1,772 matches
-
2008 dată în recurs în interesul legii), care a stabilit cu forță obligatorie că aplicarea simultană a prevederilor mai favorabile din legi penale succesive este exclusă, întrucât s-ar ajunge la crearea unei a treia legi, ceea ar reprezenta o legiferare din partea organului judiciar, operațiune interzisă de art. 61 din Constituția României, care prevede că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării; înțelesul noțiunii de lege penală conform art. 173 din Codul penal (care nu influențează regulile de aplicare a legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Soluția este aceeași și pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Așa fiind, Curtea constată că, parcurgând procedura de legiferare și adoptând legea în forma care face obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză, Parlamentul nu a respectat prevederile constituționale cuprinse în art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională. 4.7. Prin urmare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării." Curtea constată că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaților, se îndepărtează în mod substanțial atât de textul propunerii legislative, cât și de obiectivele urmărite de această propunere. Astfel, au fost adoptate prevederi referitoare la aplicarea legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedură de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200667_a_201996]
-
DE URGENȚĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 130 din 30 iunie 2000 aflată în procedură de legiferare, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de către Parlament. Pe perioada acestei suspendări se aplică reglementările în materie existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Prin LEGEA nr. 98 din 26 martie 2001 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200667_a_201996]
-
se utilizează și alte grupări și distincții între: acte juridice numite (care au o reglementare și o denumire specială 196) și acte juridice nenumite (care nu sunt nominalizate în legislație și practică 197). Există, de asemenea, acte oficiale (actul de legiferare al Parlamentului, o hotărâre judecătorească, un înscris autentic notarial) și neoficiale (un contract prin care se crează drepturi și obligații specifice). În sfârșit, în literatura străină actele juridice sunt grupate și după alte criterii: Leon Duguit, de exemplu, împarte actele
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de drept sau mijloc de probațiune". În esență, prezumția ca procedeu special al tehnicii legislative, vizează transformarea unei posibilități în certitudine și sub acest aspect ea trebuie deosebită de ficțiune care apare, de asemenea, ca instrument special de tehnică de legiferare. Dacă prezumția tinde la "stabilirea pe baze științifice a unei probabilități ce urmează să stea la temelia unor reglementări legale (urmărind o justă reflectare a ceea ce se întâmplă în majoritatea cazurilor), în cazul ficțiunilor se admite în mod deliberat o
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ca un început de dovadă, vezi și T.S. secț. civ. dec. nr. 512/1981, în C.D. 1981, p. 291; dec. nr. 213/1970, în Repertoriu II, p. 375. 494 Ca instumente de tehnică legislativă prezumțiile contribuie la realizarea, în procesul legiferării, a unui ansamblu juridic coerent și eficient prin utilizarea perspicace și îmbinarea abilă a conceptelor, definițiilor, clasificărilor, raționamentelor. Altfel spus, prezumțiile sunt mijloace întrebuințate în operațiunea de conceptualizare. În acest sens, a se vedea Fr. Geny, Science et tehnique en
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Mateiaș, P. Cosmovici, Prescripția extinctivă, București, Editura Științifică, 1962, p. 13 și urm.; A. Ionașcu, Drept civil, Partea generală, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1963, p. 136; D. Radu, Cu privire la natura juridică și locul reglementării prescripției extinctive într-o viitoare legiferare, în Analele Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1976, p. 16 și urm.; Al. Bocaci, Excepțiile de procedură în procesul civil, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1983, p. 113 și urm.; S. D. Cărpenaru, ș. a. Tratat de drept civil, Editura Academiei Române, București 1989, p.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nulitatea unei societăți comerciale (și nu a contractului de societate) poate interveni numai în cazurile limitativ indicate în text de lege. Aceste cauze sunt identice cu cele cuprinse în Directiva nr. 2009/101/CE, în art. 12. Textul european interzice legiferarea oricăror cauze care aduc atingere ființei societății, "cauze de inexistență, nulitate absolută, nulitate relativă sau anulabilitate, altele decât cauzele de nulitate menționate". Domeniul de aplicare a nulității societății comerciale este exact delimitat prin dispozițiile art. 56 din L.S.C, nulitatea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
