2,513 matches
-
-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă argintul apei". Zîna, fiind culcată pe jumătate, visează. Pe umărul ei cîntă pasărea măiastră. Ce feerie, ce imaginație bogată! Ce mai frumuseți de basm a văzut Mihai, pe Pîrîul Luncii, care de fapt este atît de tulbure, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ani și jumătate! Există în Cîntecul Cassandrei următoarea strofă "misterioasă și tulburătoare"148, a cărei analiză, după Șerban Cioculescu e "parcă mai dificilă" decît a întregii poeme: "Și din chinul ce mă-neacă/ Eu sorb mirul cel curat,/ Cum o lebădă se pleacă,/ Bînd din lacul înghețat". La trecerea în Cîntecul lăutarului, aceasta strofă a căpătat două mici variante: Dintre chinuri ce mă-neacă/ Eu sorbeam mirul curat... Mai departe, comparația cu lebăda a rămas aceeași. Fiindcă Șerban Cioculescu scrie în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-neacă/ Eu sorb mirul cel curat,/ Cum o lebădă se pleacă,/ Bînd din lacul înghețat". La trecerea în Cîntecul lăutarului, aceasta strofă a căpătat două mici variante: Dintre chinuri ce mă-neacă/ Eu sorbeam mirul curat... Mai departe, comparația cu lebăda a rămas aceeași. Fiindcă Șerban Cioculescu scrie în încheierea articolului: "Propunem și altor amatori de înțe lesuri poetice noi și relevante, să reflecteze asupra acestei strofe"149, încercăm să ne conformăm pro punerii. Faptul că strofele întregii poeme au rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Din chinurile care îi "îneacă", din suferințele petrecute în scurta lor viață, ei "sorb" cu un suprem efort ceea ce poetul numește "mirul cel curat", ca să-și poată cînta cîntecul înainte de a trece în brațele morții. În această interpretare, comparația cu lebăda, la care Eminescu n-a renunțat este o frumoasă imagine poetică. Nu e vorba de lebăda numită și lebăda cîntătoare (Cygnus cygnus), care în țara noastră este oaspete de toamnă și de iarnă, ci de altă specie de lebădă, care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
suprem efort ceea ce poetul numește "mirul cel curat", ca să-și poată cînta cîntecul înainte de a trece în brațele morții. În această interpretare, comparația cu lebăda, la care Eminescu n-a renunțat este o frumoasă imagine poetică. Nu e vorba de lebăda numită și lebăda cîntătoare (Cygnus cygnus), care în țara noastră este oaspete de toamnă și de iarnă, ci de altă specie de lebădă, care, după credința vechilor greci, este mută tot timpul vieții, iar înainte de moarte, în loc să geamă, să țipe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poetul numește "mirul cel curat", ca să-și poată cînta cîntecul înainte de a trece în brațele morții. În această interpretare, comparația cu lebăda, la care Eminescu n-a renunțat este o frumoasă imagine poetică. Nu e vorba de lebăda numită și lebăda cîntătoare (Cygnus cygnus), care în țara noastră este oaspete de toamnă și de iarnă, ci de altă specie de lebădă, care, după credința vechilor greci, este mută tot timpul vieții, iar înainte de moarte, în loc să geamă, să țipe, ea... cîntă. La
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu lebăda, la care Eminescu n-a renunțat este o frumoasă imagine poetică. Nu e vorba de lebăda numită și lebăda cîntătoare (Cygnus cygnus), care în țara noastră este oaspete de toamnă și de iarnă, ci de altă specie de lebădă, care, după credința vechilor greci, este mută tot timpul vieții, iar înainte de moarte, în loc să geamă, să țipe, ea... cîntă. La Eminescu, și lebăda trăiește o dramă. În poema La o artistă îi găsim versurile: "Cum lebăda știe că glasul ce
