2,625 matches
-
liber de "filologie comparativa" indo-europeană3, curs a cărui deschidere are loc la 14 octombrie 1874. O vreme acest curs este ținut gratuit de către Hașdeu. Abia în 1878, savantul devine titularul postului în cauză, pe care îl va deține până în 1901. Lingvistul român se face cunoscut și în străinătate, participă la diverse congrese și întreține o bogată corespondență cu unii dintre marii lingviști ai vremii: G.I. Ascoli, H. Schuchardt, Th. Benfey etc. Este ales ca membru al mai multor societăți și academii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
gratuit de către Hașdeu. Abia în 1878, savantul devine titularul postului în cauză, pe care îl va deține până în 1901. Lingvistul român se face cunoscut și în străinătate, participă la diverse congrese și întreține o bogată corespondență cu unii dintre marii lingviști ai vremii: G.I. Ascoli, H. Schuchardt, Th. Benfey etc. Este ales ca membru al mai multor societăți și academii din lume. Să remarcam, de pildă, ca la 4 februarie 1882, Hașdeu "fusese ales cu unanimitate de voturi membru al Societății
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Este ales ca membru al mai multor societăți și academii din lume. Să remarcam, de pildă, ca la 4 februarie 1882, Hașdeu "fusese ales cu unanimitate de voturi membru al Societății de lingvistică din Paris, la propunerea celor mai mari lingviști francezi ai timpului, Michel Bréal și Abel Bergaigne" (Poghirc, 1968, p. 68). Reputația științifică începe să i se consolideze și în țară, mai ales că Academia Română îl primește ca membru în 1877, după ce îl respinsese în 1869. Pentru capodoperă Cuvente
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
asupra căruia revine mereu cu o admirație nestăpânita este Herbert Spencer, căruia îi dedică cel de-al doilea volum al Istoriei critice" (Poghirc, 1968, p. 82)6. Deși componentă pozitivista a concepției sale filozofice este destul de clară, trebuie precizat că lingvistul român nu împărtășea întru totul ideile curentului pozitivist atunci la modă, dovadă că a și criticat uneori această orientare. El cultiva o formă specială de pozitivism pe care o numise "pozitivism istoric". 2.3. Un alt merit al lui Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
al lui Hașdeu este acela de a fi susținut necesitatea cooperării tuturor științelor, pe care le vedea prinse într-un fel de "solidaritate științifică universală". Este vorba, așadar, de ceea ce mai tarziu va primi denumirea de "interdisciplinaritate". Iată ce spunea lingvistul nostru într-un discurs de la 1880: "Istoricul și naturalistul, economistul și matematicianul, linguistul și filozoful, nicio specialitate nu se mai poate baricada în propria să sfera, fără a fi silită să ia mereu câte ceva de la toate celelalte și să le
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în special din textele vechi, informații referitoare la viață, cultura, relațiile sociale și familiale, economice, politice și religioase etc., ale mediului în care textele înseși au fost scrise sau ale celui la care acestea se referă. Cu alte cuvinte, în timp ce lingvistul consideră în general textele numai că fapte lingvistice, ca fenomene de limbaj, pe filolog textele îl interesează că documente de cultură și istorie" (Coseriu, 1951/1999, p. 14). 2.7.3. Fără îndoială, Hașdeu este omul distincțiilor și al clasificărilor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
primele două discipline deosebite de Hașdeu (de vreme ce el nu plecase de la aceleași criterii că și Coșeriu). În orice caz, Hașdeu imaginase, pesemne, ansamblul științelor filologice asemeni unei structuri arborescente, cu multe ramificații (după cum Schleicher, specialist în botanica înainte de a deveni lingvist, reprezentase înrudirea limbilor sub forma unui arbore). Ca să ajungem, de pildă, la fonologie, este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie clasică; cea dintâi se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
orientarea glosematica a lui Hjelmslev spunea că: Cine cercetează limba că "formă pură", care se manifestă mai mult sau mai putin întâmplător într-o anumită substanță, tratează limba că pe un obiect formal" (ibid.). Despre cele două (tipuri de) teorii lingvistul român afirmă, totuși, că nu sunt false, ci inadecvate, din cauza "parțializărilor" operate în obiectul investigat. 2.9. Cu diverse ocazii, mai mulți lingviști contemporani au subliniat actualitatea unora dintre distincțiile și conceptele teoriei lingvistice hasdeiene (vezi, printre alții, Wald, 1963
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
