9,030 matches
-
momentul în care vom supraveghea aproape orice punct de pe suprafața pământului cu un senzor și, probabil, nu doar cu unul singur. Putem să facem fotografii detaliate de la distanțe foarte mari, să detectăm sursele de căldură prin dispozitive cu infraroșu, să localizăm cu exactitate metalul cu detectoare magnetice, să facem diferența între obiecte care abia se mișcă și unele imobile cu ajutorul radarelor Doppler, să folosim radarul pentru a detecta obiecte care sunt acoperite sau ascunse în întuneric, să interceptăm prin toate mijloacele
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pe scena teatrului din Iași, precum și în turneele diverselor trupe care străbăteau țara. Piesele lui se aflau în repertoriu și către 1870, ba chiar și în 1875, când la Iași i se reprezenta melodrama Dracul și ciobanul sau Fluierul fermecat, localizată după un text francez. Debutase în ianuarie 1844 cu Ionică, dragul mamei, de asemenea melodramă, probabil originală, oricum atingând realitățile sociale și preocupările protipendadei moldovenești de atunci. În această piesă, cu replică vie și lovituri de teatru atent pregătite, sunt
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
literară a lui Zaharia sunt două opere în care el apără creștinismul. Amândouă ne-au parvenit în forma originală în limba greacă. Cea mai vestită este Discuția în contradictoriu cu filosofii în legătură cu creația lumii, un dialog scris la Berit și localizat tot aici. În această scriere, Zaharia apără doctrina creștină a facerii lumii de către Dumnezeu polemizând cu un elev al neoplatonicului Amonios din Alexandria, care, în conformitate cu doctrina acelei școli filosofice, considera că lumea este coeternă cu Dumnezeu. În acest dialog vorbește
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Lengyel, Bernard Shaw, Ad. L’Arrouge, Alfred Căpuș, Fr. Förster, Ludwig Fulda, E. Grenet-Dancourt, Eugène Labiche, Gustave Lemoine, Paul Lindau, Bernard Lopez ș.a.), librete de operă și opereta (semnate de Henri Chivot, Henri-Alfred Duru, Henri Meilhac, A. Millaud ș.a.), a localizat numeroase piese (după Alexandre Bisson, Fr. Schönthan, O. Blumenthal, G. Kadelburg, G. Moser). Împreună cu I.L. Caragiale localizează piesă La ofițerul stării civile. În teatrul românesc, G. a însemnat o întreagă epoca. Traduceri: Ferenc Molnár, Diavolul, București, 1909. Repere bibliografice: Victor
GUSTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287389_a_288718]
-
Lemoine, Paul Lindau, Bernard Lopez ș.a.), librete de operă și opereta (semnate de Henri Chivot, Henri-Alfred Duru, Henri Meilhac, A. Millaud ș.a.), a localizat numeroase piese (după Alexandre Bisson, Fr. Schönthan, O. Blumenthal, G. Kadelburg, G. Moser). Împreună cu I.L. Caragiale localizează piesă La ofițerul stării civile. În teatrul românesc, G. a însemnat o întreagă epoca. Traduceri: Ferenc Molnár, Diavolul, București, 1909. Repere bibliografice: Victor Bumbești, Paul Gusty, București, 1964; Massoff, Teatr. rom., III, passim, IV, passim; Ist. teatr. Rom., ÎI, 396-402
GUSTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287389_a_288718]
-
alt roman, intitulat Bancherul cu părul de aur, este publicat parțial în foiletonul „Calendarului” (1932-1933). Semnătura lui H. se mai întâlnește în 1942, sub o nuvelă, în ziarul „Bacăul” și în 1946, sub două articole politice, în „Drumul nostru” (București). Localizate în spațiul rustic al Țării de Jos, în preajma Prutului, cele mai izbutite nuvele din Minunea au în centrul lor coagularea unei obsesii în jurul unui fapt real - „păcatul” unei fete ce se lasă sedusă de fiul arendașului (Copilul buruienilor), adulterul unui
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
mai largă. În primul rând, i se reproșează că prin operaționalizarea sa metodologică, el nu poate surprinde complexitatea identificărilor, situațiile în care persoanele preferă ca pe anumite dimensiuni să fie pe deplin masculine sau feminine, în timp ce pe altele să se localizeze androginic. De pildă, o femeie se poate gândi la ea însăși ca fiind ambițioasă și independentă (masculinitate în personalitate), extrem de feminină în felul cum arată (minionă și voluptuoasă) și să se identifice ca androgină în rolurile sociale (mamă grijulie și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la femei, dar îi caracterizează predominant pe bărbați. Mărind miza acestui fenomen, unii autori sunt de părere că beția bărbaților este mai mult o scuză a violenței familiale decât o cauză a ei și că resorturile reale ale agresivității sunt localizate în situația economică, cu precădere în șomaj (Bryjak, Soroka, 2001). Respectiva teză mi se pare nu numai falsă epistemic, ci și nocivă social. E adevărat că soluția structurală a reducerii multor rele sociale, inclusiv a violenței familiale, este eradicarea sărăciei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
