simte? - Merge, o să iasă Încet din starea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]