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cygnus), care în țara noastră este oaspete de toamnă și de iarnă, ci de altă specie de lebădă, care, după credința vechilor greci, este mută tot timpul vieții, iar înainte de moarte, în loc să geamă, să țipe, ea... cîntă. La Eminescu, și lebăda trăiește o dramă. În poema La o artistă îi găsim versurile: "Cum lebăda știe că glasul ce iese din luciul adînc Sunt inimi de lebede stinse, ce-n valuri eterne se plîng." (Și tot acolo, chiar la începutul poemei:) "Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de altă specie de lebădă, care, după credința vechilor greci, este mută tot timpul vieții, iar înainte de moarte, în loc să geamă, să țipe, ea... cîntă. La Eminescu, și lebăda trăiește o dramă. În poema La o artistă îi găsim versurile: "Cum lebăda știe că glasul ce iese din luciul adînc Sunt inimi de lebede stinse, ce-n valuri eterne se plîng." (Și tot acolo, chiar la începutul poemei:) "Cum lebăda viața ei toată visează un cîntec divin, Nu cîntecul undei murinde, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tot timpul vieții, iar înainte de moarte, în loc să geamă, să țipe, ea... cîntă. La Eminescu, și lebăda trăiește o dramă. În poema La o artistă îi găsim versurile: "Cum lebăda știe că glasul ce iese din luciul adînc Sunt inimi de lebede stinse, ce-n valuri eterne se plîng." (Și tot acolo, chiar la începutul poemei:) "Cum lebăda viața ei toată visează un cîntec divin, Nu cîntecul undei murinde, pe luciul mărei senin, ............................................................................... Ci lebăda cîntecul morții, al morții cu chipul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trăiește o dramă. În poema La o artistă îi găsim versurile: "Cum lebăda știe că glasul ce iese din luciul adînc Sunt inimi de lebede stinse, ce-n valuri eterne se plîng." (Și tot acolo, chiar la începutul poemei:) "Cum lebăda viața ei toată visează un cîntec divin, Nu cîntecul undei murinde, pe luciul mărei senin, ............................................................................... Ci lebăda cîntecul morții, al morții cu chipul ei drag, Iar lunca visează de doina voinicului celui pribeag..." Lebăda din Cîntecul Casandrei și din Cîntecul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iese din luciul adînc Sunt inimi de lebede stinse, ce-n valuri eterne se plîng." (Și tot acolo, chiar la începutul poemei:) "Cum lebăda viața ei toată visează un cîntec divin, Nu cîntecul undei murinde, pe luciul mărei senin, ............................................................................... Ci lebăda cîntecul morții, al morții cu chipul ei drag, Iar lunca visează de doina voinicului celui pribeag..." Lebăda din Cîntecul Casandrei și din Cîntecul lăutarului trebuie să spargă cu ciocul gheața de pe lac. Cu riscul de a sîngera, ea ajunge cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acolo, chiar la începutul poemei:) "Cum lebăda viața ei toată visează un cîntec divin, Nu cîntecul undei murinde, pe luciul mărei senin, ............................................................................... Ci lebăda cîntecul morții, al morții cu chipul ei drag, Iar lunca visează de doina voinicului celui pribeag..." Lebăda din Cîntecul Casandrei și din Cîntecul lăutarului trebuie să spargă cu ciocul gheața de pe lac. Cu riscul de a sîngera, ea ajunge cu ciocul la apă, bea din "mirul cel curat" și după ce aude din adînc plînsetul inimilor de lebede
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Lebăda din Cîntecul Casandrei și din Cîntecul lăutarului trebuie să spargă cu ciocul gheața de pe lac. Cu riscul de a sîngera, ea ajunge cu ciocul la apă, bea din "mirul cel curat" și după ce aude din adînc plînsetul inimilor de lebede stinse, este gata să-și cînte cîntecul. Un caz ase mănător cu al Casandrei ni-l arată Bolintineanu în romanul Elena. "Înainte de a-și da tragicul sfîrșit, Elena cîntă cîntecul lebedei, de care vor besc poeții". Este posibil ca acest