o anumită substanță, tratează limba că pe un obiect formal" (ibid.). Despre cele două (tipuri de) teorii lingvistul român afirmă, totuși, că nu sunt false, ci inadecvate, din cauza "parțializărilor" operate în obiectul investigat. 2.9. Cu diverse ocazii, mai mulți lingviști contemporani au subliniat actualitatea unora dintre distincțiile și conceptele teoriei lingvistice hasdeiene (vezi, printre alții, Wald, 1963; Vasiliu, 1978; Urițescu, 1988; Berejan, 2002/2005). Pentru Cicerone Poghirc (1968, pp. 108-126), ca și pentru lingvistică modernă, din multitudinea aspectelor abordate de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și contribuțiile și precizările pe care Hașdeu le-a adus cu privire la metodologia cercetării lingvistice, la fonetica, la problema "amestecului limbilor", la cea a idiolectelor, la cea a limbii naționale, dar și la cea a argoului și a jargonului. În plus, lingvistul român s-a arătat preocupat, pe urmele lui Humboldt, si de caracterul sistemic al limbii, dar plecând de la G. Vico și de originea graiului omenesc. Nu în ultimul rând, Hașdeu a examinat în mod constant, pe de o parte, raportul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
toate implicațiile ce decurg de aici, in primul rand, studierea fenomenelor lingvistice în legătură cu istoria poporului respectiv și, în al doilea rând, în circulația lor în grâi. În același timp, raportându-se la W. von Humboldt, unul din precursorii lingvisticii moderne, lingvistul român sublinia "Orice limbă este un tot armonios, în care toate se află în cea mai strânsă corelațiune" [Hașdeu, 1881/1984, p. 62], idee ce va deveni unul din conceptele centrale ale structuralismului, fundamentat de F. de Saussure. Această și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Cu prilejul cercetării ideilor lui Hașdeu despre noematologie, voi expune într-o manieră mai mult sau mai putin sintetică și conținutul întregului studiu. Cu toate acestea, voi fi nevoit să reiau unele idei (și chiar citate deja date) ale ilustrului lingvist român și în partea rezervată celeilalte probleme, referitoare la clasificarea subdisciplinelor lingvistice. Dificultatea textului scris de Hașdeu rezidă, în unele locuri, și într-o extraordinară concentrare. În prezentarea ideilor sale, autorul este foarte concis, renunțând aproape complet la exemplele lămuritoare
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
inclusă ulterior în "Columna lui Traian", reapărută în 1882, sub titlul comun Studie de stiință limbei: Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticii comparative [...], si Laletica sau fiziologia sonurilor [...]" (ibid.). Totuși, ceva mai încolo, căutând să evalueze "în ce măsură marele lingvist și filolog, ajuns la apogeul gloriei științifice, și-a îndeplinit intențiile, pe de o parte, de a continua Principiele de linguistica, iar pe de alta, de a contura o Istorie a limbii române", lingvistul bucureștean admite că cele două studii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
încolo, căutând să evalueze "în ce măsură marele lingvist și filolog, ajuns la apogeul gloriei științifice, și-a îndeplinit intențiile, pe de o parte, de a continua Principiele de linguistica, iar pe de alta, de a contura o Istorie a limbii române", lingvistul bucureștean admite că cele două studii (despre gramatică comparativa și despre laletică sau fiziologia sonurilor) corespund, cel putin parțial, primei direcții din planul anunțat, chiar dacă însuși supratitlul Studie de stiință limbei ar implica o anumita modificare a structurii schițate în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
implica o anumita modificare a structurii schițate în Principie de linguistica (ibid., p. 42). 3.2. De la noematologia lui Hașdeu la skeologia lui Coșeriu 3.2.0. După ce a fost publicată (în 1968), monografia scrisă de Cicerone Poghirc, B.P. Hașdeu. Lingvist și filolog, a fost caracterizată, în general, în termeni elogioși. Notă discordanta au făcut însă două recenzii (apărute în 1969)15 ce-l aveau că autor pe Iorgu Iordan, care (și cu alte ocazii, de altfel) a încercat să minimalizeze
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mă ocup în acest material de natură exegetica. Este vorba despre propunerea pe care Hașdeu a făcut-o cu privire la întemeierea unei științe lingvistice, noematologia, propunere care anticipează un alt proiect științific, de data mai recentă, skeologia, aparținându-i unui alt lingvist român genial, Eugeniu Coșeriu. Așa cum se întâmplă în asemenea demersuri recuperatorii (și, mai ales, fiindcă teoria coșeriană este insuficient cunoscută la noi), se cuvine să procedăm invers: trebuie să începem cu prezentarea chestiunii pe care o căutăm la precursori, adică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mea, C.M.). Chiar dacă o astfel de disciplină reprezintă în continuare un deziderat, în lucrările lui Coșeriu vom întâlni, totuși, numeroase exemplificări ce țin de această skeologie lingvistică, mai ales în locurile în care savantul a combătut confuziile pe care unii lingviști le fac între cuvinte și