5,534 matches
-
sau celalalt indică existența credinței religioase sau, din contră, absența acesteia. Datele utilizate în analiză au fost furnizate de o serie de cercetări de tip cantitativ, sondaje de opinie, care au oferit date comparabile atât la nivel transversal, cât și longitudinal. Sursa principală de date au constituit-o Studiul Valorilor Europene (European Values Survey EVS3) și Studiul Valorilor Mondiale (World Values Survey WVS). Prima este o cercetare care conține date comparative la nivel european despre valori în general și despre valorile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
-o Barometrul de Opinie Publică realizat de către Fundația pentru o Societate Deschisă de două ori pe an. Deși conțin puține date referitoare la religiozitate, sondajele desfășurate sub egida Barometrului sunt o bună sursă de date care permit comparații de tip longitudinal 5. I. INDICATORI FOLOSIȚI ÎN ANALIZĂ Această analiză se va centra în principal pe câteva dimensiuni ale vieții religioase aflate atât în plan comportamental, cât și în plan intern valoric. Drept indicatori ai comportamentelor de tip religios au fost considerați
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de chestionare aplicate în 1993 și 1999 în cadrul cercetării EVS. Astfel, în 1999 indicatorul folosit a fost dacă persoana respectivă se roagă la Dumnezeu cel puțin o dată pe săptămână. Deoarece acest indicator nu îmi permitea realizarea unor comparații de tip longitudinal, a fost înlocuit cu un altul atunci când a fost urmărită dinamica practicii private. Indicatorul este unul mai slab: Aveți momente când vă rugați, meditați sau faceți ceva asemănător?, variantele de răspuns fiind "da/ nu / non răspuns". Indicatorul este mai slab
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
o măsurare corectă a religiozității în toate cazurile analziate. În consecință, se poate spune că modelul indică în mod corect gradul de religiozitate din fiecare țară, fiind permisă realizarea comparațiilor între țările la același moment de timp, precum și a comparațiilor longitudinale. Analizele realizate pe parcursul volumului mai includ și alți indicatori însă semnificația și modul de construcție al acestora vor fi menționate în momentul utilizării lor, în capitolele respective. Acest capitol a încercat doar să prezinte strategia generală de cercetare, precum și principalii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
că nu aparțin nici unei religii depășește 65%. De asemenea, Rusia, Belorus și Ucraina prezintă valori mari ale non-afilierii religioase, în jur de 40-50%. Datele analizate confirmă rezultatele studiilor anterioare prezentate pe scurt în capitolul introductiv al volumului. Privit din perspectivă longitudinală, fenomenul afilierii religioase înregistrează o creștere între 1993 și 2000, procentul celor non-afiliați scăzând cu 4%. Fenomene similare incluse sub eticheta revitalizării religioase (Pollack, 2003) se petrec în aproape toate statele foste comuniste, cu excepția Cehiei în care secularizarea avansează în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în Europa, la sfârșitul secolului XX. Alături de România, Bulgaria, Slovacia și Letonia mai înregistrează creșteri semnificative ale practicii religioase publice între 1990 și 2000. Pentru țările ex-sovietice precum Rusia, Ucraina, Belorus nu există date care să permită realizarea unor comparații longitudinale. Prin contrast, "campioana" secularizării în Europa este, la finele secolului XX, Irlanda care înregistrează o scădere de 15% a celor care frecventează biserica cel puțin o dată pe lună. Între țările foste comuniste Germania de Est și Polonia înregistrează scăderi de peste
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
destul de ridicat. Se pare că, ne place sau nu, România este printre cele mai religioase state europene, alături de Polonia, Malta sau Italia. Acest capitol își propune să treacă de la planul comportamental la cel valoric și să analizeze din perspectivă comparativă longitudinală și transversală gradul de religiozitate al românilor. Mai concret, este căutat răspunsul al întrebarea: sunt intr-adevăr românii mai religioși decât mulți alți europeni, dacă ne raportăm la credința religioasă și la valorile împărtășite. De aici decurge și o altă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ordin individual, cât și a celor de tip macrosocial. III. STRATEGIA DE ANALIZĂ ȘI DESCRIEREA INDICATORILOR Pentru a pune în evidență caracteristicile pe care le are încrederea în biserică, în România, am optat pentru o analiză din perspectiva comparativă, atât longitudinal, cât și transversal. Voi descrie evoluția în timp a încrederii în biserică în România, pe perioada 1993 2005, în paralel cu a altor două instituții, una aparținând societății civile, iar cealaltă sferei politice. Am optat în primul caz pentru sindicate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în România, pe perioada 1993 2005, în paralel cu a altor două instituții, una aparținând societății civile, iar cealaltă sferei politice. Am optat în primul caz pentru sindicate, iar în cel de-al doilea pentru parlament. Sursa datelor pentru comparațiile longitudinale a constituit-o, pe lângă valurile 1990 / 1993 și 1999 / 2000 a EVS, seria Barometrelor de Opinie Publică finanțate de către Fundația Soros 9. Referindu-mă la același set de instituții am comparat încrederea de care acestea se bucură în România și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