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
curat" și după ce aude din adînc plînsetul inimilor de lebede stinse, este gata să-și cînte cîntecul. Un caz ase mănător cu al Casandrei ni-l arată Bolintineanu în romanul Elena. "Înainte de a-și da tragicul sfîrșit, Elena cîntă cîntecul lebedei, de care vor besc poeții". Este posibil ca acest roman, apărut în 1862, să-l fi influențat pe Eminescu. După moartea Casandrei, poetul s-a gîndit de multe ori la moartea sa. Cîntecul lăutarului nu prezintă un caz izolat. Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
PERPESSICIUS, vol. IV., pag. XI. 146. L. GALDI, Centenarul unei elegii uitate: "Cîntecul lăutarului, în volumul Caietele Mihai Eminescu l, 1972, Edit. Eminescu, pag. 47-57. 147. IDEM, ibidem, pag. 50. 148. ȘERBAN CIOCULESCU, Varietăți critice, 1966, Epl, în articolul Motivul lebedei lui Eminescu, pag. 229. 149. IDEM, ibidem, pag. 230. 150. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vo. V, pag. 113. 151. IDEM, ibid., vol. IV, pag. 48. 152. IDEM, ibid, vol. V, pag. 637. 153. IDEM, ibidem, vol. IV, pag, 152
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
va putea pune capăt decât moartea. Nici Prometeu nu crede altceva; el reia istorisirea destinului lui Io tocmai pentru a evoca spațiile nelocuite de om, pustii, lăsate în paragină, unde își au sălașul Forkidele, trei fecioare îmbătrânite, cu trup de lebădă, cu un singur ochi, cu un singur dinte și la care „nu se uită niciodată nici ziua soarele, nici noaptea luna”. În preajma acestor locuitoare ale celui mai deplin întuneric „stau trei surori înaripate, cu șerpi în loc de plete, Gorgonele, spaima muritorilor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
om; fițuică; folos; de folos; fricos; fuge; geantă; generos; gest; gest frumos; la greu; grijă; haină; help; ignora; imbold; imperativ; impulsiona; interes; iubi; a iubi; iubire; iubitor; împărți; împlinire; încuraja; încurajare; îndemînare; îndemn; îndrumare; însoți; înțelege; a înțelege; județ; lăsa; lebădă; un leneș; a lucra; mărinimie; mijloc; milui; mirare; mîine; mîndrie; a motiva; a mulțumi; muncă; muncește; neajutorați; necesitate; nespus; de nevoi; la nevoi; nevoiașii; niciodată; oferă; oferă sprijin; un om; omenire; omenos; ONG; orfan; oricine; oricînd; ospitalitate; pasăre; perfect; persoana
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunica; candid; cărunt; cearceaf; cearșaf; cocaină; crin; cucoare; culori; dalb; deschis; divin; doctor; Dumnezeu; el; elegant; fad; la față; făină; fericire; foarte; fulg; fulgul; gingaș; hîrtii; iarna; iepure; imaculare; impecabil; infinit; inocent; inocentă; intens; îmbătrînit; început; îngeri; ca laptele; larg; lebădă; libertate; licență; limpede; mare; mătase; neaua; nebun; nebun de; nevăzut; nevinovat; nimic; ninsoare; pal; panou; papa; pare; pat; părul; piele; plapumă; plăcere; plictiseală; porumbei; prieten; proaspăt; prost; respect; senin; sfințenie; sfînt; spital; spumă de la bere; steag; strălucire; tavan; teniși; tipic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