definire mai specifică a lor și comparația cu situațiile când nu existau probleme sau când ele au putut fi depășite (Shazer, 1988). O altă direcție este aceea de a construi împreună cu familia o nouă perspectivă asupra problemei prin a o localiza în factori exteriori (White, Epston, 1990); dacă problema nu are cauze adânci în interiorul familiei, rezultă că printr-un efort concentrat al membrilor ei, ea va putea fi ocolită sau stabilizată. 9.3.1.2. Terapia familială structurală tc "9.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin urmare, comportament disfuncțional și probleme familiale; - scopul terapiei este de a modifica granițele și ierarhiile din sistemul familial (structura lui), astfel încât prezenta problemă să fie suprimată; - prin ședințele de terapie, folosindu-se întrebările, observația, jucarea de roluri familiale, terapeutul localizează punctul nevralgic (disfuncțional) al structurii familiei; - se utilizează ca tehnici terapeutice reîncadrarea (reframe) și mai ales restructurarea: adăugarea sau extragerea de subsisteme, implementarea de noi sarcini pentru a determina noi tranzacții și coaliții (subsisteme). 9.3.1.3. Terapia familială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la reorganizare la un nivel de performanță mai ridicat și mai complex. În era modernă, când distanțele erau Încă semnificative, timpul era mai abundent iar densitatea schimburilor mai mică, fluctuațiile de energie În orice parte a lumii erau În general localizate În impactul lor, rareori afectând Întreaga planetă. Lucrurile s-au schimbat Însă. Într-o economie globalizată În care spațiul și timpul sunt din ce În ce mai dense și totul este mai interdependent, orice eveniment care apare undeva În sistem poate afecta sistemul În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să le Însoțească. Astfel Încât dacă drepturile sunt universale, atunci, de asemenea, trebuie să existe un cod universal de moralitate care să le Însoțească. Problema În ceea ce privește noțiunile noastre curente de moralitate, cel puțin În Vest, este că sunt prea liniare și localizate pentru a condiționa un comportament ale cărui efecte sunt adeseori Îndepărtate, cu rază mare de acțiune și sistemice. Moralitatea occidentală derivă dintre cele Zece Porunci. Iudaismul, creștinismul și islamismul toate subscriu la ce am putea numi o moralitate bazată pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tablă; - așezarea grupului în formă de potcoavă pentru a putea, concomitent, să optimizăm interacțiunea între participanți și pentru ca aceștia să aibă un contact ușor și rapid cu textul scris pe flip-chart; - numerotarea fiecărei idei pentru a fi mai ușor de localizat și pentru a le folosi apoi pe toate drept repere în activitatea noastră; - atunci când se trece la o etapă ulterioară, trebuie să se păstreze la vedere fișele scrise până atunci, pentru a fi favorizate contagiunea ideilor și continuitatea; - în măsura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în 1808, din Florian (Galateea, rămasă în manuscris), apoi încearcă versiuni, care nu s-au păstrat, din Racine (Fedra) și Voltaire, ca mai târziu să transpună din romanticii apuseni și ruși, uneori chiar fără a indica autorul, adaptând liber sau localizând. În Fiica lui Deceval și Armin cântărețul (după Harfa eoliană a lui V. A. Jukovski) iubirea nefericită dintre Minvana și „cântărețul de soi, înjosit” are ca decor o Dacie legendară; Păgânul și fiicele sale, localizare a poemului Gromoboi al aceluiași
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
volumul Zvonuri din necunoscut (1921), sunt marcate de influențele parnasiano-simboliste specifice cercurilor frecventate (Macedonski, „Vieața nouă”). Unele par mici colecții de recuzită, mizând mai mult pe forța de iradiere a unor cuvinte și sugestii. Mirificul „departe” invocat de simboliști este localizat prin Saturn, în atmosfera căruia ar pluti câte un „Trup mlădios de Saturnină, ființă stranie stelară,/ Cu siluetă de femeie, țesută-n raza cea mai clară”. În alte fantezii câmpul poetic e traversat de figuri himerice, fiecare rostindu-și monologul
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
literară a lui Zaharia sînt două opere în care el apără creștinismul. Amîndouă ne-au parvenit în forma originală, în limba greacă. Cea mai vestită este Discuția în contradictoriu cu filozofii în legătură cu creația lumii, un dialog scris la Berit și localizat tot aici. în această scriere, Zaharia apără doctrina creștină a facerii lumii de către Dumnezeu polemizînd cu un elev al neoplatonicului Ammonius din Alexandria, care, în conformitate cu doctrina acelei școli filozofice, considera că lumea este coeternă cu Dumnezeu. La acest dialog participă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dovadă de memorie colectivă a originilor romane: a lansat această ipoteză Sextil Pușcariu, o întâlnim și la ultimii cercetători ai problemei (Stelian Brezianu). Realitatea sociolingvistică arată însă altceva: că romanofonii sud-dunăreni, ca și Românii din spațiul carpato-danubian, poartă denumiri strict localizate în spațiul românesc. în Miorița, �unu-i Ungurean, altul, Moldovan și altul Vrâncean", există Oșeni, Moți etc., tot astfel cum există �țări" (Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Hațegului etc.) - care dovedesc �risipirea" în colective restrânse, izolate a romanității românești. Tot
