4,823 matches
-
ființa prin cuvânt“, degrevează limbajul de funcția prag ma tică, reducândul la nuclee de semnificații. Eu consider că înțelegerea profundă a acestor semnificații nu poate fi obținută fără explorarea straturilor de adâncime ale textului, fără aplicarea unor concepte din sfera lingvisticii, a teoriei literare, a stilisticii. O realitate incontestabilă este faptul că limbajul poetic, esențial ambiguu, operează prin sugestie și simbol, prin sensuri conotative, metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
națională și cea din științele spiritului -, "disciplinele umaniste emigrează din zona filozofiei sistematice, la început ca discipline istorice, spre a se reorganiza abia mult mai târziu, ca discipline empirice, după modelul științelor naturii"19. Așa se întâmplă, de pildă, cu lingvistica. (În capitolul III vom vedea în ce măsură modelul științelor naturii este aplicabil științelor spiritului.) Schnädelbach consideră că o altă consecință a "iluminismului istorist" este apariția conștiinței istorice. Urmărind aserțiunile lui Dilthey, suntem îndreptățiți să credem că lucrurile stau mai degrabă invers
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prezentă în studii antropologice și etnologice, îl vedem aici pe un Lévi-Strauss) și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză politică dincolo de "luptele istorice", îl sesizăm aici pe un Fukuyama). Limbajul imemorial este o iluzie a filosofiei, a antropologiei, a lingvisticii și a politologiei moderne. Nu există limbaj "descarnat" de istorie. În timp ce nebunia s-a conturat, tot mai evident în secolul al XIX-lea, ca obiect de percepție pentru noile empiricități, nerațiunea "devine din ce în ce mai mult simplă putere de fascinare"52, prezentă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un mod sublim și singular al unui om contemporan se află dincolo de cuvinte, dincolo de vreun decizional politic, dincolo de vreun normativ arbitrar, pus la cale de intelocrați. Există un om, pe care nimeni nu-l vede: nici istoria, nici filosofia, nici lingvistica. Existența acestui mare anonim este, într-un fel, echivalentă cu invazia mașinii Politikului în viața cotidiană modernă. Omul e o invenție nu doar pentru seriile de discursivizări moderne despre el ("științe umane", spune Foucault). Omul modern este o invenție dintr-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de întrebări: Ce sunt reprezentările? Ce funcție au reprezentările în organizarea cunoașterii? Teoria reprezentării ar fi de dorit să țină cont de cele două tipuri esențiale de reprezentări: 1) plastică, specifică artelor figurative, ce are drept fundament epistemic asemănarea; 2) lingvistică, specifică limbajelor, discursurilor, textelor, ce se instituie prin diferență. Dacă în artă sau în teoria artei reprezentarea plastică este preocupată de seriile de corespondențe care se pot stabili între figuri și între tehnici de figurare, în domeniile analizei limbajului, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
preocupat de tehnica în sine de a spune. Se gândește pe el însuși într-o hegemonie a reprezentărilor. Prin opera lui Velázquez și a lui Vermeer van Delft, reprezentarea plastică primește o nouă funcție, într-un fel similară cu cea lingvistică, devenind esențială, nu atât pentru lucrurile și oamenii ce sunt reprezentați, cât pentru ea însăși. De la Velázquez și Vermeer van Delft, reprezentarea plastică trăiește prin tehnica ei de a reprezenta. Ea este un dincolo de figurativ. Cele două reprezentări, deși sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Platitudinile empirice, "banalitățile" istoriilor descriptiv-arhivistice ne ajută să avansăm teorii, adică să devenim "analitici". Ele nu sunt fără valoare. În acest mod a fost posibilă o teorie economică progresistă, una a vieții și mai multe ale limbajului. Economia politică, biologia, lingvistica și filosofiile moderne ale limbajului s-au născut ca "o completare" la aceste noi empiricități. Prin "împrumutarea" unor tehnici și modalități de analiză, științele dedicate celor trei empiricități pluralizează și dezvoltă cunoașterea. De exemplu, întoarcerea teoriei economice spre muncă și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Nu au același regim de constituire în raport cu societatea și cu oamenii. În timp ce cunoașterea istorică vizează acțiuni și fapte, care se pot sesiza din relațiile oamenilor între ei și cu lucrurile; vizează un dat istoric, care, evident, comportă o structură "secret lingvistică". Această structură secret-lingvistică se interpretează între concretul activității umane și celelalte cunoașteri umaniste (literatura, filosofia, psihologia, sociologia, etnologia, antropologia, teoria lingvistică și cea politică etc.); în sfârșit, vizează limbaje în sine și derivatele lor (noi concepte, noi idei, noi sensuri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