caldă; carne; cădere; căldură; cîntă; cîrd; claviculă; clătită; cocoș; copil; corp; curcan; de curcan; defect; dorință; emoție; facultate; far; fermecată; de fier; fluturaș; fraged; fragilă; frică; friptă; friptură; frînt; frumoase; frunză; fulg; fulgi; gene; grătar; grijă; gripă; hrană; încredere; îngeraș; lebădă; lemn; liber; lovitură; mesaj; mică; mod; muscă; negru; nou; ocrotitoare; parte din întreg; păsărică; păsăruici; cu pene; pene albe; pescăruș; picantă; picior; piesă; plăcere; protejare; puf; pufoasă; pulpă; puritate; rană; raniță; rupt; salvare; scurtă; sfîntă; suflet; supranaturală; sură; ușoară; ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ani; apă cu pești; apă multă; de apă; ape; apoi; armă; arsă; barcă; băț; bîtă; bobocit; bogăție; colegă; copac; curată; Delta Dunării; drum; ecosistem; emoție; emoții; enorm; frică; frumos; gîrlă; groapă cu nămol; haine ude; halbă; infinit; izvor; las-o; lebădă; limpede; liniște; loc de udat; măr; meserie; mirare; mocirla; mormoloc; murdare; neant; neliniște; nepăsător; neplăcut; nimic; nord; ocolire; omul; pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește; pietre; plouă; probleme; puritate; rău; rece; Republica Moldova; sat; scăldat; la scăldat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
feminitate; figură; ființă; fină; fizica; flori; frică; formidabil; frumos; frumușică; gagică; geanta; grădină; haină; haine; hidoasă; icoană; ideal; Ileana; impresionantă; inocentă; insuficient; inteligență; interes; interesantă; interpretare; invidie; irezistibilă; ispită; iubita; iubita mea; încredere în sine; îndrăgită; îndrăgostit; înger; îngrijorare; înșelătoare; lebădă; limba; limpede; lună; machiată; mănăstire; masă; mașină; melodie; minunăție; miraculoasă; mireasmă; mirifică; mîndrie; moarte; nativ; natura; nemaipomenită; noapte; ochi; ochi albaștri; păcătoasă; pădure; peisaj; perfecțiune; permanentă; piele curată; pisica; planetă; podoabă capilară; porțelan; prejudecăți; prețioasă; prietenie; problemă; profesoară; pură; ratat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); lanț (6); amigdale (5); gîtlej (5); înghiți (5); roșu (5); sprijin (5); eșarfă (4); frumos (4); gros (4); lănțișor (4); limbă (4); piele (4); umflat (4); ureche (4); bijuterii (3); faringe (3); găină (3); gură (3); a înghiți (3); lebădă (3); sărut (3); sete (3); sticlă (3); stîlp (3); suport (3); trup (3); aer (2); anatomie (2); băutură (2); bea (2); a bea (2); ceafă (2); claviculă (2); corp uman (2); durere de gît (2); femeie (2); gînd (2); gîscă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dezolare; divin; drum; drumeție cu rucsac; drumeții; dur; durere; duritate; escalada; escaladă; expediții; fain; fericire; floare de colț; flori; fresh; frică; frunte; gheață; ghete; Giumalău; gîfîială; greutate; Himalaya; iarbă; iarna; iarnă; idealul vieții; imensitate; izvor; înălțare; încercare; încîntător; înzăpezit; jalnic; lebede; loc greu accesibil, înalt; loc; lung; mare (adj); mare, puternic; masivitate; măgar; măreț; măreție; merg; minunat; minunăție; mireasmă; mort; nebun; neclintit; necunoscut; negru; neinteresant; nisip; nuci; oboseală; pace; pară; parc, aventură; pămînt; perfect; peștera; piedică; piere; piscuri; pîrîu; plajă; plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
casă; călătorie; cer, zbor; ciori; ciripește; de cîmp; cîntăreață; clătită; cocor; cocostîrc; cocoș; colegă; cuptor; curcă; curte; depărtare; domestică; duh; efemeritate; elefant; evoluție; făptură; fericire; ființă vie; firavă; fluture; frumusețe; galiță; găinaț; gălăgioasă; geam; grație; grătar; ideal; început; încîntătoare; kiwi; lebădă; lemn; liliac; mazăre; minunată; minusculă; mîncare zburătoare; moaie; necuvîntătoare; noapte; nori; oarbă; papagalul meu; paradis; pasăre; pădure; penaj; pernă; peste; pinguin; pisică; Ponta; pradă; prăpastie; primăvară; puișor; pupăză; puritate; rahat; rapiditate; răsfăț; rece; rînduială; rîndunica; săritoare; sensibil; sfîrșit; silitoare; struț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]