întunecată și irațională" conform căreia doar comunitatea religioasă ortodoxă avea dreptul la protecția statului, în virtutea relației directe a autorității laice cu cea ecleziastică. Mai mult, ierarhia Bisericii Ortodoxe manifesta o mefiență și chiar o teamă endemică față de orice încercare de legiferare din partea statului asupra celorlalte culte religioase 28. Biserica nu trebuie să se găsească la remorca statului laic, ci ea "trebuie să intre în adevărata ei funcțiune, așa încât, nerefuzând a da Cezarului ce e a lui, să poarte în primul rând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfântului Sinod este să ia în discuțiune evenimentele întâmplate în Biserică în răstimp și să respingă cu ultimă energie legea d-lui Lapedatu, ca o îndrăzneață încercare de anulare a autonomiei Bisericii Ortodoxe și de imixtiune a guvernului în dreptul de legiferare în materie religioasă, care nu poate reveni decât exclusiv Bisericii". 19 Nae Ionescu, Scrisoare deschisă Înalt Prea Sfinției Sale, domnului domn dr. Miron Cristea, Patriarh al României, în "Cuvântul", an III, nr. 950, 8 decembrie 1927, p. 1, în Nae Ionescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unei convenabilități. Statul nu păstrează obligații față de Ortodoxie pentru că este creștin, ci pentru că creștinismul îi face anumite servicii". 28 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 912, 31 octombrie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Legiferarea în materie religioasă, p. 418: "Mai întâi, datoria statului, ca unitate politică, și nu culturală, este să se comporte obiectiv și imparțial față de toate formele de viață religioasă. În al doilea rând, legiferarea în materie religioasă nu înseamnă acordarea unui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Legiferarea în materie religioasă, p. 418: "Mai întâi, datoria statului, ca unitate politică, și nu culturală, este să se comporte obiectiv și imparțial față de toate formele de viață religioasă. În al doilea rând, legiferarea în materie religioasă nu înseamnă acordarea unui ajutor efectiv din partea statului, ci, dacă voiți, mai degrabă o garanție pe care statul și-o ia față de aceste formațiuni sociale. Legiferarea înseamnă, în primul rând, precizare de raporturi. Ea nu poate să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
imparțial față de toate formele de viață religioasă. În al doilea rând, legiferarea în materie religioasă nu înseamnă acordarea unui ajutor efectiv din partea statului, ci, dacă voiți, mai degrabă o garanție pe care statul și-o ia față de aceste formațiuni sociale. Legiferarea înseamnă, în primul rând, precizare de raporturi. Ea nu poate să fie arbitrară și nu creează realități noi, inexistente până atunci. Ci, cel mult, formulează și definește anumite raporturi deja existente, schematizându-le și reducându-le la câteva tipuri caracteristice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mulți economiști și sociologi ce se preocupă de familie iau în considerare și problema transmiterii patrimoniului familial, interesându-se de rolul acestuia în crearea și reproducția inegalităților sociale, de atitudinea membrilor familiei față de diverse modalități de moștenire, de relația dintre legiferările din acest domeniu și mentalitatea cotidiană. 6.2.3. Puterea și luarea de decizii în familietc "6.2.3. Puterea și luarea de decizii în familie" Grupul domestic urmărește maximizarea bunăstării sale. El trebuie să ia permanent decizii în legătură cu variantele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ceilalți copii (peer group). Dar și aici nu sunt în joc atât trăirile negative, complexele și frustrările pe care le au copiii homosexualilor, cât faptul că ei încearcă să ascundă statutul părinților lor (Patterson, Chan, 1997). Argumentele celor ce susțin legiferarea căsătoriilor între persoane de același sex și posibilitatea ca ei să crească împreună copii pot fi sintetizate astfel (Bryjak, Soroka, 2001, p. 210): permisiunea de mariaj între homosexuali va reduce considerabil promiscuitatea ce există în astfel de comunități și va
