3,576 matches
-
1963-1968). În perioada așa-numitului dezgheț politic românesc, inițiază două periodice: „Limite” (1969-1986) și „Ethos” (1973-1986), concepute ca punți ale solidarității intelectuale dintre exilul intern și cel extern. Aici sunt inserate texte semnificative din seria „Antologia rușinii”, făcând o radiografie lucidă a colaboraționalismului intelectual din țară și din exil. În aprilie 1983 Nicolae Ceaușescu dispune expedierea în Vest a unui agent secret, având ca misiune asasinarea lui I. Agentul se predă poliției la Frankfurt și evenimentul ajunge în primele pagini ale
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
versurile în voia patosului, ele alunecând nu o dată într-un imagism retoric și nebulos, ulterior acest lucru se întâmplă mult mai rar. Începând cu Monologul alb (1972), se fac simțite o maturizare, o tot mai bună cunoaștere lirică de sine. Lucid și exigent, așa cum îl arată și cele două selecții personale, Tabloul singuraticului (1979) și Coridorul (1989), poetul știe să-și delimiteze temele obsesive, să rămână fidel, adâncindu-le numai, unei atitudini existențialiste și unei voci care ajunge să fie, dacă
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
spălați de-o lacrimă amară.” Dar „pofta de-a pătrunde taina firii” îl duce adesea la o jubilare naturistă, la frenezia bucuriilor estivale, la un soi de panteism naiv. Conștient în ultimă instanță și de „lucirile străine” ale poeziei sale, lucid și față de „gloria fără nădejde”, poetul-actor crede în cuvânt chiar cu riscul ignorării rostirii sale sau cu prețul pedepsei. SCRIERI: Versuri, I-II, București, 1969-1972. Repere bibliografice: Bogdan Ulmu, „Versuri”, RL, 1973, 26; Lit. rom. cont., I, 486-488. M.Dț
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
autoarei, Singurătatea poveștilor pentru copii (1982; Premiul Național pentru proză), are structura unui bildungsroman, în care devenirea interioară a personajului central - o profesoară de matematică aflată în primii ani de experiență didactică -, se conturează pe fondul încercărilor unei inteligențe artistice lucide de a surprinde granițele evanescente dintre imaginar și real, dintre fabulosul apotropaic al poveștilor și dimensiunile neliniștitoare ale istoriei concrete. Îndrăgostită de mentorul ei din facultate, condamnat pe nedrept la închisoare în epoca tulbure a anilor ’50, Constantina reface în
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
România literară” și în „Apostrof”, precum și două piese de teatru: Artistul și Moartea, publicată postum, și Dialogii Psihopatului, rămasă în manuscris. Proza de debut a lui I. preia, în registru parodic, poza romantică a artistului nebun; nebunia este aici mimată, lucidă, ironică, autoironică și de sorginte livrescă. „Personajul”, care se poate identifica cu „autorul” (proza este o mică scenetă scrisă la persoana întâi), se trezește dintr-un vis revelator și, după un scurt monolog reflexiv, declară retoric: „Da, eram nebun”, apoi
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
În mod nerealist, ei privesc unitatea care acționeaz), celebrul ,,om economic”, ca pe un maximizator unilateral de profit. Ei rețin doar un aspect al individului, l)sând de o parte minunată varietate a existenței umane. Așa cum bine știe orice economist lucid, ,,omul economic” nu exist). Oricine i-ar întreba pe oamenii de afaceri cum iau ei deciziile, va afla c) asumpția conform c)reia oamenii sunt maximizatori economici le distorsioneaz) grav caracterele. Presupoziția c) oamenii se comport) că oameni economici, care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la emisiunile în limba română ale posturilor de radio Europa Liberă și Radio France Internationale și la reviste ale românilor din exil („Limite” și „Meridian”). Poezia pe care o scrie I. este una modernistă, marcată uneori de accentele unui neoromantism lucid, „controlat”, vădind alteori propensiuni expresioniste, o poezie însă cu precădere imagistă și totodată cerebrală, meditativă la modul parabolic. Un anumit vitalism ori energetism e temperat de o permanentă reflecție intelectualistă subiacentă. Trăsăturile definitorii sunt vădite încă din cartea de debut
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
Sasu, Progresii, 158-160; Ciobanu, Panoramic, 220-224; Stănescu, Poeți și critici, 155-161; Bucur, Istoriografia, 572-573; Mihăilescu, Conceptul, II, 193; Sângeorzan, Anotimpurile, 99-110; George Muntean, Schiță de portret, RITL, 1986, 4; Nicolae Mecu, Demnitatea „criticii jurnalistice”, RITL, 1986, 4; Mircea Iorgulescu, Minte lucidă, spirit arzător, RL, 1989, 25; Dicț. scriit. rom., II, 670-672; Micu, Ist. lit., 756-757; Popa, Ist. lit., II, 1105; Zamfirescu, Istorie, II, 325-361. N.M.