doctrinară a acestuia; 2) a adoptat ideea de "tablou", specifică Luminilor și Pozitivismului, în prezentarea istoriilor sale, dar a făcut-o într-o manieră clar-obscură. Acest "pozitivist neașteptat"229 a întors pe dos fața filosofiei (îndeosebi a ontologiei heideggeriene), a lingvisticii postbelice, atot-hegemonice, și a istoriilor în cheia unui pozitivism obedient politic și redundant la nivelul tehnicilor de figurare. Istoria și partizanatul politic nu se admit decât în cazul Curții și al saloanelor sale politicianiste. Însă istoria are o funcție ideologică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault sunt dure: "distrugător al istoriei"233, "critic absurd"234, "structuralist iresponsabil" pentru că "subminează autoritatea științei" prin evidențierea "naturii arbitrare a sistemelor clasificatoare și a metodologiilor științei"235. Evident ca acel Hayden din anii '70, fascinat de tipologii și de lingvistică, nu se mai regăsește integral (tematic și discursiv) în Hayden White din timpurile noastre. Hayden White a "subminat" autoritatea științei cu mult mai multă persuasiune retorică decât a făcut-o Foucault, care o ia așa cum era/este la acele momente
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
the order of words in the human sciences"236. Cartea lui Foucault are și o intrigă, pe lângă stilistica sa. Intriga e legată de formarea, de existența modernă și de funcționalitatea politică a limbajului în raport cu formarea cunoașterilor disciplinare moderne (economia, demografia, lingvistica, analiza politică și antropologică, istoria ca disciplină universitară etc.). Foucault nu atacă atât istoria, cât modul politic de constituire a disciplinelor moderne, arătând astfel politica din interiorul cunoașterii moderne. Acest "antiistoric"237, "antirealist"238 și "antiumanist" cu scrisul său "extraordinarily
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Hayden White la adresa realismului istoriografic occidental, la adresa neopozitiviștilor analitici are un destin ironic, din moment ce Metahistory a avut drept scop "to deconstruct a mythology, the so-called science of history"249, iar cartea în cauză a dus la întemeierea unor "auxiliare" ale lingvisticii și semanticii istoriografice, pe baza unor pattern-uri de "știință" a lingvisticii. Tropologia și metaistoria sunt, par excellence, domenii cu iz de știință, având drept suport gândirea tipologică și analize de tip lingvistic. Hayden a așezat activitatea istoriografilor (acei analiști
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ironic, din moment ce Metahistory a avut drept scop "to deconstruct a mythology, the so-called science of history"249, iar cartea în cauză a dus la întemeierea unor "auxiliare" ale lingvisticii și semanticii istoriografice, pe baza unor pattern-uri de "știință" a lingvisticii. Tropologia și metaistoria sunt, par excellence, domenii cu iz de știință, având drept suport gândirea tipologică și analize de tip lingvistic. Hayden a așezat activitatea istoriografilor (acei analiști ai scrisului istoric) într-un gen predilect al literaturii, cu toate că tropologia și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoric) într-un gen predilect al literaturii, cu toate că tropologia și metaistoria au încorporate în ele, prin metode și tehnici de analiză, aspirația științifică și occidentală a unui ceva mai înalt în domeniul cunoașterii istorice. Nu credem în mitologia științifică a lingvisticii, la fel cum respingem pe toate fronturile (pe cel epistemologic, pe cel lingvistic, cultural, politic) iluziile unei plasări al istoriei printre "științe" sau printre "literaturi". Pe scurt, istoria e invincibilă în raport cu structurile politice, unică în raport cu structurile discursive, indestructibilă în relație
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al unei civilizații străvechi care, prin excepționala putere de a fi dăinuit neștirbită în prezent, este aptă de a oferi un viitor Europei. Cele patru mari capitole ale cărții pivotează în jurul analogiilor fecunde între gramatica indiană și civilizațiile indo-europene, între lingvistica și filosofia limbajului; aprofundările predilecte autorului abordează aplicat și convingator domeniile semanticii și logicii simbolice, specifice tradiției gramaticale indiene (cele trei nivele ale sanscritei, filosofia marilor întemeietori-gramaticieni Panini, Patanjali ș,a,) și cu precădere conceptele vak-sabda-sphota. Eseistul și gânditorul Morretta
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se poate ști din marile scrieri istorice (Montesquieu, Gibbon etc.), dar și din creații literare ca aceea a lui Byron ("O, Romă! O, patria mea!") sau Goethe, pentru a nu aminti decât două nume dintr-o lungă serie. Arheologia, istoria, lingvistica dau seama de imensa moștenire. Dreptul și filosofia nu mai puțin. Latinitatea indică o sinteză în care aculturația lingvistică ocupă un loc eminent, dar nu exclusiv. Este vorba de un proces istoric de lungă durată, a cărui substanță reală diferă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Ioana, Limba și literatura română, manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, 2007. 8) Got, Miorița, Lungu, Rodica, Literatura română, Editura Nomina, 2007. 9) Saussure, Ferdinand de, Două perspective înnoitoare asupra limbii și comunicării lingvistice, din vol. Manual de lingvistică generală de Emil Ionescu, Editura All, București, 1992. 10) Șindrilaru, Florin (coord.), Dicționar de personaje literare din proza și dramaturgia românească pentru clasele a IX-a-a XII-a, ediția a IV-a, Editura Paralelă 45, 2008. 11) Șindrilaru, Florin