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familii cu părinți de același sex vor fi ca adulți mult mai toleranți față de minoritățile de orice fel și mai sensibili la justețea socială (Clay, 1991). Pe de altă parte, așa cum remarcă și G. Bryjak și M. Soroka (2001), problema legiferării sau nu a mariajului între homosexuali angajează mai multe efecte neintenționate, sau chiar perverse, dintre care două sunt mai evidente (cel puțin pentru SUA): este foarte probabil că legiferarea va atrage reacții și mai dure din partea publicului conservator, fiind previzibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
parte, așa cum remarcă și G. Bryjak și M. Soroka (2001), problema legiferării sau nu a mariajului între homosexuali angajează mai multe efecte neintenționate, sau chiar perverse, dintre care două sunt mai evidente (cel puțin pentru SUA): este foarte probabil că legiferarea va atrage reacții și mai dure din partea publicului conservator, fiind previzibilă și multiplicarea actelor de violență față de homosexuali; dacă unele state din America de Nord vor legaliza mariajele și altele nu, se va produce o masivă migrație a celor interesați înspre primele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
țara noastră. În același spirit al prudenței previzionale, nu putem da un răspuns pentru un termen mai lung. Neîndoielnic însă că pe termen scurt societatea românească are alte priorități și nici ca mentalitate nu e pregătită pentru dezbateri serioase și legiferări de acest fel. Dar într-o lume cu o mare viteză de schimbare, cu efectele directe și insidioase ale globalizării (să ne gândim că atâția români care lucrează în străinătate aduc în țară nu doar bani, ci și idei și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
moldo-rus și ruso-moldovenesc statornicit istoricește, care, în actualele condiții, este necesar să fie dezvoltat și perfecționat”. Într-o țară în care mai puțin de o treime din locuitori consideră limba rusă ca limbă maternă, și nu toți o vorbesc fluent, legiferarea limbii ruse ca mijloc de comunicare interetnică are câteva efecte năucitoare: în administrație, cultură, s-ar folosi limba rusă, pentru că în cadrul acestora ar lucra cetățeni rusofoni și ar apela la ea, de asemenea, rusofoni, așadar limba rusă ar deveni
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
inaugurează Maiorescu, nu există soluțiipanaceu. Predilecția pentru exercițiul spiritului critic este inse parabilă de viziunea duratei lungi. Observațiile lui Alexandru Duțu în marginea reflecției maioresciene trimit la această dialectică a solidarităților organice și a celor organizate. Omnipotența politicii, preferința pentru legiferarea în exces, fetișizarea reperelor de ci vilizație sunt reflexele unei omnipotențe a statului, care își construiește o societate fără ca cetățenii săi săși poată activa instinctul civic.<ref id=”1”>Vezi Alexandru Duțu, „Conservatorism, modernizare și tradiție“, în Polis. Revistă de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de specialiști din domeniul științelor sociale, ingineri, medici, agronomi, învățători, abordând simultan și multidisciplinar subiectul pe cadre și manifestări. Cercetarea sociologică inițiată de Gusti combină pedagogia socială și acțiunea socială practică, ea fiind oficializată, pentru prima oară în lume, prin legiferarea serviciului social în 1939. Activitatea marelui sociolog s-a oglindit prin fondarea, conducerea și înființarea împreună cu alte figuri marcante ale societății românești a unor lăcașe de cultură, cum ar fi: Asociația pentru Știința și Reforma Socială (1919-1921), Institutul Social Român
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și mai des prin schimbarea cutumiară, dar și ca rezultat al acțiunii justiției, sfera puterilor autorităților federale a crescut. În domeniul economic, o interpretare "liberală" a clauzelor precum cele asupra comerțului între statele componente ale Statelor Unite permite guvernului federal o legiferare extinsă. În acest sens au avut loc bătălii de ariergardă, în special în Statele Unite la jumătatea anilor '30, când un număr de texte au fost invalidate de Curtea Supremă americană, unul din temeiuri fiind acela că autoritățile federale se amestecau
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]