2,103 matches
-
drepturi sociale decât cele reprezentând salariul;". În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației puterilor și ale art. 61 alin. (1) potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Examinând excepția de neconstituționalitate, precum și actele și lucrările dosarului, Curtea observă că Tribunalul Brașov, prin Sentința civilă nr. 49 din 17 ianuarie 2008, a admis acțiunea reclamanților tocmai pe considerentul că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 10/2007 privind
DECIZIE nr. 1.334 din 19 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228284_a_229613]
-
despăgubiri foarte mari stabilite de instanțele de judecată, în valoare de până la 600.000 euro. Or, reglementarea acordării de despăgubiri pentru daunele morale suferite de foștii deținuți politici reprezintă o problemă de legiferare, care este de competența exclusivă a autorității legiuitoare, așa cum rezultă din art. 61 alin. (1) din Constituție. 2. În al doilea rând, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci când analizează incidența acordării despăgubirilor pentru daune morale, în temeiul art. 41 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIE nr. 1.461 din 9 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228287_a_229616]
-
fi fost beneficiara unor amendamente, dar ar fi permis implicarea societății civile în problema educației naționale. Acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate asuma răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar ar semnifica transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, interferând cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului, și ar fi de natură să încalce în mod flagrant dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 61 alin. (1) din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat deja pe cale jurisprudențială
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
asupra Guvernului și Parlamentului. De fapt, Guvernul dorește să se substituie în activitatea de legiferare a Parlamentului, fapt inadmisibil, având în vedere dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituția României, potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a țării. II. Autorii sesizării consideră că dispozițiile art. 45 alin. (5), (6), (7) și (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) și c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art.
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
interpretare a dispozițiilor art. 114 din Constituție reprezintă o eludare a principiului separației puterilor în stat și o încălcare a dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Or, prin decizia de a-și angaja răspunderea asupra proiectului Legii educației naționale, Guvernul a acționat discreționar, depășindu-și competențele, în condițiile în care, în prezent, la Senat, în calitate de cameră decizională, se află în dezbaterea comisiilor permanente un
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
al Legislativului asupra Executivului nu presupune subordonarea puterii executive celei legislative, ci, dimpotrivă, reprezintă echilibrul și controlul reciproc al puterilor. Este adevărat că nu se poate contesta rolul Parlamentului de "organ reprezentativ suprem al poporului rom��n și unică autoritate legiuitoare a țării", consfințit de art. 61 alin. (1) din Constituție, însă chiar Legea fundamentală consacră două instituții juridice care permit Guvernului să participe, în mod excepțional, la actul legiferării, și anume: "angajarea răspunderii Guvernului" - art. 114 și "delegarea legislativă" - art.
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
vizează însăși decizia politică de adoptare a legii în cauză, decizie care nu este susceptibilă a fi supusă controlului Curții câtă vreme, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." 5. Curtea reamintește în acest context, creat printr-o succesiune de acte ale Guvernului, respectiv Parlamentului, precum și de conflicte juridice de natură constituțională între cele două autorități, în legătură cu angajarea răspunderii asupra proiectului Legii educației naționale, că rolul său
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
și Parlament, în condițiile în care proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională. Astfel, prin exercitarea de către Guvern a unei competențe, cu nerespectarea cadrului constituțional, s-a încălcat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Dacă un fapt ilicit are consecințe ilicite, tot astfel, un fapt neconstituțional are consecințe neconstituționale. Neconstituționalitatea procedurii angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale, astfel cum a fost constatată prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.431 din 3 noiembrie
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
care prevăd că justiția se înfăptuiește în numele legii, "nicidecum în numele ordonanței". Noțiunea de "lege" este utilizată de textul constituțional în sens larg. Legislatorul constituant nu a avut în vedere exclusiv semnificația restrânsă, de act adoptat de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării, ci s-a referit la ansamblul actelor normative ce formează dreptul intern. Curtea a constatat că este neîntemeiată și critica referitoare la nesocotirea dispozițiilor constituționale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor
DECIZIE nr. 45 din 20 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 8 lit. a), art. 10 alin. (2) şi art. 11 alin. (1) din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230396_a_231725]
-
al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu se întemeiază pe contrarietatea dispozițiilor legale atacate cu prevederile ori principiile constituționale, ci vizează aspecte ce țin de domeniul autorității legiuitoare, în sensul modificării și completării prevederilor legale. O omisiune de reglementare de felul aceleia invocate de către autorul excepției - de altfel fără temei, pentru că în realitate art. 278^1 din Codul de procedură penală prevede posibilitatea contestării în fața judecătorului a soluțiilor
DECIZIE nr. 721 din 1 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) şi b), art. 393 alin. 1 şi art. 394 alin. 1 lit. a) şi c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223997_a_225326]
-
pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 . În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 2 și art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 încalcă principiul separației puterilor în stat și rolul Parlamentului de unică autoritatea legiuitoare a țării, în măsura în care permit instanțelor de judecată să cenzureze soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii profesionale și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege. Curtea de Apel Brașov - Secția litigii de muncă și asigurări
DECIZIE nr. 1.259 din 25 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206653_a_207982]
-
potrivit legislației în vigoare." ... În susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației puterilor în stat și ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritatea legiuitoare a țării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai făcut obiectul controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel
