9,871 matches
-
vindecat, În cele din urmă, piciorul, am pornit să explorez locul cu atenție, căutînd o ieșire. Oricît de drăguță era camera, era totuși tot un soi de Închisoare. Și, după cîteva săptămîni, a Început să-mi fie foarte dor de librăria mea, de zumzetul și forfota unei zile agitate de sîmbătă, pînă și de terifiantele mele călătorii În toiul nopții către piață, Însă, mai presus de orice, de Rialto și de Frumoasele mele. Jerry avea cîteva numere dintr-o revistă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
straniu. Nici o carie, doar amintirea, corozivă, ca o carie. Constat că nu mai rîdeți la glumele mele. Nu vi se mai pare amuzant ce spun ? Odată ce am avut acces la Lift, mi-am făcut un obicei din a coborî În librărie, ori de cîte ori Jerry era plecat. Am reînceput chiar să mă duc să văd cîte un film la Rialto. Era singurul loc din zonă care Încă funcționa normal. Bănuiesc că, dat fiind faptul că atîtea alte locuri se Închiseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
masă, se Întorcea și zicea ceva de genul „Salutare, Ernie, cum fu plimbarea ?” Mi se rupea inima că, În acele clipe, nu-i puteam răspunde „ Bună, Jerry, a fost ca lumea de tot.” Acum că puteam merge din nou la librărie, petreceam destul de mult timp În timpul zilei la vechile mele puncte de observație, privind În jos din Balon, uitîndu-mă În jur din Balcon, mereu prudent, ascuns, fără să mi se vadă decît cel mult un ochi și vîrful nasului, și uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
zilei la vechile mele puncte de observație, privind În jos din Balon, uitîndu-mă În jur din Balcon, mereu prudent, ascuns, fără să mi se vadă decît cel mult un ochi și vîrful nasului, și uneori stăteam aici nopți Întregi, citind. Librăria nu era deloc locul fericit care mi se păruse odinioară că ar fi. Deasupra ei plutea un aer palpabil de Înfrîngere, transpus fizic Într-un strat deprimant de praf. Era limpede că Shine n-a mai pus de mult mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
vorbească și cu un șobolan. Și totuși, În acele clipe frumoase, la micul dejun citind ziarul sau ascultînd muzică noaptea, În fotoliul cel impozant, trăiam cîteodată un alt gen de fericire. Nu era veselia exuberantă a zilelor de altădată, din librărie. Era un sentiment mai cald și mai blînd, de culoare aproape cafenie. Uneori, ne lăsam duși de val și-l puneam pe Bird să cînte la maximum, În timp ce Jerry bătea toba pe brațele fotoliului și eu cîntam din tot sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
absolut deloc că m-ar putea vedea cineva. Nici pe acolo n-am putut intra. Pe ușă scria STOMATOLOGIE FĂRĂ DURERE și, undeva de cealaltă parte a acestor cuvinte, zăcea Jerry, În agonie sau mort. Așa că m-am Întors În librărie și, cu mare greutate - eram Învinețit tot - m-am cocoțat În Balcon și am Început să aștept. La scurt timp după ivirea zorilor, am auzit strigăte pe stradă și apoi sirena. A venit și apoi, peste foarte puțin timp, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mai puțini spectatori, dacă li se poate spune așa, și erau mai puține resturi aruncate pe jos. Oricum, nu prea mi-era foame, n-aveam chef nici de floricele, nici de Snickers, nici de nimic, de fapt. Și nici În librărie nu-mi mai petreceam prea mult timp. Mă deprima, iar Shine Îmi făcea greață. Mă mulțumeam să-mi tîrșîi picioarele fără rost, cu sufletul greu și Întristat. Nu era genul de durere În care te vaiți și-ți rupi părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
din cap. Mai degrabă, era un soi de plictiseală copleșitoare. Eram Împovărat de plictiseală. Viața mă plictisea, literatura mă plictisea, chiar și moartea mă plictisea. Singurul lucru care nu mă plictisea era pianul meu și, pe măsură ce treceau săptămînile și la librărie erau tot mai puțini clienți și atmosfera era tot mai apăsătoare, Îmi petreceam tot mai mult timp apăsînd clapele ivorii și cîntîndu-mi. Uneori uitam să mănînc, sau nu uitam, dar consideram că e prea dificil să cobor și să bîntui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
CAPITOLUL 15 În clipa aceea, eram hotărît să urmez și eu exemplul lui Shine și al sutelor de frați șobolani. O să plec și eu de-aici, m-am gîndit, imediat. M-am gîndit că poate Încerc să găsesc o altă librărie În altă parte, poate dincolo de fluviu, În Cambridge, sau poate mă duc În parc și mă Împrietenesc cu vreunul dintre vechii amici ai lui Jerry. Și totuși, ceva inexplicabil, o letargie sau poate o apatie ciudată, m-a Împiedicat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
