48,552 matches
-
are legătură cu soluționarea cauzei [...]“, precum și cele ale art. 29 alin. (3) din aceeași lege, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. ... 20. Curtea observă că obiectul litigiului cu a cărui soluționare a fost învestită instanța care a sesizat Curtea se referă la un contract de credit care a fost încheiat înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarea excepției invocă neconstituționalitatea art.
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
cele anterior expuse, Curtea constată că mecanismul procedural reglementat de legiuitor nu pune în discuție în niciun fel condițiile de drept substanțial ce trebuie avute în vedere la depunerea notificării, ci stabilește un echilibru procedural corect între părțile aflate în litigiu, cu respectarea principiului proporționalității ce trebuie să caracterizeze orice măsură etatică în domeniul proprietății private. ... 39. Totodată, Curtea reține că Legea nr. 77/2016, în interpretarea obligatorie dată prevederilor acesteia de către instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 623 din
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut la alin. (1) sub condiția depunerii documentelor necesare stabilirii răspunderii și cuantificării prejudiciului sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească; documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F. (5) Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește integral obligațiile în termenul prevăzut la
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de suma neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii. (6) În cazurile privind vătămările corporale și daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitățile și plata acestora sunt stabilite de către instanța judecătorească. ... 9. Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
întârziere prevăzute de O.U.G. nr. 54/2016. ... 16. În plus, prima instanță a apreciat că, în situația în care despăgubirea are caracter litigios, penalitățile de întârziere pot fi acordate începând cu a 11-a zi de la data soluționării definitive a litigiului, iar nu din ziua producerii accidentului. ... 17. Reclamanții au declarat apel împotriva sentinței primei instanțe prin care au solicitat schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii în tot a acțiunii, inclusiv a capătului de cerere accesoriu privind dobânda legală penalizatoare. ... 18
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
fundamentul acestora. ... 64. Întrebarea instanței de trimitere vizează de fapt, prin solicitarea identificării „unui drept de opțiune a părții“, pe care nu îl poate încadra dintru început în una dintre cele două reglementări pe care le indică, stabilirea normei aplicabile litigiului, operațiune care îi incumbă însă și de care nu se poate deroba apelând la mecanismul hotărârii preliminare, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
în termenii sesizării, ar presupune, în realitate, identificarea actului normativ aplicabil în funcție de pretenția părții referitoare la dobânzile penalizatoare, aspect care este în mod necesar legat de limitele învestirii, fiind, ca atare, în competența exclusivă a judecătorului care soluționează litigiul, potrivit art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă și, respectiv, principiilor devoluțiunii din apel. ... 67. De aceea, se constată că întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se circumscrie necesității unei interpretări in abstracto a unor
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a reținut, de exemplu, prin Decizia nr. 5.103/2011, că „aplicarea metodei de interpretare logico-sistematică a legii (...) conduce la concluzia (...) în sensul că noțiunea de «cauză» se referă la litigiile «de fond», iar nu și la incidentele ivite în cursul soluționării acestora, precum recuzarea judecătorilor. ( ...) Doctrina procesual-civilă definește abținerea și recuzarea drept incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanței învestite cu soluționarea unui litigiu, fără a le conferi identitatea unui
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
noțiunea de «cauză» se referă la litigiile «de fond», iar nu și la incidentele ivite în cursul soluționării acestora, precum recuzarea judecătorilor. ( ...) Doctrina procesual-civilă definește abținerea și recuzarea drept incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanței învestite cu soluționarea unui litigiu, fără a le conferi identitatea unui proces de sine stătător. ( . ..) “. În același sens, Curtea Constituțională a reținut prin Decizia nr. 366 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 23, că „cererea de recuzare nu vizează fondul cauzei“. ... 28. Cu privire la
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
instrumente juridice interne și internaționale, garanții între care se numără și termenul rezonabil, care ar putea fi afectat prin aplicarea rigidă a repartizării aleatorii, exclusiv în sistem informatic, pentru orice tip de cerere accesorie sau incidentală ivită în cursul unui litigiu. “ ... 29. Considerentele citate se referă la interpretarea și aplicarea legii realizată de o instanță de judecată, iar nu, în sine, la constituționalitatea dispozițiilor legale. Curtea a apreciat însă că sunt relevante în cauză, deoarece raționamentul logico-juridic pe care îl enunță
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
nejustificată sau chiar blocarea activității de judecată. Tocmai de aceea, o anumită flexibilitate este de dorit, câtă vreme nu afectează principiile de înfăptuire a justiției în substanța lor - în speță, câtă vreme nu este pusă în discuție repartizarea aleatorie a litigiilor „de fond“. Or, din acest punct de vedere, Curtea a observat că, potrivit art. 110 alin. (2) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 mai 2001, Curtea a stabilit că deciziile pronunțate în cadrul soluționării excepțiilor de neconstituționalitate nu produc doar efecte inter partes, așadar, numai față de părțile din litigiul aflat pe rolul instanțelor de judecată, ci ele au efecte erga omnes, față de toate subiectele de drept, iar aceasta rezultă chiar din esența controlului de constituționalitate, astfel că, după ce a constatat neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea accesului la justiție și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu și se află într-o dificultate materială. În ceea ce privește critica referitoare la limita instituită de legiuitor pentru acordarea ajutorului public judiciar, respectiv faptul că aceasta nu este corelată cu salariul minim pe economie, Curtea a observat că aceste