lucruri, între cunoașterea limbii și cunoașterea lucrurilor (sau a credințelor și ideilor adevărate sau false referitoare la "lucruri"). De pildă, Coșeriu îl menționa în prelegerile sale pe K. Vossler care susținuse că un cuvant precum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lingvisticii aplicate ar exista (sau ar fi justicate) o lingvistică medicală și o lingvistică agricolă, "dacă se apucă cineva a trage din analiza cuvintelor conclusiuni relative la istoria medicinei sau a agriculturei" (ibid., p. 20). Mai observa Hașdeu că majoritatea lingviștilor (printre care și Max Müller) "scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată"" (ibid., p. 21). Pe de altă parte, lingvistul român se arătă scandalizat de opinia lui W.D. Whitney, după care nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
istoria medicinei sau a agriculturei" (ibid., p. 20). Mai observa Hașdeu că majoritatea lingviștilor (printre care și Max Müller) "scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată"" (ibid., p. 21). Pe de altă parte, lingvistul român se arătă scandalizat de opinia lui W.D. Whitney, după care nu este nevoie ""de a se indică diferitele părți ale științei limbei și de a se preciza hotarele și relațiunile lor reciproce"" (ibid., p. 22). 3.2.2
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care nu este nevoie ""de a se indică diferitele părți ale științei limbei și de a se preciza hotarele și relațiunile lor reciproce"" (ibid., p. 22). 3.2.2.2. În consecință, după ce trece în revistă diverse propuneri (ale unor lingviști precum Schleicher, Pott, Haase, Baudouin de Courtenay, Heyse, Steinthal etc.) de divizare a linguisticei pure în mai multe sau mai putine ramuri, propuneri pe care le examinează critic, Hașdeu vine în partea a doua a articolului cu propriile distincții operate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
corecteze împărțirea cvadripartita pe care Schleicher a făcut-o în cadrul gloticii: fonologia, morfologia, ideologia (sau semasiologia) și sintaxa. Dat fiind faptul că însuși Schleicher susținea că "în producțiunea limbei sunt trei factori esențiali: son, forma și sens", Hașdeu consideră că lingvistul german, pentru a fi consecvent cu propriile distincții, ar fi trebuit să deosebească și alte discipline. De pildă, "admițând sintaxa, adecă doctrina proposițiunii, el a uitat lexiologia [sic], adecă doctrina cuvântului, λέξις, privit că ceva întreg, după cum că ceva întreg
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
doctrina proposițiunii, el a uitat lexiologia [sic], adecă doctrina cuvântului, λέξις, privit că ceva întreg, după cum că ceva întreg se privește în sintaxa proposițiunea" (Hașdeu, 1882a, p. 28). Dar nici împărțirea gloticii în cinci discipline nu i se pare suficientă lingvistului român; de aceea, el justifica necesitatea unei alte discipline, noematologia, pornind de la următoarele considerente: "Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala. O înțelegere mutuala se opera însă nu numai prin sensul cel expres care constituă obiectul semasiologiei, ci mai mult
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din limba chineză oferit de Hașdeu (exemplu care nu se gaseste la Bréal) este de o însemnătate excepțională. În ale sale Principes de syntaxe fonctionnelle (1989), Coșeriu pornește de câteva exemple similare (din limbi exotice, cu precădere) date de unii lingviști germani (W. von Humboldt, H. Steinthal, F.N. Finck) pe care ii cunoștea bine și Hașdeu. Aceștia au folosit un procedeu (pus în practică de spaniolul Lorenzo Hervás în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) menit "să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
au folosit un procedeu (pus în practică de spaniolul Lorenzo Hervás în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) menit "să arate" diversitatea organizării semnificatului gramatical în diferite limbi, si anume "traducerea literala". Humboldt este cel dintâi lingvist care a semnalat, subliniat și justificat în mod explicit această diversitate a limbilor în ceea ce privește conținutul lor gramatical. Apoi, pe linia lui Humboldt, H. Steinthal are meritul de a fi făcut strict distincția dintre conținutul gândit (și comunicat) și conținutul gramatical
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
unitare este unul admirabil chiar și astăzi. 3.2.3. După cum s-a observat deja, Hașdeu l-a indicat pe Michel Bréal ca punct de plecare pentru determinarea obiectului noematologiei. În consecință, este absolut necesar să vedem ce a spus lingvistul francez în această privință în amplul articol Leș idées latentes du langage, bazat pe o prelegere ținută în 1868 la Collège de France. 3.2.3.1. Încredințat că "le langage laisse une part énorme au sous-entendu", Bréal a decis
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]