3,668 matches
-
și difuz al filiației lor comune. Primul principiu din care derivă ansamblul principiilor constitutive ale unei aceleiași ideologii ar fi deci o presupoziție ontologică. Fără riscuri, pot fi exhibate trei presupoziții ontologice, fiecare guvernînd trei clase de ideologii ale modernității: "liberalismul individualist", "socialismul camarad" și încă o cla-să, mai slab reperată, și anume "umanismul personal", a cărei existență este sugerată de tentativele reiterate de a scăpa primelor două. Din fiecare din aceste trei presupoziții ontologice, neexplicitate aici, se deduc teoretic conținuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
aflate în interconexiune, ce ne oferă o imagine ideală, în condiții de liberă concurență și comportament riguros rațional. Altminteri, ea e de fapt o utopie obținută prin potențarea mentală a unor fragmente de realitate, un construct ideal unitar. 5.4. LIBERALISM VERSUS COMUNITARIANISM 5.4.1. Capitalul virtute Capitalul economic, ca și cel politic al unei societăți, este constituit în primul rînd din virtuțile civice cristalizate de-a lungul timpului. "Ca orice capital, aceste virtuți se depreciază și trebuie reînnoite constant
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
virtuți, din care nu trebuie să lipsească sensul justiției, echitatea, toleranța, spiritul civic, disponibilitatea pentru compromis și dialog ș.a., cam abstracte și bazate pe neutralitatea Statului și pe considerarea individului ca monadă creatoare și vehicul purtător de virtute. Către un liberalism per-fecționist pretinde a se îndrepta și Joseph Raz34, alt liberal virtuos, în vogă în SUA. Un alt tip de abordare aparține comuni-tarienilor americani (Michael Sandei, Alisdair Mac Intyre, Michael Walzer), care consideră virtuțile drept principii impersonale, izvorîte dintr-un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Marshall Berman). Democrațiile liberale actuale sunt văzute de comunitarieni ca oligarhii deghizate, politica slujind elite nedreptățite. Aceștia (Michael Walzer, de exemplu) visează la o comunitate de indivizi uniți prin loialitatea lor față de "binele comun". Aceasta nu înseamnă respingerea integrală a liberalismului, matca și matricea de va-lori pe care s-a clădit întreaga civilizație actuală, ci doar o încercare de depășire a limitelor sale. Este vorba despre ceea ce Kelvin Knight numea "un nou aristotelism sau neotomism revoluționar"42. Nu este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care, în vremuri diferite, caracteristicile gnosticismului apar din nou. Curînd aveam să aflu că eram cu adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel este gnostic, și Marx este gnostic. Toate lucrurile și opusurile lor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
et irrationalité en économie, Maspero, Paris, 1968; Goodwin R.M., Chaotic Economic Dynamics and Chaotic Motions, New York, Springer-Verlag, 1989; Granger G.-G., Epistémologie économique, în Encyclopédie économique, vol. I, Economica, Paris, 1992; Méthodologie économique. P.U.F., 1955; Gray J., Dincolo de liberalism și conservatorism, Editura ALL, București. 1998; Hahn, F., Hollis M., Philosophy and Economic Theory, Oxford University Press, Oxford, 1979; Hayek F. A., Individualism and Economic Order, Routledge and Kegan Paul, London, 1952; Studies in Philosophy, Politics and Economics, The University of
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
justiție socială și complexitate 172 4.1.3.6. Ce este o societate justă? 174 5. ALTE ABORDĂRI 175 5.1. Valori în știința economică 175 5.2. Economia de piață 178 5.3. Cultură și subiectivitate 180 5.4. Liberalism versus comunitarianism 184 5.4.1. Capitalul virtute 184 5.4.2. Individ și comunitate 188 5.4.3. Subiect colectiv sau unu -multiplu 194 5.5. Instituționalism versus neoclasicism 204 5.6. Știința economică și acțiunea umană 207 6
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
30 Vezi, în acest sens, Xenofon, Apologia lui Socrate, Cultura Națională, București, 1927, p. 141. 31 Aristotel. Politica, Editura Cultura Națională. București, 1924. 32 Mihai Todosia Doctrine economice, Editura Universității "Al. Cuza", Iași, 1992, p. 25 33 John Rawls, Political Liberalism, Columbia University Press. New York, 1993, p. 157. 34 În The Morality of Freedom, Oxford University Press, Oxford, 1986. 35 Aurelian Crăiuțu, Alisdair Mac Intyre sau noul catehism tomist. Introducere la Alisdair Mac Intyre Tratat de morală. După virtute, Humanitas, București
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Intyre, op. cil., p. 15. 41 Id., p. 17 42 Kelvin Knight, Revolutinary Aristotelism, în Iain Hampsher Monk and J. Stanyer ed. Contemporary Political Studies. The Political Studies Association of the United Kingdom, 1996. p. 885. 43 John Gray, Dincolo de liberalism și conservatorism, Editura ALL, București. 1998, p. 141. 44 Pierre Manent, Cetatea Omului, Editura Babel, București, 1998, p. 245. 45 Jean -Loup Ansselle, Logiques métisses: Anthropologie de l'identité en Afrique et ailleurs, Payot, Paris, 1989. 46 Jeremy Bentham, An