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Irena Chiru, Comunicare interpersonala, Editura Tritonic, 2009, p. 108. 2 Caius Dragomir, Argument pentru o estetică a științei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p.130. 3 Ferdinand de Saussure, Două perspective înnoitoare asupra limbii și comunicării lingvistice, din vol. Manual de lingvistică generală de Emil Ionescu, Editura All, București, 1992, p. 68. 4 Matei Călinescu, A citi, a reciti. Către o poetica a (re) lecturii, Editura Polirom, 2003, p. 31. 5 Michel Foucault, Ordinea discursului. Un discurs despre discurs, traducere de Ciprian
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care va avea consecințe asupra întregului sistem ecologic al mărilor. Și când te gândești că toate acestea se întâmplă pentru că propriile noastre fantasme de prădători ai naturii s-au fixat asupra unei imagini: dantura rechinului... ". Lumea pinguinului "Conform descoperirilor din lingvistica structurală, cuvântul nu semnifică în sine. El are sens doar în virtutea faptului că este distinct de un alt cuvânt. Negativitatea este o invenție a vieții inteligente. Doar pentru că negativitatea funcționează, putem recunoaște un sunet din alte mii de sunete. După
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Agricultură 1 14.1. Romanian agricultural research 15. Nanotehnologie 1 15.1. Digest journal of nanomaterials and biostructures 16. Botanică 1 16.1. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca 17. Sociologie 1 17.1. Revista de Cercetare și Intervenție Socială 18. Lingvistică 1 18.1. Revue Roumaine de linguistique 19. Biologie 1 19.1. Romanian Journal of Morphology and embriology 20. Științe politice 1 20.1. Romanian Journal of political science 21. Geografie 1 21.1. Transilvanian Review 22. Administrație Publică 1
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
România, 5 mari domenii (medicina, matematica, informatica, fizica, chimia) dețin supremația în ceea ce privește revistele recunoscute ISI, având un procent de 61%, iar restul de șaptesprezece domenii (industria textilă, mediu, economie și informatică, religie, filosofie, economie, biotehnologie, zoologie, agricultură, nanotehnologie, botanică, sociologie, lingvistică, biologie, științe politice, geografie, administrație publică) au doar 39% din totalul acestor reviste. În plus, există o serie de domenii care nu sunt deloc reprezentate în peisajul revistelor ISI din România. Acest fenomen nu trebuie tratat cu ușurință. Deși numărul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
special a gândirii logice, raționale, iar procesul de predare-învățare a limbii române nu face excepție. După cum sublinia H. Wald, cunoașterea umană trece printr-un salt calitativ de la oglindirea senzorială,individuală, la reflectarea superioară, rațională a 4 Academia R.S.R. Institutul de lingvistică, "Dicționarul explicativ al limbii române", DEX, Editura Academiei R.S.R., București, 1975, p.374. 5 Al. Roșca și colectivul, "Psihologie generală", Editura didactica și pedagogică, București, 1986, p.375. 13 generalului, și aceasta deoarece dacă omul nu știe ce este lucrul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
un conținut de cunoaștere și unul afectiv, o formă logica și una extralogică, și o expresie lingvistică. "Conținutul de cunoaștere constă în reflectarea unui raport, forma logica este structura pe care o capătă în gândire această reflectare, iar expresia ei lingvistica nu este altceva decât aspectul sensibil al propoziției"38 Raportul dintre propoziție și judecată seamănă mai mult cu raportul dintre un întreg și o parte a sa, decât cu raportul dintre o formă și conținutul sau. Judecataforma logică a înțelesului
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
55 Ibidem, op.citată, p.42. 56 Al.Roșea și colectivul. „Psihologie generală", „Editura Științifică”, București, 1964, p.283. 38 Știința care studiază cunoașterea practică a limbilor, cercetarea istoriei lor, dialectologia și alte aspecte legate de limbă și limbaj este lingvistica. Această știință are o îndelungă dezvo1tare, și de aceea în acest capitol ne vom opri doar la diferite momente ale istoriei lingvisticii care ni s-au părut mai importante, spre a scoate în evidența felul cum, de-a lungul timpului
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
studiază cunoașterea practică a limbilor, cercetarea istoriei lor, dialectologia și alte aspecte legate de limbă și limbaj este lingvistica. Această știință are o îndelungă dezvo1tare, și de aceea în acest capitol ne vom opri doar la diferite momente ale istoriei lingvisticii care ni s-au părut mai importante, spre a scoate în evidența felul cum, de-a lungul timpului, a fost interpretat raportul dintre limbă și gândire. Cele mai vechi lucrări cu privire la limbă au fost alcătuite în India, cunoscută fiind „Vedele
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]