testând totodată și efectul ponderii populației cu studii superioare și al speranței medii de viață, ultimul indicând nu numai dezvoltarea socială, ci și gradul de vulnerabilitate existențială specific societății respective. IV. ÎNCREDEREA ÎN BISERICĂ: ROMÂNIA VERSUS EUROPA Analiza din perspectivă longitudinală a încrederii în biserică, în România, ne arată pe de o parte, nivelul foarte ridicat al acesteia, iar pe de altă parte, ne relevă constanța in timp a acesteia. Biserica se bucură de încrederea a peste 80% dintre români, în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
rol important, însă procentul este foarte redus iar caracterizarea unui grup de 13 persoane este aproape imposibilă folosind instrumente de tip cantitativ. Din acest motiv nu voi face referire explicită la acest grup decât în contextul analizei de tip comparativ (longitudinal și transversal), fără a avea pretenția de a compara acest tip cu celelalte identificate. În construcția tipurilor sociale am folosit drept criterii relevante: credința religioasă și practica religioasă. Credința religioasă am operaționalizat-o prin importanța acordată de individ lui Dumnezeu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
16 mm și o grosime de aproximativ 6 - 7 mm. Introducerea unui instrument „special” - pensa Mirizzi pentru evacuat calculii din CBP, arăta că formațiunea nu este dură și că era fixată în canal. Am fost nevoiți să practicăm o pancreatotomie longitudinală, la acest nivel, unde parenchimul pancreasului nu era mai gros de 12 mm. Am efectuat, în continuare, secțiunea glandei, fiind în zona corpului străin (?). S-a procedat la deschiderea în „carte”, atît a pancreasului, dar și a canalului excretor, lucru
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a disproporționată față de starea bolnavului, care era precară. Pentru acest considerent, s-a decis și s-a practicat biopsia de la nivelul feței anterioare a pancreasului, chiar de pe linia mediană. După aprecierile intraoperatorii, dimensiunile biopsiei erau de circa 15 mm longitudinal și 10 mm în diametrul transversal; profunzimea, cam adîncă, a dus la lezarea canalului excretor principal Wirsung, care nu a putut fi confirmat la examenul „de visu”. Plaga pancreatică rezultată a fost suturată, după cum suna protocolul, cu surget de catgut
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
aibă valoare, avem nevoie de o explicație robustă cu privire la ce fel de accent sau întrebare provoacă un nucleu, o explicație ce fundamentează impresiile noastre, puternice sau slabe, cu privire la noțiunea de nucleu. Ceea ce propun acum este ca la început să lucrăm „longitudinal”, ca simpli cititori, prin gramatica unui text narativ (în sensul larg al cuvîntului), pentru a găsi mărci gramaticale locale ale principalelor evenimente din narațiune. Totuși, în cele din urmă, cînd oferim o definiție a ceea ce exprimă nucleele narative, trebuie să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pe loc coasta I, care este cheia de boltă a cavității pleurale. Se incizează masivul de pahipleură parietală după o linie centrală longitudinală cranio-caudală (de la apex la diafragm) și apoi se incizează în scară anterior și posterior față de linia centrală longitudinală, prin patul coastelor rezecate, creând lambouri de pahipleură parietală în dreptul fistulelor bronșice ce urmează a fi suturate. Se respectă cu strictețe vascularizația și inervația intercostală, ceea ce asigură viabilitatea lambourilor de pahipleură parietală utilizate pentru sutura fistulelor bronșice. Cel mai important
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cm marginile pungii de empiem, lăsând pe loc coasta I după care se incizează masivul de pahipleură parietală mai întâi după o linie centrală longitudinală craniocaudală (de la apex la diafragm) și apoi „în scară” - anterior și posterior față de linia centrală longitudinală, prin patul coastelor rezecate. Se creează astfel lambouri de pahipleură parietală în dreptul fistulelor bronșice ce urmează a fi suturate și asigurate cu mușchi intercostali (procedeul Boțianu I) sau cu lambouri musculare pediculate (procedeul Boțianu II) ținând seama de topografia exactă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