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
ca și din cea următoare, Captivitatea cercului (1970), deși scrise în vers alb, au o anume muzicalitate interioară, izvorând dintr-o sensibilitate feminină aparte, cenzurată cerebral, și dintr-un lirism profund, fără ca poezia să cadă în desuetudine sau în monotonie. Lucidă, inteligentă, plină de asocieri imagistice insolite, lirica pe care o scrie I. conține aluzii fine, subtile. Procedeul constant folosit este simularea, mimarea folclorului infantil, a stilului epic, a cadrelor basmului, a romanului de aventuri etc. Această parodiere, intenționat ludică, ascunde
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
estetică: „Obiectul preocupărilor noastre îl formează o problematică a cunoașterii autonomă de finalități utilitare”; „zodia severă sub care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende» speră într-o reacțiune lucidă, abstrasă rezolut insondabilului, iar noi credem că din această poziție ni se revelă însuși sensul demnității omenești.” În acest context, fenomenul literar este definit ca „act de conștiință și de cunoaștere”, iar opera de artă este postulată ca „suprastructură cerebrală
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
-i admirăm realizările, calitățile de om și cetățean. Alexandru Zub este o natură aleasă, de excepție, care întrunește, într-o fericită înmănunchiere, trăsături și calități remarcabile: inteligență, discernământ și metodă, rigoare, judecată matură, imensă putere de muncă, o adâncă și lucidă cunoaștere a realității, un înalt simț moral, ce-și găsește expresie într-o activitate înscrisă statornic în memoria timpului nostru. În primul rând, Alexandru Zub este un istoric, unul de aleasă ținută. Activitatea sa, desfășurată cu metodă și rigoare, începută
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Humanitas, 1996, p. 7. • Ibidem, p. 9. Fr. Furet, a trăit iluzia dinlăuntru, întrucât între anii 1949-1956, adică în epoca maximei expansiuni a comunismului, îmbrățișase utopia. Această experiență și-o asumă fără regrete dar și fără indulgență. Terapie sinceră și lucidă ce ar merita convertită în metodă de eliberare și preluată, eventual, și de alți intelectuali rătăciți în labirintul utopiei. Nu este mai puțin adevărat că e dificil, dacă nu tragic, să-ți asumi trecutul în postura de victimă, să constați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
invectivelor (Noul Acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu, 1848) și prin subtilitatea ironiei (Carte a fostului rege Ludwig Filip către încă fiindul domn Mihail Sturdza). Discursurile lui K., exclusiv politice, dezvăluie mari însușiri literare: construcția savantă, rigoarea argumentării, un patetism lucid îmbrăcat într-o expresie elegantă și sobră, o vervă polemică irezistibilă. Când vorbește despre istoria națională și strămoși, tonul său capătă o solemnitate gravă. Măreția subiectului îi impune o atitudine sacerdotală. Darul de căpetenie al lui Kogălniceanu e de a
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
din timpul menstruației este miraculoasă, dar PMS este de asemenea și o trecere printr-o ușă către un loc sfînt. Reprezintă o călătorie sacră și intimă Împreună cu eul și sufletul tău. În timpul perioadei mele de PMS visele mele erau adesea lucide și puternice. CÎteodată nu puteam spune În timpul zilei dacă visez cu ochii deschiși sau dacă am viziuni premonitorii. În termeni de yin și yang reprezenta un yin extrem, feminin extrem. Atunci cînd ajungeam la extremitatea cealaltă a ciclului știam că
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
umărul soției sale cererea de internare definitivă, fără a ști că e vorba despre el. Chiar și casa, adăpost cu simbolism feminin, se golește de pulsația vieții, ca și trăirea pe vremuri debordantă a eroinei principale. Romanul, scris cu sensibilitate lucidă, a avut nu doar succes de public și de critică, dar a provocat și simpatie și solidaritate față de cei atinși de teribila maladie. SCRIERI: Oamenii, visele, București, 1968; Arpegii de toamnă, București, 1973; Aproapele meu, București, 1979; Pescărușii, București, 1984
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
și formulele narative elaborate și perfecționate de autor de-a lungul timpului, dominate aici de întrepătrunderea subtilă dintre formula realistă și cea fantastică. Moartea femeii iubite, răpusă de o boală necruțătoare, și singurătatea care îi urmează devin prilej de autoanaliză lucidă și reflecție febrilă asupra condiției umane, ca și a rosturilor adânci ale vieții în confruntarea permanentă cu neantul. Oamenii trăiesc atâta vreme cât imaginea lor durează în memoria celorlalți, sugerează naratorul care, asaltat de o misterioasă doamnă W., simbol transparent al pasiunii
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