rău-famata Piață Scollay din Boston pentru multe informații legate de istoria pieței, deși, firește, domnul Kruh nu este cîtuși de puțin responsabil pentru eventualele distorsiuni și greșeli. În cele din urmă, mulțumirile mele se Îndreaptă către răposatul George Gloss, proprietarul librăriei Brattle Book Shop din vechea piață Scollay, care mi-a vîndut la preț de nimic volume pe care le mai am și azi, și care probabil nu a avut niciodată un seif plin cu literatură interzisă și care, pus În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
după Încetarea durerii.“ Micul duce 1 Orthotex - „cea mai veche agenție de anchete particulare din Metropolă“ - continua să-și ducă existența la capătul Încă neatins de bombe al străzii Chancery Lane, Într-o clădire situată lîngă un anticariat, Între o librărie juridică și un local care În timp de pace fusese renumit pentru bufetul lui rece. Agenția se afla la etajul al patrulea, și imobilul nu avea ascensor. La primul etaj era un notariat, la etajul al doilea se afla redacția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
dezvăluirea și combaterea rămășițelor reacționare burgheze în toate manifestările ei; popularizarea succeselor obținute de Uniunea Sovietică; publicarea și prelucrarea materialelor sovietice și aplicarea lor în toate aspectele sociale. Totodată, „a început o vastă campanie de rusificare, întemeindu-se editura și librăria «Cartea Rusă» (1946), Institutul de Studii Româno-Sovietic (1947), Muzeul Româno-Rus (1948), Institutul de învățământ superior în limba rusă «Maxim Gorki». Limba rusă a devenit obligatorie în învățământ începând cu clasa a IV-a primară. Accentul era pus pe vechimea și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
imnul revoluției (și imn de stat). S-a strigat «Jos Ceaușescu!» și «Jos comunismul!». În noaptea de 16-17 decembrie, coloane de manifestanți s-au îndreptat către sediul PCR apărat de trupele de ordine. Oamenii au aruncat cu pietre, dintr-o librărie au fost scoase și arse «operele» lui Ceaușescu. Autoritățile au ripostat cu gaze lacrimogene și jeturi de apă, operând totodată arestări. Cu toate acestea, pe 17 decembrie pastorul Tökés a fost bătut până la sânge de agenții securității și trimis ulterior
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
văzută pe paginile unu, trei sau șaisprezece ale tuturor ziarelor, de la cele cu specific economic la cele de sport. Da, cum am ajuns aici? Totul a început - poate știți deja, dacă ați citit biografia neautorizată apărută acum câteva săptămâni în librării - la școală. Nu vă minunați, multe cariere importante au demarat în acel loc: John Lennon și Mick Jagger au cântat în corul școlii, Gary Lineker a jucat pentru echipa clasei a patra, John Kennedy a fost comandant de detașament. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
dar riscul deziluziei nu e grav. Prin urmare, ai văzut într-un ziar că a apărut Dacă într-o noapte de iarnă un călător, noua carte de Italo Calvino, care nu mai publicase nimic de câțiva ani. Ai trecut pe la librărie și ai cumpărat volumul. Ai făcut bine. Încă din vitrina librăriei ai depistat coperta cu titlul pe care-l căutai. Urmărind această indicație vizuală, ți-ai făcut loc în librărie prin barajul dens al Cărților Pe Care Nu Le-Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
un ziar că a apărut Dacă într-o noapte de iarnă un călător, noua carte de Italo Calvino, care nu mai publicase nimic de câțiva ani. Ai trecut pe la librărie și ai cumpărat volumul. Ai făcut bine. Încă din vitrina librăriei ai depistat coperta cu titlul pe care-l căutai. Urmărind această indicație vizuală, ți-ai făcut loc în librărie prin barajul dens al Cărților Pe Care Nu Le-Ai Citit, care te priveau încruntate de pe mese și din rafturi, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu mai publicase nimic de câțiva ani. Ai trecut pe la librărie și ai cumpărat volumul. Ai făcut bine. Încă din vitrina librăriei ai depistat coperta cu titlul pe care-l căutai. Urmărind această indicație vizuală, ți-ai făcut loc în librărie prin barajul dens al Cărților Pe Care Nu Le-Ai Citit, care te priveau încruntate de pe mese și din rafturi, încercând să te intimideze. Dar tu știi că nu trebuie să te lași impresionat, că între ele se întind pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