DECIZIA nr. 156 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256525]
-
învederat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea accesului la justiție și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu și se află într-o dificultate materială. Astfel, prin Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 4 aprilie 2016, paragraful 16, Curtea a reținut că prin art. 9 din
DECIZIA nr. 156 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256525]
-
al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă transpunerea în planul legislației interne a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătățirea accesului la justiție în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistența judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze. Scopul acestei reglementări este prevăzut la art. 1 și constă în „asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la
DECIZIA nr. 156 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256525]
-
art. 31 alin. (1^3) și (1^4) și ale art. 32 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Raul Adrian Șandru cu prilejul soluționării recursului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“. ... 4. Prin Încheierea din 5 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 778/118/2020, Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Marian Enache întro cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“, respectiv „obligarea la acordarea compensației lunare pentru chirie în cuantumul prevăzut de lege în vederea achitării ratei aferente creditului contractat de reclamant pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul introducerii plângerii prealabile, respectiv 6.08.2019, până la achitarea
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) teza I din Legea nr. 360/2002. Excepția a fost ridicată de Steliana-Maria Moldovan într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici statutari (acordarea compensației lunare pentru chirie, în vederea achitării ratei/a unei fracțiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar). ... 6. Prin Încheierea din 7 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.509/86/2019, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
nr. 775/118/2020, Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002. Excepția a fost ridicată de Janina Teodorescu într-o cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“, respectiv „obligarea la acordarea compensației lunare pentru chirie în cuantumul prevăzut de lege în vederea achitării ratei aferente creditului contractat de reclamant pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul introducerii plângerii prealabile, respectiv 6.08.2019, până la achitarea
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018. Excepția a fost ridicată de Viorel-Laurențiu Olaru într-o cauză având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“, respectiv „obligarea la acordarea compensației lunare pentru chirie în cuantumul prevăzut de lege în vederea achitării ratei aferente creditului contractat de reclamant pentru achiziționarea unei locuințe începând cu momentul introducerii plângerii prealabile, respectiv 13.09.2019, până la achitarea
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu poate face obiectul unui control de constituționalitate. Astfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale să interpreteze și să aplice dispozițiile legale criticate, acesta fiind atributul instanțelor judecătorești, care, în caz de litigiu, prin analiza elementelor de fapt și de drept specifice fiecărei cauze, au competența de a verifica îndeplinirea tuturor condițiilor legale pentru acordarea compensației lunare pentru chirie. ... 36. Faptul că unele instanțe judecătorești recunosc dreptul la compensația lunară pentru chirie polițiștilor
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
Curtea constată că nu poate fi reținută o asemenea critică de neconstituționalitate, în condițiile în care în procedura contenciosului administrativ este reglementată doar calea de atac a recursului, astfel că, prin ipoteză, nu pot face obiect al revizuirii, în cadrul litigiilor de contencios administrativ, hotărâri judecătorești de tipul celor avute în vedere de autorul excepției, fiind, așadar, impropriu să se aducă în discuție o cale de atac inexistentă. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că opțiunea legiuitorului de a
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
Curtea observă că aceasta este formulată prin prisma modului de aplicare în cauză a legislației incidente. Aspectele semnalate de autorul excepției țin de circumstanțele concrete ale cauzei, reprezentând elemente de fapt specifice situației analizate de instanța judecătorească învestită cu soluționarea litigiului, neputând să fie convertite în critici de neconstituționalitate. Interpretarea și aplicarea în cauză a prevederilor celor două regulamente europene referitoare la acordarea unor subvenții agricultorilor și la posibilitatea îndepărtării sancțiunii reducerii cuantumului acestora sau chiar a excluderii de la acordare
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
pct. 30-31, CEDO 2006-XIV]. ... 50. În speță, constată că, potrivit art. 322 din Codul penal, reclamanții erau expuși riscului de a primi o pedeapsă cu închisoarea pentru participarea la o încăierare (supra, pct. 28). Observă, de asemenea, că amenda în litigiu a fost dispusă în temeiul unei norme de drept enunțate în Codul penal (supra, pct. 29). Scopul acestei norme este de a asigura ordinea publică prin sancționarea încăierărilor. Ca atare, se adresează tuturor cetățenilor, nu unui grup specific cu un
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
publice aferente operațiunilor pentru care termenul prevăzut la art. 65 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/1.060 s-a încheiat; ... b) imobilele trebuie să fie libere de orice sarcini sau interdicții ce afectează implementarea operațiunii și să nu facă obiectul unor litigii privind dreptul invocat de către potențialul beneficiar, aflate în curs de soluționare la instanțele judecătorești, la momentul depunerii cererii de finanțare. ... (2) În cazul operațiunilor finanțate prin Fondul social european Plus contribuția în natură trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la
HOTĂRÂRE nr. 873 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257360]