KorAP: Find »[drukola/base=lichiditate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...401 >

10,015 matches

Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764

investiții.27 Astfel, investitorii de portofoliu au alt culoar de acțiune și alt modus-operandi decât investitorii în capitalul de risc, după cum reiese din tabelul următor: Investiția de portofoliu Investiția în capitalul de risc Analiza acțiunilor și a companiilor Analiza companiilor Lichiditate mare a piețelor și a investițiilor Piețe inexistente, investiții nelichidate (acțiuni nelistate, companii noi,conducere netestată) Neimplicare în conducerea companiei: "Nu îți place compania, vinde!" Implicare în conducerea companiei "Nu îți place compania, schimbă conducerea" Date primare analizate trimestrial Conturi

[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
Tabel V.2 Diferențe între investiția de portofoliu și investiția în capitalul de risc Diferitele categorii de investitori se diferențiază după obiective și preferințe în funcție de următoarele criterii: investiție unică sau diversificată; atașament față de o investiție specifică; grad de expunere financiară; lichiditatea investiției; controlul asupra conducerii; participare publică. Obiectivele fondurilor de investiții trebuie prezentate cu acuratețe în prospect și readuse periodic în atenția clienților (de exemplu, cu ocazia publicării raportului anual). Gestionarul de portofoliu trebuie să se asigure că posibilul investitor (client

[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518

majore: una, publicată în Cartea albă (1944) a guvernului britanic prezidat de W. Churchill, stabilea asigurarea suficienței cererii globale diminuând pe toate căile șomajul; a doua idee se referea la cheltuieli continue de investiții; a treia, la evitarea crizei de lichidități. Accentuarea fenomenului inflaționist a fost atenuată cu ideea lui J. Schumpeter din 1939, conform căreia pe termen lung, capitalismul are tendința scăderii prețurilor pentru că se ridică nivelul de calificare a forței de muncă și, implicit, cresc veniturile (contrar poziției lui

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
sfârșitul secolului al XX-lea din Europa de Est, China și Brazilia au adăugat conceptelor de "centru-periferie" așa-numita zonă semi-periferică a economiilor convergente cu acelea ale țărilor capitaliste dezvoltate prin tehnici și metode de asigurarea profiturilor, din care evaziunile, exporturile de lichidități în bănci străine nu sunt excluse. Regulile liberalismului nu permit ca țările zonei euro cu mari deficite să iasă din această situație prin măsuri de diminuare a transferurilor ilicite de profituri. O inflexibilitate care menține instabilitatea politico-economică dăunătoare nu numai

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
prima cale și așa crizele au fost depășite mai ușor. Rapidul progres tehnic (în care robotizarea este doar o latură) a inversat raportul dintre producție și consum în favoarea celui din urmă. De aici, mutații în activitățile bancar-comerciale, în mișcările de lichidități, credite, prețuri și alte abilități din viața economică concretă. Astăzi, toate acestea sunt asociate crizelor din "societatea inflaționistă" și "zona euro". Ele se exprimă prin contraste coloristice pregnante într-o Uniune Europeană de-abia apărută pe continentul cel mai neunitar

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
verbale și atitudini păstrate fie în folclor, fie în clasicele bucăți literare și filosofice, reluate parțial în noile manuale școlare din interminabilele reforme ale educației. Valorificarea în scopuri productive a averilor prin promovarea proiectelor competitive a fost aproape nulă. Stocarea lichidităților în bănci străine a fost corelată cu munca la negru, evaziuni fiscale și alte modalități de eludare a impozitelor și taxelor. Dacă vechile instituții de stat s-ar fi reformat în spiritul statului "de drept" și nu al jafurilor barbare

Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735

cea valutară sunt principalele motoare ale globalizării economice, efectele negative ale crizei creditelor ipotecare din SUA s-au propagat pe Întreg mapamondul afectând atât sectorul imobiliar și al construcțiilor cât și sectorul bancar printr-o abruptă schimbare de la exces de lichiditate la criză de lichiditae ca urmare a pierderii Încrederii investitorilor și a creșterii adversității acestora față de risc. Astfel, sectorul construcțiilor din Spania și Suedia a Înregistrat o scădere cu 24,1%, respectiv 19,8% În primul semestru al anului 2009

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
acordării de credite ipotecare prin vânzarea creditelor acordate către instituții sau direct investitorilor. În condițiile pierderii Încrederii și a amplificării aversiunii față de risc, acești investitori și-au blocat fondurile ceea ce a condus o modificare drastică a condițiilor financiare, excesul de lichiditate transformându se brusc În criză de lichiditate cu efecte majore la nivelul sistemului financiar. Astfel, criza economico-financiară a condus la scăderea dorinței debitorilor de a Împrumuta ca răspuns la deteriorarea continua a perspectivelor activității de afaceri. Pe partea ofertei de