la noi în țară deși este semnalată, nu produce pagube mari. Simptome. Pe frunze, în primăvară, apar pete gălbui înguste de 2-3 mm și lungi de 2-3 cm. Țesuturile din dreptul petelor se usucă, devin brunii și prezintă dungi brune, longitudinale și transversale care dau pe pete un aspect de rețea. Zonele de lângă pete se albesc, suprafața uscată se acoperă cu un puf catifelat și în scurt timp frunzele se rup transversal. Pe glumele și paleele spiculețelor apar pete liniare, brune-închis
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații ale ciupercii. Pe vreme secetoasă, țesuturile brunificate se scufundă și formează pe margini un inel de plută. Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenușii, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar ca urmare partea superioară a plantei se veștejește (fig. 110). Ca factori favorizanți ai apariției și evoluției acestei boli se pot enumera: excesul de îngrășăminte organice, umiditatea și căldura, temperatura optimă fiind de +28șC. Transmiter--răspândire. Transmiterea ciupercii de la un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
superioară a plantelor care, în final se usucă fără a mai fructifica, iar fructele ce erau formate se zbârcesc și nu mai pot fi valorificate (fig. 108-a). Ofilirea evoluează rapid din cauza sistemului radicular care este brunificat și cu crăpături longitudinale și transversale. Secțiunile longitudinale și transversale ale tulpinii evidențiază o brunificare a sistemului vascular de la baza plantei până la cozile frunzelor și fructelor. Boala apare mai ales la vinetele cultivate în terenuri acide. Transmitere-răspândire. Ciupercile rezistă mult timp în sol pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în final se usucă fără a mai fructifica, iar fructele ce erau formate se zbârcesc și nu mai pot fi valorificate (fig. 108-a). Ofilirea evoluează rapid din cauza sistemului radicular care este brunificat și cu crăpături longitudinale și transversale. Secțiunile longitudinale și transversale ale tulpinii evidențiază o brunificare a sistemului vascular de la baza plantei până la cozile frunzelor și fructelor. Boala apare mai ales la vinetele cultivate în terenuri acide. Transmitere-răspândire. Ciupercile rezistă mult timp în sol pe resturile de plante atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o frunză de la bază și apoi celelalte. În cazul ofilirilor rapide, frunzele își păstrează culoarea verde până la uscare, în timp ce la veștejirile încete se instalează culoarea galbenă înaintea brunificării. Rădăcinile nu prezintă modificări exterioare, în schimb tulpinile se usucă și crapă longitudinal. Ultimele părți care se veștejesc sunt cozile, pe care atârnă frunza veștejită și uscată. Distrugerea plantei poate avea loc uneori încet, timp de 2-3 luni. Înmulțirea ciupercii F. solani se face prin spori. Rezistența ciupercii în sol este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și dimensiuni ce variază între 0,5-10 mm; frunzele se deformează, se usucă și cad prematur. Atacul pe lăstarii tineri este asemănător cu cel ce se manifestă pe frunze, iar pe ramuri poate lua un caracter grav. Scoarța prezintă crăpături longitudinale și transversale, se cojește, iar în urma căderii acesteia, lemnul iese în evidență, ceea ce face ca ramura să se usuce în întregime, începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. Ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o ramură atacată se constată că, de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o porțiune de scoarță care a fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost pusă în evidență prima dată în Franța, fiind asociată cu apoplexia caisului, care este un sindrom produs de mai mulți patogeni asociați. Simptome. Frunzele pomilor atacați sunt decolorate, de dimensiuni mai reduse și au tendință de a se răsuci longitudinal către fața superioară. Lăstarii tineri au internodii scurte și sunt ramificați anormal. Pomii mai puternic atacați se usucă până la intrarea pe rod, fiind foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii. Pomii care rezistă după intrarea pe rod dau producții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezvoltă normal până la înflorire, iar uneori după ce au legat, florile avortează. Strugurii formați prezintă adesea fenomene de meiere și mărgeluire, dezvoltându-se inegal și având un conținut redus de zahăr. În cazul atacurilor puternice, pe tulpini și brațe apar crăpături longitudinale, profunde, care pot fi confundate cu efectul secetelor prelungite din timpul verii (Maria Oprea și col., 1984, E. Ulea, 1994). În secțiune longitudinală prin lemnul butucilor atacați se văd brunificări specifice, dure și de culoare brun cenușie până la brun-violet, în funcție de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]