dorințelor tale și a nevoii de nou și non-nou (al noului pe care-l cauți în non-nou și a non-noului pe care-l cauți în nou). Toate astea pentru a spune că, parcurgând rapid cu privirea titlurile volumelor expuse în librărie, ți-ai îndreptat pașii spre un teanc de Dacă într-o noapte de iarnă un călător proaspăt tipărite, ai apucat un exemplar și l-ai dus la casier ca să ți se stabilească dreptul de proprietate asupra lui. Ai mai aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
îți vei însuși această noutate a primei clipe, fără a mai trebui apoi s-o cauți. Oare asta se va întâmpla acum? Nu se știe niciodată. Să vedem cum începe. Poate ai început să foiletezi cartea pe când erai încă în librărie. Sau nu ai putut, pentru că era învelită în celofan? Acum ești în autobuz, în picioare, între oameni, atârnat cu o mână de o bară și începi să desfaci pachetul cu mâna liberă, cu gesturi de maimuță, o maimuță care vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nerăbdarea de a șterge efectele perturbante ale acelei arbitrarietăți sau distracții, de a restabili cursul normal al evenimentelor. Abia aștepți să ai în mână un exemplar fără defecte al cărții pe care ai început-o. Te-ai repezi imediat la librărie, dacă la ora asta magazinele n-ar fi închise. Trebuie să aștepți până mâine. Petreci o noapte agitată; somnul e un flux intermitent și plin de învolburări, ca lectura romanului, cu vise care ți se par repetarea aceluiași vis. Lupți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
care să te miști urmând o traiectorie exactă, încordată; dar când ți se pare că reușești, îți dai seama că stai pe loc, blocat, constrâns să repeți totul de la capăt A doua zi, de cum ai un moment liber, alergi la librărie, intri în prăvălie întinzând cartea deschisă și arătând cu degetul o pagină, de parcă asta ar fi de-ajuns să scoată în evidență nepotrivirea totală. - Știți ce mi-ați vândut?... Priviți... Tocmai când era cel mai pasionant... Librarul nu pare tulburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
că vom ajunge cu bine la capătul romanului. — Oh, da - răspunse ea. Ai auzit? A spus: „Oh, da“ Acum e rândul tău să încerci s-o agăți. — Sper să vă mai întâlnesc aici, dat fiind că și dumneavoastră sunteți clienta librăriei acesteia, astfel vom schimba impresiile noastre de lectură. Iar ea răspunse: - Cu plăcere. Tu știi unde vrei să ajungi, țeși în jurul ei o pânză foarte subțire. - Cel mai nostim ar fi dacă, așa cum ne închipuiam că citim un Italo Calvino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cere ajutor celuilalt. Împreună avem mai mari șanse să alcătuim un exemplar complet. Uite, ai spus-o. Ce e mai natural ca între Cititor și Cititoare să se stabilească, prin intermediul cărții, o solidaritate, o complicitate, o legătură? Poți ieși din librărie mulțumit, tu, care credeai că ai depășit vârsta când mai puteai aștepta ceva de la viață. Porți cu tine două expectative diverse, dar amândouă promit zile pline de speranțe plăcute: expectativa conținută în carte - a unei lecturi pe care ești nerăbdător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
a întrerupt; numărul de telefon pe care-l credeai începutul a ceva e un drum blocat, cu Lotaria asta care pretinde să te supună unui examen... — Ah, înțeleg... Vă rog să mă iertați. — Alo? Ah, dumneavoastră erați, domnul întâlnit la librărie? - O altă voce, a ei, a pus stăpânire pe telefon. - Da, eu sunt, Ludmila. Și dumneavoastră aveți pagini albe? Era de așteptat. Altă capcană. Tocmai când începeam să mă pasionez de carte, când voiam să mai citesc despre Ponko, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de titlu greșită, ca să punem cele cu pagina de titlu nouă, va crea o confuzie extinsă la toate cărțile noi pe care le aveam în lucru, întregi tiraje de trimis la topit, volume deja trimise spre distribuție de retras din librării... — N-am înțeles ceva: de care roman vorbiți acum? Cel cu gara, sau cel cu băiatul care pleacă de la moșie? Sau... — Aveți răbdare. Ceea ce v-am povestit nu e încă nimic, între timp, firește, nu mai aveam nici o încredere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]