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
acordate către instituții sau direct investitorilor. În condițiile pierderii Încrederii și a amplificării aversiunii față de risc, acești investitori și-au blocat fondurile ceea ce a condus o modificare drastică a condițiilor financiare, excesul de lichiditate transformându se brusc În criză de lichiditate cu efecte majore la nivelul sistemului financiar. Astfel, criza economico-financiară a condus la scăderea dorinței debitorilor de a Împrumuta ca răspuns la deteriorarea continua a perspectivelor activității de afaceri. Pe partea ofertei de credite, apetitul mai scăzut al băncilor de

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
și a altor cauze structurale, cum ar fi gradul excesiv de mare de Îndatorare al băncilor, a condus la generalizarea fenomenelor. Băncile cu un grad de Îndatorare de peste 30:1 ajungând până la 60:1 au intrat Într-o criză profundă de lichiditate, Federal Reserve refuzând să intervină la timp, probabil pentru a-și proteja bogăția (moneda). Criza de lichiditate se transformă Într-o criză de Încredere iar sistemul bancar american se prăbușește. Federal Reserve refuză În continuare să intervină iar când vrea

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
la generalizarea fenomenelor. Băncile cu un grad de Îndatorare de peste 30:1 ajungând până la 60:1 au intrat Într-o criză profundă de lichiditate, Federal Reserve refuzând să intervină la timp, probabil pentru a-și proteja bogăția (moneda). Criza de lichiditate se transformă Într-o criză de Încredere iar sistemul bancar american se prăbușește. Federal Reserve refuză În continuare să intervină iar când vrea să o facă este refuzată pe motivul intențiilor de naționalizare. Prăbușirea sistemului bancar se Înțelege că va

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
nivel internațional și european Dr. Daniela Ștefănescu Actuala criză mondială a fost considerată la Început drept o "criză a creditelor", Începând din iulie 2007 când investitorii și-au pierdut Încrederea În valoarea ipotecilor securizate din Statele Unite rezultând o criză de lichidități care a necesitat o injecție substanțială de capital pe piața financiară prin Rezerva Federală a Statelor Unite, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană. Însă, Începuturile acestei crize se regăsesc În SUA, În 2001, când Rezerva Federală a SUA a scăzut rata

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
termen scurt. Expunerea la riscul lipsei swap-ului În domeniul creditării este cea mai ridicată pentru asiguratorii din majoritatea economiilor industrializate, iar companiile de asigurare cu operațiuni dezvoltate În programe cu titluri de credit se confruntă, de asemenea, cu probleme de lichiditate ca urmare a crizei. Țările emergente Structura de bază a sistemului financiar a majorității țărilor emergente nu se va schimba semnificativ ca urmare a crizei deoarece În aceste țări băncile Încă joacă un rol dominant și piețele de capital sunt

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
investitorii străini care au acumulat o participare substanțială pe multe piețe (Figura 1.18) contribuind la dezvoltarea acestora au decis să-și reducă activitatea pe aceste piețe generând o inversare bruscă a fluxurilor de capital ce a condus la reducerea lichidităților pe piețele financiare. Aceste fenomene au fost mai grave În țările unde guvernele și companiile mari, care se finanțau pe piețele internaționale de capital, s-au reîntors la sursele interne de finanțare Îngroșând numărul debitorilor. Experiența crizelor anterioare arată că

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
centrale În ceea ce privește rezervele lor valutare. În țările cu rate de schimb flexibile, băncile de asemenea au Înfruntat un risc de credit crescut când debitorii au trebuit să ramburseze Împrumuturile În valută confruntate cu deprecierea monedei locale Condițiile de finanțare și lichiditatea dificile au caracterizat sistemul financiar atât la nivel global, cât și În țările UE, de la mijlocul anului 2008 până În prezent. Lipsa de Încredere În sectorul bancar a condus la creșterea costului de finanțare. Diferențele largi confirmă de fapt creșterea costurilor

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
bancare din țările emergente, dar faptul că acestea se bazează pe finanțarea din străinătate, expune aceste bănci la potențiale presiuni bilanțiere ale băncilor mamă pe piețele mature. Dacă abilitatea băncilor mamă de a asigura finanțare devine limitată, aceasta afectează negativ lichiditatea băncilor locale În regiune. Creditorii pot vedea de asemenea UE10 ca o zonă “cluster” și Își pot retrage fondurile dacă previziunile asupra “cluster”-ului devin negative. Instituțiile care reglementează activitatea În țara de origine au creat presiuni suplimentare, forțând băncile

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
regiune. Creditorii pot vedea de asemenea UE10 ca o zonă “cluster” și Își pot retrage fondurile dacă previziunile asupra “cluster”-ului devin negative. Instituțiile care reglementează activitatea În țara de origine au creat presiuni suplimentare, forțând băncile mamă să asigure lichiditatea și, prin asimetriile care apar din cauza reglementărilor aplicate pe plan național, practicile instituțiilor financiare integrate trans frontalier. Expunerea unei bănci străine poate fi redusă În țările UE10 comparativ cu portofoliul lor total, dar această expunere poate avea o pondere importantă