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
științifice. În ce ar consta substanța acestui spirit putem înțelege mai bine dacă examinăm opiniile despre știință, morală și religie ale lui Russell. 3. Spiritul raționalist versus „un punct de vedere religios“ În acord cu filozofia epocii luminilor și cu liberalismul secolului al XIX-lea, Russell lega țelul emancipării ființei umane, al instaurării unei ordini sociale inspirate de idealurile libertății și dreptății, de dezvoltarea și afirmarea gândirii raționale. Expresia cea mai înaltă a gândirii raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
generală fiind aceea care transpune teoria absolutistă. Căutând unitatea moralei și a politicii, Rousseau "a găsit statul totalitar" și revoluția permanentă. "Masca legalității" devine ascunzișul acestora. Pentru că în societate trebuie să existe o voință unică și necondiționată; confero N. Bobbio, Liberalism și democrație, pp. 28-29. 62 apud M. Senellart, op. cit., p. 28. 63 E. Laboulaye, Limitele statului și alte scrieri politice, Edit. Nemira, 2001, p. 51. 64 J. J. Rousseau, op. cit., p. 52. 65 L. Konopczyňski, op. cit., p. 70 66 P.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care include descrierea corpului, figurii, semnelor particulare, vestimentației, podoabelor, trăsăturilor dinamice, cu etopeea (termen desemnând în retorica clasică portretul moral) spiritul superficial/profund, cultivat/necultivat, ironic/tolerant, aspect mobil/inert, particularitățile (comportamentale, de limbaj sau atitudine), curajul/prudență/lașitatea, sobrietatea/liberalismul, sinceritatea/ipocrizia, viciile/virtuțile. Într-o apariție relativ recentă, J.-Ph.Miraux [1997, p.11] mai delimitează un aspect; el vorbește despre portretul fizic (trăsături fizice, aparente, talie, sex, îmbrăcăminte), portretul moral (caracter, trăsături psihologice, opinii) și portretul social (proprietăți
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
său permanent în punerea în contact a agenților economici, piața reprezintă o adevărată instituție socială. 2.3.2.2. Modelul teoretic al economiei de piață și evoluția ei în realitate Reglementarea economiei prin mecanismele pieței își are originea în ideile liberalismului economic, prefațat prin lucrările fiziocratice și dezvoltat de economiștii clasici englezi, Adam Smith și David Ricardo. Concepția lor asupra societății, în general, și asupra vieții economice, în special, sintetiza formula "laissez faire, laissez passer, le monde va de lui même
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cooperarea între agenți pe piață, pe contract ca manifestare a "mîinii invizibile" despre care vorbea Adam Smith. Dimpotrivă, Max Weber și Werner Sombart vor insista asupra determinantelor spiritual-religioase ale capitalismului, Karl Popper pe premisele de plecare, cadrele de desfășurare și liberalism ca filosofie a capitalismului, Joseph Schumpeter pe evoluția capitalismului, Friederich von Hayek pe statul de drept, libertate și democrație, Milton Friedman pe puritatea capitalismului, pe non-intervenționismul statal, Michel Albert pe tipurile de capitalism, Peter Drucker pe dimensiunea sociologică a capitalismului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
vieții pînă la urmă. Emergența sferei financiare prin intermediul bursei a făcut să se creadă că totul este posibil, conducînd agenții la comportamente aberante. S-a intrat astfel într-un cerc vicios, părăsindu-se principiile sănătoase ale filosofiei de bază a liberalismului clasic. Se produc și se vînd masiv valori artificiale, iluzii și datorii, într-un decalaj complet, cum spunea Michel Henri, față de viață și de nevoile sale reale. Tehno-știința a proliferat parcă pentru ea însăși, neutră și indiferentă. Schimbul economic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și pensiile, care nu se vor mai indexa în funcție de creșterea salarială medie, ci în funcție de rata inflației, în mod tradițional mai mică. "Trebuie să ne îndepărtăm de asistență (...), să finanțăm munca și nu șomajul", anunța Gerhard Schröder într-un puseu de liberalism 25. Categoriile de populație asistate social vor fi afectate, desigur, dar numai pe termen scurt, în timp ce întreaga societate germană nu va avea decît de cîștigat. Programul anunțat, intitulat ambițios "Reînnoirea Germaniei", mai cuprinde reducerea ratei medii de impozitare a societăților
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
criterii de eficiență și de profit, realizate cu metode precise de benchmarking al proiectelor și pe baza unor cunoștințe solide privind cererea (risc și solvabilitate). În mod ironic, anumiți autori susțin că eliminarea ratei dobînzii este o condiție a succesului liberalismului în domeniul piețelor financiare. Într-adevăr, pe o piață fără dobîndă, caracterul pur cantitativ al selecției proiectelor se atenuează, pentru a lăsa o mai mare marjă de manevră investitorilor și oferi un plus de șansă proiectelor care, aplicînd ortodoxia financiară