DECIZIE nr. 1.259 din 25 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206653_a_207982]
-
asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate. De asemenea, potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât instanța de control constituțional nu se poate substitui acestuia pentru adăugarea unor noi prevederi celor deja instituite. Dacă ar proceda la modificarea sau completarea textelor de lege criticate, Curtea și-ar depăși competența stabilită de Constituție și
DECIZIE nr. 146 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 5, 6, 11 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231904_a_233233]
-
ori de încetare a contractului individual de muncă. Judecătorul tranșează litigiile prin aplicarea normei de drept incidente, nefiindu-i permis să statueze pe cale de norme generale și reglementare (art. 4 din Codul civil), întrucât ar însemna să ia locul puterii legiuitoare. Totodată, nu se poate susține că inaplicabilitatea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii la cazul de concediere prevăzut de art. 65 din același cod este de natură a încălca principiul egalității de tratament între toți salariații
DECIZIE nr. 6 din 9 mai 2011 privind recursurile în interesul legii, cu privire la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii în cazul concedierilor din motive care nu ţin de persoana salariatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233230_a_234559]
-
dobândirea unor bunuri, a unei părți sau a întregii averi a unei persoane în mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condițiile legii. Curtea subliniază totodată că reglementarea acestei prezumții nu împiedică legiuitorul primar sau delegat ca, în aplicarea dispozițiilor art. 148 din Constituție - Integrarea în Uniunea Europeană, să adopte reglementări care să permită deplina respectare a legislației Uniunii în domeniul luptei împotriva criminalității. De altfel, acest obiectiv a fost avut în vedere și
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
exprimarea acestei opțiuni, tradiția statului român și avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea reține în acest sens că, în mod tradițional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentanța națională era unicamerală
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional. Avantajele pe care structura bicamerală a forului legiuitor le prezintă sunt evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri și un cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri și un cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri diferite ale forului legiuitor, ceea ce oferă o mai mare garanție a calității actului legislativ. Adoptarea legilor în cadrul unui Parlament unicameral se face după mai multe "lecturi" succesive ale unui text, astfel cum, de altfel, se propune și în prezentul proiect de revizuire a Constituției
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
a calității actului legislativ. Adoptarea legilor în cadrul unui Parlament unicameral se face după mai multe "lecturi" succesive ale unui text, astfel cum, de altfel, se propune și în prezentul proiect de revizuire a Constituției. Fiind realizate însă de același corp legiuitor, lecturile pot deveni o formalitate artificială, sau pot fi suprimate din rațiuni de urgență. Bicameralismul determină ca a doua lectură a legii să se facă, întotdeauna, de o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepție critică accentuată
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
stricte a acestei instituții. Prin limitarea cantitativă a posibilității Guvernului de a folosi această procedură în cursul unei sesiuni parlamentare sunt eliminate premisele exercitării abuzive din partea Guvernului a dreptului constituțional de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului, iar, în ceea ce privește autoritatea legiuitoare, aceasta își poate exercita competența în plenitudinea sa, așa cum este conferită de art. 61 alin. (1) din Constituție. Distinct de modificarea propusă, Curtea recomandă completarea prevederilor art. 114 alin. (1) din Constituție, în sensul limitării obiectului asupra căruia Guvernul își
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
I, nr. 296 din 5 aprilie 2004, Curtea a reținut că acesta "are mai multe înțelesuri în funcție de distincția ce operează între criteriul formal sau organic și cel material. Potrivit primului criteriu, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, conform cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
ea identificându-se prin organul chemat să o adopte și prin procedura ce trebuie respectată în acest scop. Această concluzie rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, republicată, conform cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării" cu prevederile art. 76, 77 și 78, potrivit cărora legea adoptată de Parlament este supusă promulgării de către Președintele României și intră în vigoare la trei zile după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, dacă în conținutul său
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
acestui organism suprem de reprezentare, care cunosc în mod direct implicațiile activității desfășurate de această categorie profesională, fiind definitorie pentru hotărârile pe care le adoptă Consiliul. Pe de altă parte, numirea celor 6 reprezentanți ai societății civile de către Parlament, autoritatea legiuitoare, respectiv de către Președintele României, reprezentant al autorității executive, constituie o interferență a celorlalte puteri constituționale în activitatea autorității judecătorești, punând sub semnul întrebării rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției. Astfel, majorarea numărului membrilor reprezentanților societății civile
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
din Constituție. În continuare, se arată că dreptul Guvernului de a decide asupra oportunității și conținutului inițiativei legislative nu este unul absolut, iar absolutizarea dreptului Guvernului de a apela la această procedură ar duce la transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, ceea ce ar interfera cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului. 2. Se susține că legea criticată, în ansamblul său, încalcă dispozițiile art. 5^9, art. 7^8, art. 21^7 și art. 31 din Legea nr. 24/2000 . În acest sens
DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
15 noiembrie 2010, Curtea a statuat că acordarea de despăgubiri pentru daune morale este la libera apreciere a legiuitorului, care - în temeiul art. 61 din Legea fundamentală, potrivit căruia "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării" - este competent să stabilească condițiile și criteriile de acordare a acestui drept. Parlamentul, elaborând politica legislativă a țării, este în măsură să opteze pentru adoptarea oricărei soluții legislative de acordare a unor măsuri reparatorii celor îndreptățiți pentru daunele
DECIZIE nr. 150 din 23 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240929_a_242258]