orice porți interzise până la tine. Iată un prim decalog de reguli fundamentale cu ajutorul cărora, dacă le voi respecta cu sfințenie, nu voi îngădui neantului să mă înghită de tot...” Cea mai rezistentă pavăză împotriva neantului este actul cutezător și perfect lucid al creației, la temelia căreia nu trebuie însă sacrificată, afirmă scriitorul într-o reinterpretare polemică a legendei Meșterului Manole, o altă ființă umană, ci artistul însuși, condamnat de la bun început să fie zidit în propria operă. Proza lui Laurențiu Fulga
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
aș cunoaște adevărul”. Cu alte cuvinte, cred, dar nu mai sunt credul. Sanda Cordoș: Și asta nu este deloc o atitudine ludică... Mihaela Ursa: Nu este deloc ludică, ci, din punctul meu de vedere, este una cât se poate de lucidă. Horea Poenar: Nici eu nu sunt de acord că e o atitudine ludică. Ce vreau să spun este că problemele discutate de Mihaela - și care rămân probleme pentru textul ei - sunt deja clare de vreo două-trei decenii În gândirea unor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe teren, observă, studiază, cercetează și abia fenomenul În sine Îi generează teoria. Metodologic vorbind, el este „Întemeiat” În propriul fenomen. Corin Braga: Și mai e ceva. Mirarea nu este naivă. Ea este mai degrabă o formă de deconstrucție foarte lucidă a prejudecăților, Înțelese nu neapărat În sensul unor preconcepții malefice, ci În sensul stereotipurilor prin care gândim În mod curent. Aceasta este, probabil, atitudinea ideală, care se Încadează În relativismul postmodern, cea de scepticism față de scenariile explicative proprii sau colective
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și să le impună celorlalți o formă sau alta de mântuire, fără să fie capabili să se elibereze pe ei Înșiși. Dacă noi reușim să ne schimbăm pe noi, și anume să trecem de la un entuziasm misionarist la un scepticism lucid, cred că e deja un lucru bun. Cu aceasta revin la un element cuprins În prima mea Întrebare, și anume dacă termenul criză (care, desigur, descrie o realitate) nu are totuși un aer peiorativ sau depreciativ nemotivat și nemeritat. Termenul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și autentic, între moarte (cuvinte) și viață (iubire), între tragismul, prozaicul și absurdul existenței, explorând, asumând și refuzând oricare dintre ipostazele eului său: „Eu sunt viu eu sunt mort eu rămân” (Aurel Dumitrașcu citit de o zână). Deopotrivă liric și lucid, colocvial și ceremonios, vizionar și livresc, D. este actor, regizor și spectator al propriei drame: „într-o viață umblam într-o alta scriam” (Oraș cu Maria). Relevant pentru această mistică ambiguă a poemului (fără să excludă autoironia, ludicul și, din
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
de conștiință - stăpânul, amiralul, bărbatul-victimă a împrejurărilor, a celorlalți, refugiat în non-acțiune sau absent pentru că e închis; o pereche feminină alcătuită din două personaje complementare (fie surori, fie soție și amantă ale aceluiași bărbat); sensibila și vulgara, interiorizata și petrecăreața, lucida și senzuala. Cea mai realizată operă a sa este romanul Prințul Ghica (I-III, 1982-1986), epică modern-existențialistă pe fundal istoric. Sunt narate evenimentele politice petrecute între 1858, când beiul de Samos, „conservator și progresist în același timp”, revine în România
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
integrare a unui creator în ritmurile ideilor epocii, completate cu evocări analitice (Cesare Pavese, Giorgio Bassani, Antonio Gramsci ș.a.) și investigații comparatiste, de cele mai multe ori binare (italiană-germană și italiană-franceză). Scrise într-o formulă stilistică necăutată, studiile sunt bine susținute documentar, lucide și dense în substanța lor ideatică. Profilul italienistei este întregit de Istoria literaturii italiene (1969), carte la întocmirea căreia autoarea respectă cu strictețe criteriile lucrărilor de bună tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
sonetul-frază unică și la sonetul „vers de vers”), hermetizând sensurile viziunilor poetice sub strălucirea metaforelor baroce, riguros, sever în arhitectura de ansamblu a poemului și risipitor de metafore încastrate în ansamblul simbolic, poeta doctus și poeta laureatus, D. îngemănează conștiința lucidă a actului artistic cu o imaginație vizionară prin care depășește ca amploare pe toți contemporanii săi. El face parte din familia puțin numeroasă a poeților pentru care inspirația nu este de natură emoțională, ci intelectuală: „- Din ce se hrănește poezia
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
drept consecință, necesitatea de a susține „scrierile autorilor reprezentativi ai sufletului național”. În acest sens, exemplar îi apare V. Voiculescu, „poet delicat”, ale cărui versuri „încărcate de imagini” ajută cititorul să își descopere „nebănuite armonii și frumuseți divine” interioare. „Conștiință lucidă”, „sensibilitate modernă”, poetul „revelă - printr-o tehnică verbală de rară ingeniozitate și printr-o mare bogăție de metafore” - o „adâncă concepție asupra destinului uman integrat în complexul de taine” ale naturii. Cam în același fel este admirat Ion Pillat, a
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]