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și de perioada lucrată. Statul îți oferă însă o indemnizație suplimentară dacă ai un cățel în îngrijire. Multe idealuri comuniste, rămase în Est doar pe hîrtie datorită lipsei de solidaritate la baza societății, aici au devenit realități. În ultimii ani, liberalismul a luat un avînt deosebit în Danemarca, mulți așteptîndu-se la un transfer de putere, pentru a infuza un sînge proaspăt în primul rînd economiei. Cu toate acestea, tot social-democrații au ieșit învingători, demonstrînd perenitatea modelului corabiei vikinge și neîncrederea în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Giddens Anthony, La Constitution de la société, PUF, Paris, 1987; Gilpin Robert, Economia secolului XXI, Polirom, Iași, 2004; Gleick James, La Théorie du chaos. Vers un nouvelle science, Albin Michel, Paris, 1989; Gleick James, Chaos, Wilking, New York, 1987; Gray John, Dincolo de liberalism și conservatorism, All, București, 1998; Guillebaud Jean-Claude, La confusion de valeaur, Desclée de Bouwer, Paris, 2009; Hayek Friedrich von, Droit, Legislation et Liberté, PUF, Paris, 1980-1983; Hayek Friedrich von, Constituția libertății, Institutul European, Iași, 1996; Hayek Friedrich von, Infatuarea fatală
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Editură și Tipografie, București, 2008; Mintzberg Henri, Le Pouvoir dans les organisations, Les Editions d'Organisation, Paris, 1983; Morin Edgar, Paradigma pierdută: natura umană, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași 1999; Morus Thomas, Utopia, Editura Științifică, București, 1958; Mursa Gabriel, Liberalismul, Institutul European, Iași, 2005; Nicolescu Basarab, Transdisciplinaritatea, Junimea, Iași, 2007; Nicolescu Basarab, Ce este realitate?, Junimea, Iași 2009; Nordstrom Kjell, Ridderstrale Jonas, Funky bisiness forever. Cum să ne bucurăm de capitalism, Publica, București, 2009; Nozick Robert, Anarhie, stat și utopie
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nimic nu distruge mai mult ordinea firească a lucrurilor decît mizeria. El rămîne un filozof descins din vechiul autoritarism militar, în pofida înclinației sale structurale către o anumită îngăduință a slăbiciunilor celorlalți și, implicit, o predispoziție a sa pentru un anumit liberalism. Corabia lui Don Benito a plecat, în urmă cu 190 de zile, din Buenos Ayres, avînd ca destinație Lima. Era bine echipată la început și, pe lîngă echipaj și sclavi, avea chiar și cîțiva pasageri civili. La Capul Horn a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
am convingerea că personajul în cauză exista deja în zonele cețoase ale istoriei, meritul lui David Lodge fiind, prepon derent, acela de a-l scoate la lumină. Principalul lucru care trebuie subliniat în legătură cu "eroul" (istoric și literar) H. G. Wells este liberalismul său radical. Scriitorul reprezintă un prototip al acestei direcții ideologice euro-americane, înfloritoare mai curînd astăzi decît la începutul secolului XX. Wells a fost un membru marcant al Societății Fabiene din Londra, dar viziunile lui ultraliberale (dublate de o conduită identică
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
bursă de studii pentru a juca în echipa Universității din Minnesota, și a fost o studentă de vîrf. Un accident nefericit a scos-o însă din lumea activă a sportului, îndrumînd-o spre consolarea timpurie cu rolul de mamă și soție. Liberalismul cuplului Berglund pare generat și de un recul psihanalitic. Amîndoi provin din familii conservatoare Walter din imigranți la a doua generație, tradiționaliști și ușor rudimentari, Patty din republicani bogați, destul de obtuzi și, mai ales, neprincipiali (trec, de pildă, cu seninătate
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Este evoluționist (știe cîteva principii fundamentale din Darwin, pe care le citează la nevoie) și, ca atare, nu are complicații metafizice. E ambițios, cu bun instinct competițional (îl enervează chiar și înfrîngerea la o partidă de squash), se revendică din liberalismul european de dreapta (sprijinind, de exemplu, intervenția militară din Irak și neînțelegînd mobilul etic al marilor manifestații anti-razboi din Anglia). Nu arată sensibilitate pentru literatură (și pentru artă, în general), dar prețuiește succesul artistic al copiilor săi (Daisy, fiica, este
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
să le cunoască în deceniile următoare. Chiar dacă registrul său agresiv comic poate abate percepția de la gravitatea problemelor de fond, o lectură critică atentă nu are voie să rateze "lucrul complicat" din The Wilt Alternative. Rupturile tot mai adînci dintre ideologiile liberalismului și cele ale extremismului creează contextul unui nou tip de război, războiul așa-zicînd "cultural", unde confruntările rămîn insidioase și perfide. Omul (post)modernității, micul burghez dependent de liniștea și confortul postindustrializării (ca Wilt), nu mai are posibilitatea de a le
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]