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
interzisă apoi pentru insultă la adresa justiției, Răzbunarea morților, jucată în 1854, Banul Craiovei, dramă istorică, Treisprezece septembrie 1848 (sau Santinela română, 1861), „tablou național”, Fanarioții, Dreptatea lui Mircea Vodă, pusă în scenă în 1865 de trupa Tardini-Vlădicescu. A tradus și localizat un mare număr de piese și vodeviluri, ca Pălăria de paie de Italia (Eugène Labiche și Marc-Michel), Moștenitorii (Adolphe Belot), Peticarul din Paris (Félix Pyat), Curierul din Lyon (Adolphe Philippe D’Ennery), Bertan matelotul, Benvenuto Cellini, Lady Melville, Mama vinovată
STANCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289863_a_291192]
-
legată de semnificația propriului ei destin. A fi singur, a fi rupt de lume, de celelalte persoane, echivalează cu o Închidere a existenței, care generează neliniștea. Iponhodria este forma somatică, așa cum grija, ca angoasă, este forma psihică a neliniștii. Iponhodria, localizată În sfera somatică a persoanei, este trăită În plan psiho-moral ca o suferință fizică. Persoana crede că este bolnavă. Suferințele sale sunt severe și prin aceasta se consideră condamnată. Ca și grija, care Închide sufletește persoana, ipohondria o Închide În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de aprobare și recompensă pentru faptele individului. Mergând mai departe cu analiza sentimentelor propusă de către T. Ribot, M. Scheler face o diferențiere În sfera acestora, remarcând existența a patru straturi sau niveluri ale sentimentelor, după cum urmează: aă Senzațiile, răspândite și localizate la periferia corpului sau În interiorul acestuia (durere, plăcere, cenestezii etc.Ă bă Sentimentele vitale, care aparțin organismului În Întregime (dezgust, răceală, tărie sau slăbiciune, calm sau tensiune, angoasă, sentimentul de bine și sănătate sau de rău și boală, satisfacțieă. Aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală pură. Starea de fericire se raportează la valorile morale supreme ale Binelui suveran. Ea este, În plan moral, opusul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este o stare interioară a ființei umane, un destin patic. Manifestările patice ale ființei umane, pe care le vedem În exteriorul acesteia sub formă de atitudini, acțiuni, conduite, suferințe psihomoral sau boli psihice, Își au sursa În individ și sunt localizate În dimensiunea spațiului sufletesc al acestuia. Ceea ce se vede În exterior sunt aspectele obiectivate ale destinului interior al persoanei umane. Ele schimbă aspectul persoanei În raport cu lumea, creând impresia că ne aflăm În fața unui individ schimbat. Dar această schimbare o vedem
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
recomandat ca diuretic În doze mici și care este eliminat prin urină, poate fi ușor detectat În conținutul acesteia. Dacă am avea cunoștințe vaste și despre re-agenții altor medicamente, așa cum avem despre arsenic, și dacă am ști unde să le localizăm acțiunea - adică În vasele sanguine sau la nivelul nervilor, În sistemul limfatic sau În țesutul celular, În fiere sau În vezică, În splină, ficat, la nivelul rinichilor, În stomac, poate chiar pe canalul intestinal -, atunci ar fi foarte probabil să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că boala apare ca o consecință a erupțiilor acute (În special pojar) prost tratate sau ca urmare a unei sperieturi bruște și a extenuării. După cauzele enumerate mai sus, virulența ei se acutizează treptat. Maladia poate fi recunoscută datorită zvâcnirilor localizate În spatele urechilor și În alte părți ale corpului, iar pulsul de la Încheietura mâinii poate fi perceput ceva mai sus decât de obicei. Ochii și picioarele sunt umflate, buzele devin palide, iar În momentul deplasării bolnavul prezintă o respirație astmatică Însoțită
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Csoma afirma că există În „Stangyur” (i.e. Tanjur), pe un spațiu de aproape 18 coli, un fel de pașapoarte pentru acei oameni pioși care doresc să viziteze Kala(p)sa, centrul Ïambhalei, pe care Kőrösi Csoma Îl numește „Ierusalimul budist”, localizat dincolo de Yaxartes (Amu Daria), „cel mai probabil În țara uigurilor”. Peste câțiva ani, Într-un studiu publicat de societatea asiatică al cărei bibliotecar devenise 1, Kőrösi Csoma nu mai repetă distanța mitică ce desparte teritoriile locuite de acest spațiu fabulos
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]