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
integrate trans frontalier. Expunerea unei bănci străine poate fi redusă În țările UE10 comparativ cu portofoliul lor total, dar această expunere poate avea o pondere importantă pe piețele locale. Deci, poate deturna atenția instituțiilor de reglementare. Recent, cerințele locale În privința lichidității au devenit mai stringente, zdruncinând fluxul liber de fonduri Între banca mamă și filialele sau sucursalele ei În străinătate, flux necesar pentru un management bine-funcțional centralizat al lichidității. Filialele locale probabil că nu vor beneficia de schemele de recapitalizare guvernamentale

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
locale. Deci, poate deturna atenția instituțiilor de reglementare. Recent, cerințele locale În privința lichidității au devenit mai stringente, zdruncinând fluxul liber de fonduri Între banca mamă și filialele sau sucursalele ei În străinătate, flux necesar pentru un management bine-funcțional centralizat al lichidității. Filialele locale probabil că nu vor beneficia de schemele de recapitalizare guvernamentale În țările de proveniență, bazându-se astfel mai mult pe fondurile locale. În lumina unei incertitudini În creștere În privința mărimii scăderii activității și calității activelor bancare, piețele exercită

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
credibilă În țările unde statul deja se confruntă cu o datorie mare, iar sistemul bancar este dezvoltat. Introducerea unor aranjamente speciale de către țările emergente poate fi inevitabilă, dar decidenții trebuie sfătuiți să acționeze gradual. Deci, În plus la suportul de lichiditate, decidenții trebuie să ia În considerare creșterea plafoanelor și eliminarea co asigurării, Înainte de extinderea garanțiilor acoperitoare la depozite sau pentru datorii. De exemplu, Ungaria a introdus garanții, dar alte țări vecine nu au considerat Încă a fi necesar acest lucru

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
Totuși, au existat unele țări care au rămas sub această limită. 1.3.2. Schemele de restructurare bancară și de rezoluție a activelor bancare SUA, Marea Britanie, Elveția și alte țări europene au inițiat programe care să se adreseze lipsei de lichiditate și de solvabilitate a băncilor. Aceste programe presupun o combinație de vânzări de active nelichide și riscante și injecții de capital din parte guvernului, existând o preferință În creștere pentru cea de-a doua măsură amintită, realizată, În multe cazuri

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
domeniu. Majoritatea programelor de restructurare largă a băncilor mari include două componente majore: vânzarea de active sau recapitalizarea bancară și rezoluția activelor cu probleme. Există abordări diferite pentru rezolvarea activelor cu probleme, independent de abordarea adoptată pentru restabilirea solvabilității și lichidității bancare. În unele țări, guvernul a scos creditele neperformante din bilanțurile băncilor, dar a semnat un contract de management cu băncile respective pentru recuperarea acestor Împrumuturi. Alte țări au adoptat abordări descentralizate de bănci bune și bănci “rele”, care În

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
cea mai critică din structura generală a Acordului, din moment ce oferă discreționism În supraveghere, ce merge mult peste cerințele Pilonului 1 prin introducerea, de exemplu, a unor măsuri macro-prudențiale amintite anterior la fel ca și a unor cerințe mai stricte de lichiditate care să se adreseze feedback-ului negativ ce provine din decapitalizare sau din pierderea de lichiditate, fenomene observate În timpul crizelor financiare. Totuși, rămâne o problemă deschisă dacă acest Pilon poate sau trebuie ajustat majorității vaste a măsurilor suplimentare prudențiale care

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
peste cerințele Pilonului 1 prin introducerea, de exemplu, a unor măsuri macro-prudențiale amintite anterior la fel ca și a unor cerințe mai stricte de lichiditate care să se adreseze feedback-ului negativ ce provine din decapitalizare sau din pierderea de lichiditate, fenomene observate În timpul crizelor financiare. Totuși, rămâne o problemă deschisă dacă acest Pilon poate sau trebuie ajustat majorității vaste a măsurilor suplimentare prudențiale care sunt luate În considerare. În ceea ce privește Pilonul 3, raportările și declarațiile financiare suplimentare au fost citate ca

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
2009, p.16) sunt: ”luând În considerare că taxele micșorate și transferurile către indivizi sunt temporare, teoria venitului permanent spune că impactul asupra consumului și, ca urmare asupra cererii agregate, va fi mic chiar În prezența efectelor generate de existența lichidităților. Deși prezintă o mare de incertitudine, revizuirea literaturii de-a lungul anilor sugerează că tendința marginală de a consuma din astfel de plăti și de transferuri este de cel mult 0,3%, și că aceasta va depinde de timp, așteptări

Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]